SITUATII DE URGENTA – M-Security News

Etichetă: SITUATII DE URGENTA

REZILIENȚĂ TRANSFRONTALIERĂ INTELIGENTĂ ÎN SITUAȚII DE URGENȚĂ

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, a semnat un nou proiect transfrontalier, cu o valoare de aproximativ 2,3 milioane de euro, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Interreg IPA România-Serbia. Consiliul Județean Caraș-Severin implementează un nou proiect ambițios pentru creșterea rezilienței în fața situațiilor de urgență din zona transfrontalieră româno-sîrbă.

Partenerii Consiliului Județean Caraș-Severin în cadrul acestui proiect sînt: Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Semenic” al Județului Caraș-Severin, Orașul Vârșeț și Inspectoratul de Jandarmi Județean „G-ral de brigadă Vasile Zorzor” Caraș-Severin.

Reziliența/rezistența inteligentă transfrontalieră înseamnă consolidarea colaborării între autoritățile române și sîrbe, prin schimburi de bune practici și strategii comune de intervenție, implicarea comunităților locale, atît în prevenirea, cît și în gestionarea situațiilor de urgență, dar și utilizarea echipamentelor de ultimă generație pentru intervenții mai rapide și mai eficiente în caz de incendii, inundații sau accidente chimice, biologice, radioactive ori nucleare.

Situațiile de urgență care pot apărea în zona de graniță necesită acțiuni comune de consolidare a protecției și prevenirii unor astfel de situații, antrenament adecvat pentru specialiștii din acest domeniu și creșterea gradului de conștientizare în rîndul populației din România și Serbia.

„Vorbim despre un proiect ambițios care vizează creșterea rezilienței în fața situațiilor de urgență din zona transfrontalieră. Împreună cu partenerii sârbi, vom achiziționa echipamente cu tehnologie avansată pentru prevenirea și gestionarea dezastrelor. Comunitățile din zona de graniță vor fi implicate activ în gestionarea riscurilor, prin crearea unei rețele transfrontaliere de voluntari. În plus, instituțiile partenere, prin specialiștii lor, vor participa la un exercițiu tactic ce are ca scop antrenarea și simularea unor situații de risc transfrontalier”, a declarat președintele Silviu Hurduzeu.

Aceste exerciţii sînt esenţiale pentru pregătirea echipelor de salvatori din Banatul Istoric pentru a reacţiona rapid şi într-o manieră coordonată în cazul producerii unor dezastre și oferă cadrul necesar pentru o mai strînsă colaborare referitoare la prevenirea catastrofelor, evaluarea riscului, pregătire şi planificare – inclusiv mai multe exerciţii comune periodice pentru profesioniștii situațiilor de urgență.

Prin proiect se vor stabili legături între tehnologie, instituții responsabile și comunitate.

Astfel, comunitățile din zona de graniță vor avea un rol activ în gestionarea riscurilor prin crearea unei rețele transfrontaliere de voluntari.

Finanțarea proiectului „Reziliență transfrontalieră inteligentă în situații de urgență” (RORS00043) este asigurată în proporție de 85% de Uniunea Europeană prin Programul Interreg IPA România-Serbia, în timp ce fiecare partener asigură o cofinanțare proprie, 15% pentru partenerul sârb și de 2% pentru fiecare partener român, diferența de 13% fiind susținută de Guvernul României.

Proiectul de față reprezintă o continuare firească a colaborării inter-instituționale transfrontaliere după succesul proiectului anterior ”Rețea comună durabilă pentru situațiile de urgență din Banat”, finanțat, de asemenea, prin programul Interreg IPA CBC România-Serbia – Apelul II, eMS nr. 283 Axa prioritară 2, Obiectivul 2-2.

CONECTAT LA APOCALIPSĂ*

SIGURANȚA JURNALIȘTILOR PE PRIMUL PLAN!

