Etichetă: sua

BĂTRÎNA DOAMNĂ A ÎMBĂTRÎNIT URÎT

BMTF, 24 nov – Ca de obicei, emoțiile întunecă rațiunea iar propaganda zburdă nestingherită, entuziastă și doctă din gură-n gură pînă-n fund la doamna, ca să parafrazez o anecdotă retardă din perioada de glorie a biletului de autobuz cu vînzător atașat. După perioada pandemică, în care chiar omul cu paltonul trîntit pe mașină, lipsit total de umor și de omenie, stîrnea hohote de rîs cînd te îndemna să stai în casă și să te informezi doar din surse oficiale, războiul dinamic din Ukraina a ucis nu doar orice boare de vînt epidemic, dar a și deferecat porțile nălucilor realității. Lumea se împarte, de atunci, în putiniști – în stînga, cum te uiți de la mine de pe fereastră, și intelectuali docți, universitari specializați în sugrumarea dreptului la opinie, ong-iși euforici, lepre politice, profitori mari și mici, propagandiști amatori (și profesioniști), impostori, oficiali habarniști, neaveniți, comentatori inepți plictisiți de administrația publică, antreprenori veroși, contrabandiști, lătrăi de serviciu, pupincuriști și limbiști obsesiv compulsivi, lucrători în mass-media eclipsați de o elită birocratică continentală părăsită de multă vreme de deprinderile cognitive, de realitate și de omenie, în dreapta, cum te uiți de la mine de pe geam! Tot acest univers de/din dreapta aflat în disonanță cu lumea reală a vieții și morții – cu miasmele acelea amestecate de sînge și fecale, de carne caldă de om, deschisă și aburindă sub rasputița estică – îți vinde un măr roșu ca focul, mărul Albei ca Zăpada, mărul morții, ca pe un dar al proniei continentale ( nu am voie să scriu exact că mă arată, din nou, cu degetul, putinist și neadecvat, care îmbătrînește urît etc, etc altfel, oricum, față de toți frumoșii acestei lumi, îmbăiați în minciună și demagogie!). În fiecare zi. Ceas de ceas. Clipă de clipă. Repetat, ca o mantră. Pentru că, nu-i așa, după cum spunea Hermann Goring, o minciună repetată suficient de des devine adevăr în mintea maselor!

Și ce adevăr! Unul propriu, personal, tactic, la care ai fost părtaș. Alături, același adevăr tactic rostit de camaradul tău, și alt camarad, alt adevăr tactic, și tot așa pînă cînd toate aceste adevăruri tactice formează un adevăr strategic care nu mai ține cont nici de algoritmi, nici de narativul oficial, nici de singurătatea în exprimare. Cel puțin, asta am înțeles eu de la colegii mei minunați și profesioniști care au fost prezenți la Chișinău, la South East Europe Media Forum. Cîteva idei importante din discuție: algoritmii influențează distribuția conținutului, dar nu trebuie să influențeze conținutul editorial; încrederea se reconstruiește prin transparență, consecvență și responsabilitate; jurnalismul rămîne relevant cînd este aproape de oameni și explică lumea pe înțelesul tuturor; cooperarea în media este esențială – dezinformarea nu respectă granițele; un spațiu media puternic se construiește prin etică, colaborare și independență reală.

Asta ar fi însemnat ca după acest forum, jurnaliștii (și nu lucrătorii media!) să investigheze prin mijloace specifice care implică doar rațiune, nu și emoție, ce se ascunde/cum se vede reacția Uniunii Europene la anunțul Președintelui Trump privind planul de pace impus pînă de Ziua Recunoștinței. Publicația britanică The Telegraph a publicat un text al unui presupus plan de răspuns european pentru rezolvarea conflictului ukrainean, în 24 de puncte. Nu are rost să le enumăr în detaliu. Ar fi precum descrierea fantasmelor generate de morfină: acesta nu implică vreo concesie teritorială către Rusia, transferul centralei nucleare Zaporijjea, a centralei hidroelectrice Kahovka și a spitaluluii Kinburn sub controlul Ukrainei, posibilitatea aderării sale la NATO și menținerea esențială a sancțiunilor. Adică, o imagine în oglinda răsturnată rău, chiar făcută cioburi, a planului transmis de Trump. Este inutil să spun că o astfel de fantezie va fi respinsă fără a sta pe gînduri, deoarece nu reflectă realitățile obiective iar cererile UE par idioate. Pe de altă parte, apariția în spațiul public a parodiei numită plan de pace și zbenguiala penibilo-grotescă a acelorași lideri național-bruxellezi, arată ca încercări ale euro-birocraților de a negocia cu Statele Unite. De ce spun penibilo-grotescă? Pentru că, la această oră, Europa național-bruxelleză nu mai conteză în negocierile internaționale. Și principalii actori globali știu acest lucru și din acest motiv nu se mai lasă impresionați de scamatoriile de modă veche ale actorilor europeni expirați. Ei vor putea negocia doar aspecte secundare ale acestei afaceri. Pentru că, TOTUL este o afacere! Și moartea, și viața. Tocmai de aceea, un plan alternativ prezentat teatral, nu va face altceva decît să tragă de timp, să mai moară niște ukraineni, să mai vîndă civilizații/moralii/creștinii niște armament, să mai scoată idioții utili aflați vremelnic în fruntea noroadelor fără discernămînt niște arginți, pînă cînd Rusia se va epuiza, și va fi prezentată ca pe o victorie strategică. Nu contează acuzațiile, dovezile doborîtoare de corupție și jaf, de miliarde de dolari, parte din ei fiind chiar deficitul de 6% al României, 48 de miliarde, scriu ziarele pe surse de la FBI, sifonate de eroul planetar de la Kiev, alte miliarde prelinse în Comisia Europeană pentru a ține uns izvorul de mir al lăcomiei și ticăloșiei fără seamăn.