BMTF, 19 apr – Persoana care, în mod regulat și pe baza unei remunerații, depune o activitate ce constă în a contribui prin cuvînt, vorbire sau imagine, la una sau mai multe mass-media se numește JURNALIST” (“Statutul Federatiei Internationale a Jurnalistilor”). Jurnalistul poate fi privit ca o componentă esențială a culturii, deoarece reflectă, documentează și interpretează evenimentele și valorile unei societăți. Prin intermediul reportajelor, analizelor și interviurilor, jurnalistul contribuie la formarea și transmiterea culturii, influențînd modul în care oamenii percep și înțeleg lumea din jurul lor. Inclusiv a culturii de siguranță!

În ciuda acestor definiții, din 22 aprilie 1999, jurnaliștii au devenit ținte în războiul nebunilor cu lumea! În ultimul deceniu, peste 1.300 de jurnalişti au fost ucişi pentru munca lor, crime care au rămas aproape mereu nesancţionate. Peste 200 de jurnaliști palestinieni au fost uciși, numai în ultimele luni de conflict, în Fîșia Gaza!

„În mijlocul haosului și al violenței, jurnaliștii de război sînt steaguri ale demnității umane și ale libertății presei. Sînteți ochii și urechile lumii, iar munca voastră este esențială pentru ca publicul să înțeleagă tragediile și complexitățile conflictelor din întreaga lume” a afirmat președinta CNA, Monica Gubernat, la decernarea Premiilor de Excelență pentru Jurnaliștii de Război. Și mi-a plăcut mult această afirmație!

Astăzi, amenințările împotriva jurnaliștilor constituie amenințări fundamentale pentru democrație – și, noi toți, jurnaliști și societate, avem responsabilitatea să rezistăm acestui asalt continuu. Sîntem într-o perioadă în care libertatea presei este de o importanță fundamentală.

Amplificarea CRIZEI la nivel naţional şi mondial implică urgent adoptarea de măsuri excepţionale, inclusiv din partea mass-media. Lipsa instruirii adecvate în domeniul siguranţei, al mediului ostil şi al situaţiilor de urgenţă, nu mai este neglijenţă ci ignoranţă criminală!

De aceea, consider esențială sporirea capacităţii jurnaliştilor de a lua decizii, nu substituirea acesteia, dar și crearea unei culturi a siguranței în mediul jurnalistic local și național.

De unde plec? O observație: punem din nou căruța înaintea boilor și expresia poate fi utilizată peiorativ, dacă vreți! Pentru că risipim energie și resurse uriașe pentru a discuta și genera politici de mediu, care-și propun să reglementeze viața societății pentru diminuarea amprentei de carbon și oprirea încălzirii globale. Avem de a face cu o șmecherie și un business, dar despre asta, altă dată, acum nu ne ocupăm de asta, ci de consecința diseminării acestor politici mincinoase. În grandomania lui, OMUL are impresia că suma activităților lui, ale LUI, pe suprafața planetei influențează în mod decisiv clima. EL, omul, se așează în centrul Lumii, ignorînd, bunăoară, influența Soarelui, a mecanicii cosmice ș.a.m.d. cele care – spun specialiștii – au făcut ca Emisfera nordică, de exemplu, să iasă din Mica Eră Glaciară de 300 de ani, abia în 1980.

Noi, jurnaliștii, în loc să promovăm pe nemestecate businessul încălzirii globale din vina omului, business îmbrăcat ideologic, mai bine am informa publicul, instruindu-l cum să se adapteze să trăiască într-o lume tot mai caldă și în plină schimbare! Protecție și siguranță personală vs. politici de anihilare a evoluției. Asta facem noi! Nu promovăm uciderea bovinelor și tocana de cărăbuși, ci oferim informații de bază pentru propria siguranță.

Jurnaliștii au nevoie de o pregătire continuă pentru propria siguranță. Atît cei care acoperă mediatic situațiile de urgență și dezastrele naturale – incendii de pădure și vegetație, inundații, cutremure, alunecări de teren, furtuni etc – cît și cei care transmit din mijlocul revoltelor sociale, a protestelor scăpate de sub control, sau zone de conflict armat. Sînt noțiuni de bază, simple, despre propria siguranță, despre cum să te protejezi în așa fel încît să nu devi o știre. Despre auto-evaluarea personală, pregătirea misiunii, evaluarea riscurilor, echipamente de protecție, truse de prim ajutor și pregătire medicală de bază pentru răspuns la traumă.