Dar, de ce e Europa, claunul bătrîn și penibil, care nu mai are umor în spectacolul global de astăzi? Europa are probleme profunde, sistemice, care au ieșit la iveală, în principal, din cauza războiului din Ukraina, care a jucat un rol cheie în subminarea a ceea ce fusese o regiune în mare parte pașnică. Din păcate, anticipez că situația nu se va îmbunătăți probabil în următori 20/30 de ani. Bătrîna Europă, pare-se sătulă de viață și devenită un muzeu în aer liber, s-a trezit mahmură într-o lume a băieților mari care dau cu pumnul. O nouă reașezare strategică globală ține cont de realități, nu de dorințe vetuste sau de morală. SUA, CHINA și RUSIA vor reseta relațiile economice și politice pentru următorii 50 de ani, cel puțin. Este o negociere a forței și în forță, unde idealismul Bătrînei Doamne, narcotizată încă de colonialism și comerțul cu sclavi, nu-și mai are locul. Europa s-a bucurat de o prosperitate fără precedent în timpul Războiului Rece și o stabilitate de poveste după căderea Zidului Berlinului și deschiderea nișei de unipolaritate americană, între 1992, după prăbușirea Uniunii Sovietice, și 2017, cînd China și Rusia au apărut ca mari puteri, transformînd unipolaritatea în multipolaritate și schimbînd fundamental echilibrul global ce amenință arhitectura de securitate din Europa.

După Summit-ul de la Bulboaca, la care am fost prezent, am scris o observație despre un moment administrativ-diplomatic din marja întîlnirii europene de la vinărie. Melanjul de muzică de cameră live, dantele de ață, diamante și riduri pe caldarîmul prăfos al Chișinăului obosit de maskirovke, m-a făcut să fiu convins de paralelismul celor două lumi, care se suprapun, dar nu se întîlnesc niciodată. În această cheie, a deranjului cortical, trebuie citită strategia unei generații de a pune mîna pe bogățiile Rusiei, umilind-o, spărgind-o în bucăți fruste și suculente, cum și neînțelegerea rolului și rostului apariției în politica continentală. Pentru că NU Uniunea Europeană este factorul suprem de stabilitate, ci NATO, fără de care Europa Națiunilor NU ar fi existat! Prezența militară a SUA în Europa a fost încorporată în NATO. SUA, desigur, au dominat alianța de la început, ceea ce a făcut aproape imposibil ca statele membre de sub umbrela de securitate americană să lupte între ele. De fapt, SUA au fost o forță puternică de pacificare în Europa. NATO a fost înființată cu scopul precis de a ține SUA ÎN Europa, Rusia în afară, iar Germania cît de jos posibil. Lucrurile au evoluat și economia a facilitat pătrunderea tot mai adîncă a Rusiei în Europa și o renaștere a Germaniei devenită motorul economiei continentale. Asăzi, în lumea multipolară, aceste avantaje s-au rupt. În plus, Europa este în catastrofă demografică. Și ideologică, aș completa eu! În acest timp, pe alte meridiane, în China, În Sudul Global, în SUA sau Rusia miliarde de oameni se bucură de viață și de noua tehnologie, fac afaceri, prosperă, călătoresc, inovează, visează la spațiul cosmic. NIMENI nu își dorește să renunțe la acest vis, pentru a distruge tot ce au construit. Autodistrugerea e doar în mintea Bătrînei Doamne care nu suportă să vadă în jur oameni fericiți! De aceea, contrar a ceea ce cred mulți europeni și promovează mulți propagandiști retardați de pe Dîmbovița, Rusia nu amenință să invadeze toată Ukraina, cu atît mai puțin Europa de Est. Armata rusă nu este Wehrmacht și Rusia—spre deosebire de Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece și China din Asia de Est astăzi, nu este un potențial hegemon regional.

Totuși, avînd în vedere această distribuție a puterii globale, există un imperativ strategic ca SUA să se concentreze pe limitarea Chinei și împiedicarea acesteia să domine Asia de Est. Cu toate acestea, nu există niciun motiv strategic convingător pentru ca SUA să mențină o prezență militară semnificativă în Europa, avînd în vedere că Rusia nu este o amenințare de a deveni un hegemon european. Într-adevăr, dedicarea unor resurse preţioase de apărare Europei reduce resursele disponibile pentru Asia de Est. Această logică de bază explică pivotarea interesului SUA către Asia.

Mai e ceva: SUA au o relație specială cu Israelul care nu are nici o paralelă în istorie. Această conexiune, care este rezultatul puterii extraordinare a lobby-ului israelian în SUA, dar și un vîrf al protestantismului și neo-protestantismului american, nu înseamnă doar că factorii de decizie americani vor sprijini Israelul necondiționat, ci înseamnă și că SUA se vor implica în războaiele Israelului, fie direct, fie indirect. Pe scurt, SUA vor continua să aloce resurse militare substanțiale Israelului, precum și să angajeze forțe militare substanțiale proprii în Orientul Mijlociu. Dar, să revin la granița de Est a României…

William Burns, care a fost șeful CIA, dar și ambasadorul SUA la Moscova, la momentul summitului NATO din aprilie 2008, de la București, i-a scris secretarului de stat de atunci Condoleezza Rice o notă care descrie succint gîndirea rusă despre aducerea Ukrainei în alianţă. “Intrarea ukraineană în NATO, a scris el, ” este cea mai strălucitoare dintre toate liniile roșii pentru elita rusă (nu doar Putin). În mai bine de doi ani și jumătate de conversații cu jucători ruși cheie, de la trăgători de degete în adîncurile întunecate ale Kremlinului pînă la cei mai ascuțiți critici liberali ai lui Putin, încă nu am găsit pe nimeni care să vadă Ukraina în NATO ca altceva decît o provocare directă la adresa intereselor ruse.” NATO, a spus el, “ar fi văzut… ca aruncînd mănușa strategică. Rusia de astăzi va răspunde. Relațiile ruso-ukrainene vor intra într-o înghețare profundă…. Va crea un sol fertil pentru amestecul Rusiei în Crimeea și estul Ukrainei.”

Burns nu a fost singurul factor de decizie occidental în 2008 care a înțeles că aducerea Ukrainei în NATO era plină de pericole… Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat de două ori înainte de a părăsi funcția că “Președintele Putin a început acest război pentru că a vrut să închidă ușa NATO și să refuze Ukrainei dreptul de a-și alege propria cale.” Aproape nimeni din Occident nu a contestat această recunoaștere remarcabilă pe care Stoltenberg nu a retras-o.

Același principiu funcționează, de mult în doctrina Monroe, care stipulează că nici o mare putere îndepărtată nu are voie să formeze o alianță cu o țară din emisfera vestică și să-și localizeze forțele militare acolo. Statele Unite ar interpreta o astfel de mișcare ca pe o amenințare existențială și ar face tot posibilul pentru a elimina pericolul. Desigur, așa s-a întîmplat în timpul crizei rachetelor din Cuba din 1962, cînd președintele John Kennedy le-a spus clar liderilor sovietici că rachetele lor nucleare vor trebui îndepărtate din Cuba. Putin este profund influenţat de aceeaşi logică!  Aici, voi fi fluierat cu abnegație de cohorte de apărători ideologici promotori ai dublului standard…

Ukraina este mult depășită la toate capitolele, ceea ce este fatal într-un război de uzură precum cel gîndit de nemiloasa Bătrînă Doamnă. În ciuda situației reale din teatrul de operații și a tentativelor de pacificare a celor două tabere, adevărul trist este că nu există nici o speranță, din punctul meu de vedere, de a negocia un acord de pace semnificativ atîta timp cît părțile opuse au cerințe ireconciliabile. Acest război va fi soluționat pe cîmpul de luptă, unde rușii vor cîștiga probabil o victorie urîtă care are ca rezultat un conflict înghețat cu Rusia pe de o parte și Ukraina, Europa și SUA pe de altă parte. Pentru vreo 30 de ani!

SUA salivează după BAB

BMTF, 21 sep – Statele Unite încearcă să recupereze baza aeriană Bagram din Afghanistan, a declarat preşedintele Donald Trump, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul britanic Keir Starmer. Baza aeriană istorică, construită de sovietici, a fost principala bază a forţelor americane din Afghanistan după atacurile din 11 septembrie 2001, pînă cînd retragerea americanilor din 2021 a dus la o preluare a ţării de către mişcarea talibană, potrivit Reuters. „Încercăm să o recuperăm”, a spus Trump, referindu-se la Bagram, invocînd ceea ce a numit locaţia sa strategică în apropierea Chinei. „Dacă Afghanistanul nu returnează baza aeriană Bagram celor care au construit-o, Statelor Unite ale Americii, I SE VOR ÎNTÎMPLA LUCRURI RELE.” TRUMP Text”TRUMP”to 88022 Tampa, Florida MAKE AMERICA GREAT AGAIN! 0:59 . 21 sept 25

Potrivit BBC, Afghanistanul a respins ideea potrivit căreia SUA ar trebuie să recupereze fosta sa bază aeriană Bagram. Un oficial din cadrul Ministerului afghan de Externe a declarat că Afghanistan şi SUA trebuie să aibă legături fără ca SUA să aibă o prezenţă miliară în Afghanistan.

Bagram este „necesară” pentru a supraveghea China! Să nu ne prefacem că are vreo legătură cu Afghanistanul. N-a avut niciodată. Este despre încercuirea Chinei. Este despre Iran. Este despre supravegherea saturată a unei regiuni care refuză să îngenuncheze. Belt and Road trece prea aproape pentru confortul lor. Bagram este noua frontieră a Războiului Rece — dar mai rece, mai dură și mult mai disperată.

Nu e vorba despre securitate națională. Trump nu a ezitat să explice de ce SUA vor baza, afirmînd că „este la o oră distanță de locul unde China produce armele sale nucleare” — referindu-se la timpul necesar unui bombardier strategic american pentru a ajunge în aceste zone în caz de război.

Situri de producție a rachetelor cu rază lungă și a armamentului nuclear din China sînt într-adevăr concentrate adînc în interiorul țării, inclusiv în regiunile vestice și nord-centrale Xinjiang și Gansu, Complexul de Energie Atomică Jiuquan și situl de producție a uraniului îmbogățit Heping.

Revenirea la Bagram ar oferi Pentagonului acces reînnoit la aceste zone greu accesibile.

Mai mult decît atît! Controlul BAB Bagram Air Base, înseamnă un punct strategic esențial în Eurasia. Baza se află la mai puțin de 1.000 km est de Iran și la aproximativ 1.650 km de Teheran. Este situată la mai puțin de 500 km de Dușanbe, Tajikistan, aliatul Rusiei în CSTO care găzduiește cea mai mare bază militară rusă din străinătate. De asemenea, se află la ~2.500 km sau mai puțin de orașe strategice rusești din Europa și Asia, de la Astrahan și Volgograd pînă la Celiabinsk, Omsk și Novosibirsk.

În cazul unei noi escaladări între India și Pakistan, Bagram se află la mai puțin de 400 km de Islamabad și la aproximativ 1.000 km de New Delhi.

Baza ar oferi și o nouă cale de abordare pentru activele aeriene americane spre Marea Arabiei și Golful Persic, situate la 1.100–2.000 km de întreaga regiune maritimă.

Pe de altă parte, să nu uităm că BAB se află în inima Afganistanului, o țară bogată în pînă la 3 trilioane de dolari în resurse minerale neexploatate, de la fier, cositor și cupru pînă la aur, argint, pietre prețioase, uraniu, mercur și diverse minerale rare.