Revoltele sociale, protestele și alte adunări publice aglomerate sînt situații dinamice care pot deveni rapid periculoase sau violente. Este important ca jurnaliștii să înțeleagă mediul de lucru și să fie pregătiți pentru eventualele riscuri. Acoperirea mediatică a tulburărilor civile pot avea consecințe neprevăzute, de la arestare, pînă la atacuri direcționate cu corpuri contondente sau gaze. De aceea, jurnaliștii trebuie să anticipeze riscurile, să identifice potențialele amenințări și să-și planifice retragerea din zona ostilă.

Jurnalismul de război este una dintre cele mai dificile sarcini pe care și le poate asuma un jurnalist. Mass-media joacă adesea un rol-cheie în conflictele şi situaţiile de criză de astăzi. Practic, rolul lor poate să îmbrace două forme diferite și opuse. Fie mass-media ia parte activă în conflict, și are responsabilitatea creşterii violenței, sau rămîne independentă și în afara conflictului, contribuind astfel la soluționarea conflictelor și atenuarea violenței. Jurnaliștii care acoperă conflictele armate se confruntă cu o sumedenie de provocări, de la supraviețuire în mediul ostil, la echipamentul de protecție balistică, individual, o pregătire multiplă, intensă și continuă. Cînd epuizarea își face simțită prezența, încărcătura factuală este dominată de surplus emoțional, care ajunge să predomine în raport cu diseminarea informației, ceea ce se traduce prin remodelarea realității și, implicit, prin mistificarea ei!

Riscurile cresc în timp ce bugetele redacțiilor se micșorează!

Conform unor rapoarte internaționale redactate de organizațiile de protecție a jurnaliștilor, incidența hărțuirii în masă a jurnaliștilor este în creștere alarmantă, mai ales în statele civilizate și democrațiile consolidate.

Este clar că tonul abordării s-a schimbat semnificativ. A devenit legitim să hărțuiești, să intimidezi, să lovești și chiar să ucizi un jurnalist! De aceea, EUROPA s-a gîndit să facă ceva. Jurnaliştii contează, Campania Consiliului Europei pentru Siguranţa Jurnaliştilor este o iniţiativă care vizează promovarea libertăţii presei şi protejarea jurnaliştilor de violenţă, ameninţări şi hărţuire în timpul îndeplinirii sarcinilor lor. Nu este însă suficient. Trebuie să contribuim cît mai mulți pentru formarea unei culturi a siguranței în profesia noastră!

Există voci care pune sub semnul întrebării importanța libertății presei independente și promovează batjocorirea jurnaliștilor și subminarea rolului lor important în societatea democratică. O normă pare să se fi schimbat și la asta au contribuit și contribuie un număr de politicieni proeminenți, care folosesc o retorică disprețuitoare față de jurnaliști, descriind mass-media ca fiind inamicul poporului. Această atitudine îi legitimizează și pe alții să facă același lucru! În timp ce amenințările sînt în creștere, tot mai puține voci susțin rolul important al jurnaliștilor în societate! Iar acest lucru devine o tendință periculoasă!

Dacă vrem să schimbăm ceva, trebuie să începem prin a învăța să ne protejăm singuri. Să ne sprijinim reciproc. Să milităm pentru ca atitudinile să se schimbe.

Noi, încercăm, deocamdată, doar pe trei domenii: situații de urgență, revolte sociale și conflicte armate. Proiectat pentru femei și bărbați care trăiesc sau lucrează în medii violente, inclusiv agresiune sexuală, Boot-camp-ul HEST al BMTF Risk AkDemy include: analiza situaţiei preliminare în vederea evitării de a deveni ţintă, evaluarea și planificarea riscurilor, prim-ajutor de urgență, siguranța personală, situaţii de urgenţă şi revolte sociale. Scopul boot-camp-ului HEST este de a-i învăţa pe jurnalişti să evalueze riscul şi să se comporte corespunzător în cazul conştientizării unui pericol. Urmărim sporirea capacităţii jurnaliştilor de a lua decizii, nu substituirea acesteia!