Dacă SUA ar invada din nou, ceea ce în momentul de față este total improbabil, BAB ar putea servi drept punct de ieșire sigur pentru aceste și alte resurse.

UNITĂȚILE DE MOBILIZARE POPULARĂ (PMU) ALE IRAKULUI: CRIZĂ DE SUVERANITATE SAU SCUT NAȚIONAL?

BMTF, 4 sep – Născute dintr-o fatwa emisă de Marele Ayatollah Al-Sistani în 2014, Unitățile de Mobilizare Populară (PMU) au apărut ca o armată de voluntari pentru a lupta împotriva ISIS într-un moment de colaps al statului. Astăzi, PMU numără aproximativ 230.000 de membri — oficial parte a aparatului de securitate al Iraqului, dar cu loialități adesea ambigue.

De la rezistență la actor politic

• 2016: PMU este instituționalizată sub comanda prim-ministrului, însă facțiuni precum Kataib Hezbollah (KH) își păstrează autonomia.

• Bugetul 2024: 2,6 miliarde de dolari alocați — dovadă a rolului său profund înrădăcinat.

• Identitate duală: Unele brigăzi sînt loiale Najaf-ului (clerul național), altele Gardienilor Revoluției (IRGC) din Iran. Unitățile sunnite și yazidi adaugă o complexitate suplimentară.

Diviziuni interne                                                                           

• Loiali Najaf-ului (ex. Divizia Abbas) susțin monopolul statului asupra forței armate.

• Facțiunile aliniate Iranului se consideră parte a Axei Rezistenței și desfășoară operațiuni transfrontaliere.

• Presiunea SUA: Solicitările de dizolvare a PMU se ciocnesc cu dezbaterile privind suveranitatea Iraqului.

Cîmp de luptă geopolitic

• PMU sprijină Iranul împotriva Israelului.

• SUA: Atacă facțiuni PMU, temîndu-se de război prin intermediari (proxy warfare).

• Statele din Golf: Reacții împărțite — Arabia Saudită se opune, EAU/Qatar mențin relații discrete.

Trei posibile scenarii viitoare

1️⃣ Status quo: PMU rămîne semi-autonomă, balansînd între rolul de forță de stat și de rezistență.

2️⃣ Desființare susținută de SUA: Integrarea PMU în armata iraqiană și eliminarea facțiunilor pro-Iran.

3️⃣ Compromis iraqian: Comandă unificată sub armata națională, păstrînd legitimitatea religioasă dar eliminînd influența străină.

Concluzie:

PMU este în același timp scutul Iraqului și paradoxul său — o forță creată pentru a apăra suveranitatea, care acum contestă monopolul statului asupra violenței legitime. Viitorul PMU va influența stabilitatea Iraqului și echilibrul regional. Mai ales în contextul viitorului atac israeliano-american asupra Iranului.

SFÎRȘITUL VEACURILOR

De peste două mii de ani, popoarele așteaptă un salvator. Un Messiah, ultim pe tronul lui David, care să izbăvească noroadele, întorcînd roata istoriei. Să schimbe paradigma, cum s-ar zice astăzi. Cînd nazarineanul, încărcat, pare-se, de cunoștințe zoroastriene aduse din pribegia persană, a intrat în Regatul Cerului, cu mesajul clar politic: „Nu socotiţi că pace am venit să aduc pe pămînt; nu am venit să aduc pace, ci sabie”, kohenii Templului au știut că a sosit sfîrșitul unei lumi, ce se derula între sabath și sabath și au folosit o manipulare grosolană a mulțimii, eliberîndu-l pe Baraba! Bar- aba, în traducere fiul tatălui! Pilat le-a zis: „Pe cine vreţi să vi-l eliberez: pe Baraba sau pe Isus care se numeşte Cristos?” Dar arhiereii şi bătrînii au convins mulţimile să-l ceară pe Baraba, iar pe Isus să-l trimită la moarte. Luînd cuvîntul, guvernatorul le-a zis: „Pe care dintre cei doi vreţi să vi-l eliberez?” I-au răspuns: „Pe Baraba!” Pilat le-a zis: „Aşadar, ce să fac cu Isus, care se numeşte Cristos?” Au zis toţi: „Să fie răstignit!” El le-a spus: „Dar ce rău a făcut?” Ei însă strigau şi mai tare: „Să fie răstignit!”

O manipulare care a amînat sfîrșitul lumii Kohenilor pînă la instituționalizarea creștinismului, deși mulțimile doreau o schimbare promisă de Messiah, o izbăvire față de haosul și murdărimea lumii în care trăiau. Iisus a demascat ipocrizia scribilor şi a fariseilor, numindu-i în faţă ipocriţi: „Voi curăţaţi partea din afară a paharului şi a farfuriei, dar pe dinăuntru sînt pline de jaf şi necumpătare. Fariseu orb, curăţă mai întîi partea dinăuntru a paharului şi a farfuriei, pentru ca şi partea din afară să fie curată!” (Matei 23:25, 26).  El începe ‘să-i arunce afară pe cei care vînd şi cumpără în templu, răstoarnă mesele schimbătorilor de bani şi băncile celor care vînd porumbei; şi nu lasă pe nimeni să poarte vreo ustensilă prin templu’. Condamnîndu-i pe aceşti răufăcători, el declară: „Nu este scris: «Casa Mea va fi numită casă de rugăciune pentru toate naţiunile»? Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari“. — Marcu 11:15–17.

Asta, foarte pe scurt și foarte vulgar explicat!

După 2000 de ani, noroadele continuă să aștepte un Salvator. Un conducător providențial care să aducă pacea și dreptatea în rîndul celor mulți. Pentru România anului 2024, pilda ultimelor zile ale lui Hristos pe pămînt este edificatoare! Dar, nu doar România pare să alunece în Zilele din Urmă.

În Israelul de dreapta al lui Netanyahu, susținătorii războiului absolut așteaptă reclădirea celui de-al treilea Templu și întoarcerea lui Messiah! O nouă reașezare geo-politică pentru un nou secol! Pentru asta, nici un genocid nu este prea mare, nici un jurnalist ucis nu este prea mult.

Ștergerea de pe hartă a poporului palestinian se petrece într-o tăcere asurzitoare. Celelalte popoare, cuprinse de convingerea că lor nu li se poate întîmpla niciodată, au ochii, urechile și limba pline de humă. Există cîte un vaxler în fiecare comunitate care vegheză ca huma să fie mereu proaspătă. Să nu crape. Să nu pătrundă lumina, dincolo de ea. Nici vaietele prelungi sau gustul sîngelui. Ca atunci cînd dai cu gura de bordură, în copilărie. Țineți minte gustul acela ușor sărat? Mama alergă la farmacie să cumpere o cutie de vaxler. Una la șase ore! Pentru cine nu știe, vaxlerul e un benzodiazepin. Este folosit pentru tratamentul anxietatii identitar-istorice, tulburărilor anxios-depresive și a tulburărilor de panică palestiniană, pentru profilaxie și tratament în delirium tremens de negare a holocaustului și în sindromul de abstinență la alcoolicii legionari sau comuniști aflați pe axa răului suprem. E bun la toate, ce mai! Și, în curînd, varianta SLIM, va reduce și dimensiunile locative. Sigur, nu a aleșilor! Varianta de solidaritate…

Tăcerea asta asurzitoare seamănă cu liniștea dinaintea furtunii. O furtună de proporții biblice, așteptată, parcă cu nerăbdare de Occidentul democrațiilor bazate pe reguli și cel mai moral din lume! Sigur, nici Rusia nu este departe, cu al său mesianism panslavist sintetizat în Doctrina Karaganov: „Sîntem poporul care eliberează de Rău…Suntem civilizația civilizaților, meniți să unim civilizațiile între ele, cele din Marea Eurasie și cele din lumea întreagă…În acest moment, avem nevoie urgentă de o identitate națională a Statului … pe plan politic, ceea ce construim acum nu este o DEMOCRAȚIE în sensul pe care-l dă modernitatea occidentală ci o meritocrație a conducătorilor: suntem un stat în care domnește democrația  conducătorilor. Puterea trebuie să fie deținută de cei mai buni”. Ce tare!

Dincolo de ocean, Crazy Orange, cum este numit liderul de la Casa Albă, este și el pătruns de mesianismul biblic. Bombardarea Iranului va consolida statutul lui Trump ca „Alesul” lui Dumnezeu și Israelul ca națiune aleasă a sa printre mulți dintre susținătorii evanghelici albi ai președintelui, la fel de fanatici apocaliptici precum anturajul lui Bibi! Există aproape un fel de nerăbdare spirituală pentru un război în Orientul Mijlociu, mai ales printre evanghelicii albi care cred că un război va declanșa o serie de evenimente care vor duce la întoarcerea lui Isus și ascensiunea Israelului ca împlinire a profețiilor biblice.

Mulți evanghelici albi cred că biserica este obligată prin Biblie să ofere un sprijin neclintit Israelului. Ei consideră Israelul antic descris în Biblie ca fiind același cu statul Israel, creat în 1948. Trump a întărit această opinie în timpul primului său mandat, cînd a rupt decenii de politică americană cu mutarea ambasadei SUA în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim și recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului.

Există o lungă istorie a liderilor evanghelici albi care îi îndemnă pe președinții și politicienii americani să trateze Israelul ca pe o națiune favorizată de divinitate. Mulți evanghelici albi cred că existența Israelului este o împlinire a profețiilor biblice care ar vesti întoarcerea lui Isus. Iar Trump a cîștigat sprijinul a aproximativ 8 din 10 alegători creștini evanghelici albi la alegerile prezidențiale din 2024.

Acțiunea lui Trump subliniază modul în care aceste credințe teologice nu sînt abstracte. Ele au consecințe directe, periculoase și fatale mai ales că evanghelicii albi văd conflictul Americii cu Iranul în primul rînd ca pe o bătălie spirituală generatoare de credințe conexe. O credință este că Trump este „alesul” lui Dumnezeu, salvat de la asasinarea de anul trecut pentru a face lucrarea lui Dumnezeu și a proteja Israelul! El este, pentru a împrumuta limbajul subculturii evanghelice, uns „pentru o vreme ca aceasta”.

Această credință se reflectă într-un mesaj text către Trump de la Mike Huckabee, proeminentul evanghelic și fost guvernator al statului Arkansas, care a fost numit de Trump ambasador al SUA în Israel. În textul distribuit de Trump, Huckabee a făcut aluzie la cele două tentative de asasinat cărora Trump le-a supraviețuit anul trecut, spunînd că Dumnezeu l-a cruțat „să fie cel mai important președinte dintr-un secol – poate vreodată”. El a adăugat: „Am încredere în instinctele tale”, pentru că „cred că auzi din ceruri” și că „Nu ai căutat acest moment. Acest moment te-a căutat pe TINE!”.

Mulți critici ai Iranului spun că este o teocrație care reduce lumea la o ciocnire între bine și rău și a cărui politică externă este condusă de mituri religioase apocaliptice, ignorînd cu bună știință viziunile din propria ogradă. Din nou, dubla măsură care a devenit regulă existențială pentru Occidentul bazat pe reguli și care a înfuriat, pînă la BRICS, țările foste colonizate de supremația albilor.