2021 – Comunicare şi informare în situaţii de urgenţă. LA MULŢI ANI, 2022!

Comunicarea cu publicul larg este intermediată în majoritatea cazurilor de către mass media, iar probleme ca răspîndirea zvonurilor, a ştirilor false, stăpînirea panicii sînt strîns legate de modul cum autorităţile reuşesc să se facă înţelese de către public şi de reacţia acestuia la cerinţele structurilor de management. Practicile bune de comunicare în timpul unei situaţii de urgenţă sau al unui dezastru ajută atît autorităţile implicate, cît şi populaţia afectată şi contribuie la evitarea dezinformării şi a răspîndirii zvonurilor. Respectarea regulilor stabilite va preveni totodată apariţia confuziei, inevitabilă atunci cînd instituţiile publice difuzează dezorganizat informaţii despre acelaşi eveniment.

Rețea comună durabilă pentru situațiile de urgență din Banat

Proiectul ”Rețea comună durabilă pentru situațiile de urgență din Banat” este aproape finalizat. Astfel pot fi asigurate condițiile unui răspuns prompt şi eficient în situaţia producerii în zona de frontieră a unor situaţii de urgenţă care impun concentrarea masivă de forţe şi mijloace pentru gestionarea acestor tipuri de evenimente, în baza unor proceduri comune de intervenţie.

Proiectul este finanțat prin programul Interreg IPA CBC România-Serbia – Apelul II, eMS nr. 283 Axa prioritară 2, Obiectivul 2-2 și este implementat de Consiliul Județean Caraș-Severin în calitate de lider de proiect, alături de Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”SEMENIC” al Județului Caraș-Severin, Primăria orașului Vârșeț – Serbia și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul Situațiilor de Urgență ADIVEST Timișoara.

Nu avem serviciu militar obligatoriu, nici cu serviciul alternativ nu stăm prea bine

BMTF, 7 ian – Complexitatea, frecvenţa şi intensitatea situaţiilor de urgenţă din ultimii ani determină adaptarea şi creşterea gradului de adaptabilitate a structurilor naţionale de urgenţă. Incendiile forestiere din Domogled, furtuna din judeţul Timiş sau căderea masivă de zăpadă din 15-16 decembrie 2018, care a paralizat Vestul ţării, au determinat conducerile DSU şi IGSU să intensifice acţiunile de dotare cu tehnică de intervenţie şi pregătire complexă a personalului.

În Judeţul Caraş-Severin, pompierii militari din cadrul ISU SEMENIC au intervenit anul trecut la 4123 de situaţii de urgenţă, la 214 în cooperare cu serviciile voluntare, adică doar în 5,19% din cazuri, în condiţiile în care Serviciile Voluntare reprezintă prima linie de apărare a unei comunităţi!

Bilanţul ISU SEMENIC pe anul 2018 a scos în evidenţă, însă, o situaţie îngrijorătoare la nivelul judeţului Caraş-Severin. Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă sînt… prea voluntare. Lt. Col. George Cozariuc, prim adjunct în cadrul ISU Semenic:

Nici aparatul administrativ de la nivel local nu se prea omoară să deprindă tainele întrajutorării în caz de… Doamne fereşte. Col. Corina Braje:

Populaţia trebuie să înţeleagă importanţa pregătirii pentru situaţii de urgenţă, mai ales că în ultimii ani frecvenţa şi intensitatea fenomenelor periculoase a crescut, spune şeful DSU, secretarul de stat în MAI, dr. Raed Arafat:

Dacă voluntari nu sînt, nici salvatori profesionişti nu prea avem. La finalul anului trecut, ISU SEMENIC era încadrat în proporţie de aproape 87%, iar parcul auto era îmbătrînit în proporţie de 50%.