Competiția dintre Washington și Beijing merge înainte, cu sau fără un Messiah. Aruncînd o privire succintă pe harta geopolitică a lumii, observăm că redefinirea sferelor de influență este doar la început. Statele Unite sînt prezente în cele două Americi, între liniile mediane ale Atlanticului – inclusiv Groenlanda – și Pacificului, cu minimă extensie spre Australia, Filipine și din rațiuni particulare, spre Taiwan și Japonia. Sfera chineză cuprinde Asia de sud-est cu extensie spre Africa, dar și spre Europa, prin Asia Centrală și Caucaz (Drumul Mătăsii). India vrea să-și adjudece regiunea adiacentă Oceanului Indian, fiind încurajată să înfrunte China, deja instalată, în Africa de vest. Sfera Rusiei se extinde spre Asia centrală – unde este aspru concurată de China – Caucaz și Ukraina. Venirea lui Trump la Casa Albă și prietenia lui cu Benjamin Netanyahu readuc Orientul Mijlociu în pragul exploziei totale. Iranul este cheia OM și scena ciocnirii celor două blocuri: Occidentul și BRICS. China emite pretenții și în această regiune, ca de altfel și Turcia – alt actor secundar – care și-a îndreptat privirea spre Syria, Africa de nord și de vest. Sfera de influență a Uniunii Europene nu depășește granițele sale, care ar cuprinde și statele balcanice candidate.

Aceste crize globale în plină expansiune sînt rezultatul unor schimbări tectonice în actuala ordine mondială, care a fost fondată, în esență, pe dominația de cinci sute de ani a Occidentului, bazată în mare parte pe superioritatea sa militară. Pe această bază, au început să colonizeze restul lumii, suprimînd și chiar distrugînd unele civilizații, extrăgând mai întîi o rentă colonială, apoi una neocolonială. Dar această fundație a început să fie subminată de fosta comunismul sovietic, prezentat ca o nouă forță messianică menită să elibereze noroadele de asuprirea istorică. Și, uneori, chiar a reușit!  

Timp de mai bine de 30 de ani, trei teorii au marcat evoluţia lumii. Teoria sfîrşitului istoriei, teoria conflictului civilizaţional şi teoria valurilor schimbărilor politice prin revoluții colorate. Războiul Rece a fost o înfruntare a două mari puteri cu o abordare diferită politică, economică şi geopolitică. Puterea thalassocratică americană a învins puterea telurocratică rusă, ambele cu o insaţiabilă foame de spaţiu. Thalassocraţia era o lume a Vestului, a liberalismului, a schimbului comercial, a capitalismului, o lume atlantică, o putere maritimă prin excelenţă. Telurocraţia era o lume a Estului, o lume închisă, plină de întinderi enorme de spaţiu, o lume terestră, spirituală. Aceste concepţii au modelat lumea şi continuă să o modeleze.

Noile puteri sînt în căutare de modele economice, politice, geopolitice. Sînt puteri ce îşi caută un rol în arhitectura globală de securitate. Thalassocratice sau telurocratice sînt puteri cu resurse uriaşe, dar cu o insuficientă capacitate de a raţiona poziţia lor. Sînt puteri intermediare, emergente. Statele BRICS însumează 40% din populaţia lumii şi 25% din puterea economică. Teritoriul statelor BRICS este de 38 de milioane de kilometri pătraţi. Impactul fiecărui stat membru este diferit pe scena globală. Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud au resurse, o economie şi o industrializare dezvoltate în mod diferit. Totuşi, cele mai importante state BRICS sînt China şi India.

Noul mediu de securitate este eterogen şi greu de descris. Viitorul securităţii globale este dependent de schimbările majore la nivel sistemic. Noile paradigme ale mediului internaţional de securitate vor fi influenţate de poziţia statelor emergente. Starea de anarhie a sistemului internaţional, similar celei din Templul de acum 2000 de ani, va fi paradigma după care se va conduce lumea. Neorealismul agresiv va fi principalul curent de gîndire în relaţiile internaţionale. Va exista un nou echilibru al terorii. Va fi o lume a războiului! Această lume va dezvolta şi o competiţiei permanentă pentru hrană, apă, energie şi alte resurse dar şi a conflictului pentru dominare. Pentru putere! De fapt, esența relațiilor internaționale este despre putere și echilibrul puterii.

După ce timp de 10 ani Despot Vodă ne-a sufocat ca națiune, în toamna anului trecut l-am eliberat pe Baraba! Întrebarea este: unde se află România, ca tînăr stat pe harta Europei? Unde am fost întotdeauna: în mijlocul unui joc de putere global! La începutul anului, la Davos, harta riscurilor arată că România e posibil să fie antrenată într-un conflict armat. Nu a fost, însă, trimis nimeni de la București să vorbească acolo despre primejdiile regiunii și ale țării. Pentru România, principalele cinci riscuri prezentate în Global Risks Report, publicația Forumului Economic de la Davos, sînt extrem de grave și o vulnerabilizează extrem în situațiile prezentate mai sus: 1) un conflict armat (între state, un război purtat indirect, o lovitură de stat etc); 2) declin economic (recesiune, stagnare); 3) inflație; 4) sănătate precară și scăderea bunăstării; 5) datorie publică prea mare. Starea de spirit a României actuale este dominată de trei paradigme: paradigma neoliberală, paradigma „socială” şi paradigma nemulţumirii neputincioase care așteaptă un conducător providențial. Pe care să-l crucifice iar și iar, ca apoi să poată plînge de propria suferință, într-o jale perpetuă de sfîrșit de lume.

Nouă vînzare de arme către Israel

BMTF, 1 iul – Statele Unite au anunţat luni că au aprobat vînzarea către Israel de kituri de ghidare pentru bombe şi servicii conexe în valoare de 510 milioane de dolari, la cîteva zile după încheierea armistițiului dintre Israel şi Iran, notează AFP, preluată de Agerpres. Deși mediat de Statele Unite, armistițiul nu va fi respectat, potrivit premierului israelian, care pregătește noi lovituri asupra Iranului inclusiv cu ajutorul oferit de Azerbaidjan.

Vînzarea propusă va consolida capacitatea Israelului de a face faţă ameninţărilor actuale şi viitoare ameliorînd capacitatea sa de a-şi apăra graniţele, infrastructurile vitale şi centrele populate, a declarat Agenţia americană de cooperare pentru apărare şi securitate (DSCA) într-un comunicat. Statele Unite sînt ataşate securităţii Israelului şi este vital pentru interesele naţionale americane să ajute Israelul să dezvolte şi să menţină o capacitate de autoapărare puternică şi pregătită de a fi folosită, a adăugat agenţia.

Departamentul de Stat a aprobat această vînzare şi a transmis-o Congresului, conform legislaţiei americane, inclusiv de bombe JDAM anti-buncăr.

Israelul a lansat un atac aerian masiv împotriva Iranului pe 13 iunie, afirmînd că doreşte să împiedice această ţară să se doteze cu bomba atomică. Sute de ţinte militare şi nucleare, precum şi zone populate, au fost vizate de aceste atacuri care au ucis mai ales înalţi responsabili militari iranieni şi oameni de ştiinţă din domeniul nuclear.

Iranul a ripostat cu atacuri cu rachete şi drone asupra Israelului care au făcut 28 de morţi, potrivit autorităţilor israeliene.

Un armistiţiu iniţiat de Donald Trump a intrat în vigoare pe 24 iunie, la două zile după decizia preşedintelui american de a ataca siturile nucleare ale Iranului.

Statele Unite, principalul aliat al Israelului, furnizează ţării arme în valoare de miliarde de dolari în fiecare an.

TRĂIM VREMURI INTERESANTE. SE SCHIMBĂ PRIORITĂȚILE

Viteza schimbărilor geo-politice din ultimele săptămîni este mai mare decît viteza schimbărilor climatice! Este o lemă care ar trebui afișată, acum, în orice redacție! Pentru colegii mai tineri care nu știu ce e aia o lemă, dau din DEX: Propoziție preliminară a cărei concluzie ușurează demonstrația unei teoreme. În aceste condiții, orice tentativă de a scrie un text cît de cît coerent și rațional, lipsit de emoțiile stîrnite de zgomotul de fond al societății, este sortită eșecului. Se pot articula onomatopee, pe post de editoriale, analize, comentarii, dar ele nu servesc înțelegerii fenomenului. Mai există alternativa punctării unor înșiruiri de fapte, care aparent nu au nici o legătură între ele, dar în umbră sînt generate de aceeași sursă. Este exact ca în fizica elementară în care LUMINA este și radiație și undă! Din nou, pentru colegii mai tineri și mai… marfă: în fizică, termenul lumină se referă uneori la radiații electromagnetice de orice lungime de undă, indiferent dacă sînt vizibile sau nu. În acest sens, razele gamma, razele-X, microundele și undele radio sînt, de asemenea… lumină!

Așadar, ÎN ROMÂNIA

Foarte succint, în background, alegerile prezidențiale de la sfîrșitul anului trecut s-au situat în paradigma globalism vs. suveranism, paradigmă luată, oarecum, la mișto de ceata politică de la noi și animată, ca niciodată, de marea mută a cetățenilor români, hotărîți să schimbe ceva, orice, indiferent de consecințe, sătui de încremenirea în proiectul fără de speranță al unei Românii capturate pe persoane fizice susținute de o grupare criminală trans-națională. Lovitura de stat din decembrie 2024 a pus capac, iar mass-media aservită, influiensării și chiar neica-nimeni, au scos pe tapet narativul cu influența rușilor în alegerile românești. Narativul se perpetuează și la această oră, strident și agresiv, chiar dacă, între timp, el a fost demontat de apariția unor dovezi certe. Ticăloșia Sa Klaus de la Sibiu demisionează dintr-o funcție în care, conform Constituției, nu se mai afla din 21 decembrie 2024, iar în locul său vine președintele Senatului, Speranța (moare ultima!) Bolojan de la Oradea. Sursele deschise și publice care au urmărit acțiunile în timp ale Fostului de Bihor, mă obligă să-l plasez pe Iiberalul Bolojan în categoria continuatorilor sistemului sorosist implantat în Europa de Est. Deci, nu vă așteptați la minuni!

Totuși, Radio România Actualități transmite că asigurarea stabilităţii ţării ocupă primul loc pe agenda preşedintelui interimar Ilie Bolojan în cele trei luni de mandat. „Nu avem timp de pierdut, iar riscul de a ne confrunta cu o criză majoră este real”, a transmis el în primul mesaj în calitate de şef al statului, după ce a preluat mandatul de la Klaus Iohannis. Președintele interimar Ilie Bolojan a afirmat că a discutat cu mai mulți responsabili din apărare, afaceri externe și securitate națională pentru a se familiariza cu problemele și cu nevoile stringente din aceste domenii. El a anunțat și care sînt obiectivele și prioritățile mandatului său. „În primul rînd asigurarea stabilității economice, sociale și politice a țării. Nu avem timp de pierdut, iar riscul de a ne confrunta cu o criză majoră este real. Un alt palier major este cel al politicii externe. Țara noastră va fi bine reprezentată pe plan extern cu demnitate și seriozitate. Pe de altă parte, președintele interimar al României a afirmat că dorește să le redea cetățenilor încrederea în instituțiile publice.

Nici bine nu s-a stins ecoul acestor cuvinte, că procurorii DNA fac vineri 14 februarie, dimineață, 22 de percheziții, la 21 persoane fizice și una juridică, într-un dosar penal instrumentat de Serviciul Militari. Sînt suspiciuni de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, precizează surse judiciare. Generalului de trei stele Cătălin Zisu este percheziţionat în aceste momente într-un dosar instrumentat în mare secret. Potrivit surselor Mediafax, ancheta nu l-ar viza doar pe generalul Cătălin Zisu, ci şi pe fiul acestuia, în cauză existînd suspiciuni cu privire la efectuarea unor lucrări în fals. Generalul Zisu ar fi acordat un contract pentru extinderea cimitirului Ghencea Militar către compania Garden Center Grup, deținută de omul de afaceri Ionel Olteanu!

Șeful achizițiilor! Ați înțeles, nu? Praf in ochi! Două milioane de euro? Pentru afaceri în cimitir? Nimic despre achizițiile Armatei, despre nesincroniozarea programelor de înzestrare, despre supraevaluarea ofertelor, despre offset, despre, despre, despre…

Bolojan se ține de cuvînt. Mass-media e în delir. Consemnează atent și strident. În pauză, ține focul isteriei anti-Georgescu… și dovedește că e putredă pînă în plăsele. Dacă nu ar fi, ar scrie că nu e vorba despre Georgescu. E vorba despre abuzurile fără număr ale actualilor, într-o țară din care nu a mai rămas decît găoacea de suveranitate. Putea candida și o cămilă pe acest culoar, și intra în turul 2, pe care jumătate dintre votanți îl vor înapoi!

Sigur, mass-media din România face ce-i dictează sponsorii! Și nu numai ea!

MASS-MEDIA DIN EST

USAID și Gruparea Soros au contribuit la finanţarea presei independente în Europa de Est, dar acum multe instituţii de presă sînt afectate de acţiunile lui Donald Trump împotriva agenţiei. Ungaria, Bosnia, Georgia, Republica Moldova, România se numără printre ţările cele mai afectate. Pierderea fondurilor afectează capacitatea mass-media din aceste ţări de a promova narativele oficiale ale globalismului, devenite prioritate absolută odată cu experimentul global pandemic și continuînd cu războiul din Ukraina.

Sigur, dolarii nu au spălat singuri creierele. 130 de milioane de euro au fost trimise în secret de Ursula presei europene prin agenția de media preferată a lui Macron. Aici intră și plata factcheckărilor, rețeaua europeană de cenzură care se amestecă în alegeri: România și Germania.

Aceste entități bine plătite să nu-și facă onest meseria au acoperit una dintre cele mai mari dovezi de ideologie criminală de la nivelul birocrației Uniunii Europene, devoalată chiar de rapoartele oficiale, dar ținute sub țambal: raportul Agenției Europene de Mediu despre starea apei în 2024, prezentat de Comisia Europeană, demonstrează, involuntar, adevărata cauză a inundațiilor catastrofale din ultimii ani de pe teritoriul UE. Documentul prezintă, negru pe alb, că, din 2020 pînă în 2023, au fost eliminate 1.152 de bariere fluviale transversale, care includ atît protecții împotriva inundațiilor, cît și baraje pentru hidroenergie și stocarea apei, dar și pentru irigații!

Informația îmi aduce aminte de incendiile de pădure catastrofale din Australia, din urmă cu cîțiva ani, generate de politicile de mediu ale unei administrații imbecile și criminale. Conform politicilor de mediu adoptate și promovate de Guvernul australian, fîșiile de siguranță între parcelele de pădure nu au mai fost curățate și întreținute, astfel că, focul, odată aprins, nu a mai putut fi localizat și ținut sub control!

Sigur, mass-media nu este de vină pentru ticăloșirea decidenților politici. Este doar complice!

SUA ȘI UKRAINA

În doar 23 de zile, președintele Trump și echipa sa au devastat complet sistemul globalist corupt! Este o panică totală. Investigația departamentului DOGE, condus de miliardarul Elon Musk, obligă în sfîrșit Congresul să recunoască lunga istorie a guvernului SUA de finanțare a terorismului internațional: Al-Qaida, talibanii și ISIS! Cu milioane de dolari din banii contribuabilului american. Ancheta DOGE la Trezorerie adaugă informații suplimentare la înșelătoria BigPharma, devoalată de ancheta precedentă la USAID. Se întîmplă lucruri interesante în Congres. Am să revin!

Acum, despre Pacea în Ukraina, dincolo de cele 24 de ore promise în campanie de președintele Trump, o pace care va veni, pentru că prioritățile locatarului de la Casa Albă s-au schimbat. Dacă gruparea globalistă Biden avea interese directe de afaceri prin Ukraina în Rusia lui Putin, astăzi, Israelul a redevenit Buricul Orientului Mijlociu.

Sigur, în timp ce Trump, Putin și Zelensky negociază un plan de pace, mass-media de stînga susține fabula că Trump îi permite lui Putin să invadeze Europa! Nici nu e prea greu din moment ce Cancelarul german Olaf Scholz solicită parlamentului să declare stare de urgență în urma „evenimentelor din ultimele 24 de ore” și a declarațiilor guvernului SUA referitoare la Ukraina.

În 2023, cînd am scris cartea KATERININSKA PROSPEKT, 30, am spus că nu trebuie să fie nimeni de acord cu punctul meu de vedere. Am scris această carte doar ca să rămînă o dovadă că Dumnezeu nu ne-a luat mințile la toți! Astăzi, la doi ani de ala apariția cărții, vocile oficiale par că citează din ea!

Președintele ukrainean Volodimir Zelenski a fost construit ca o figură emblematică a poziției unificate a Occidentului în fața unei Rusii considerate despotice și prădătoare. Liderii europeni obișnuiau să călătorească la Kiev cu un tren hurducăit pentru o ședință foto alături de el. Penibil! Un personaj care a obligat Europa să adopte o poziție belicoasă față de un șef al Kremlinului, Vladimir Putin, pe care au încercat, vreme de ani de zile, să o înlăture. Refuzul inept de a negocia drepturile minorității ruse și apartenența la NATO a costat Ukraina un sfert din teritoriu și sute de mii de morți. Cu larga contribuție a globaliștilor de la Londra, Paris, Berlin și Washington!

Mai devreme decît se spera, războiul din Uklraina a fost devoalat ca afacerea murdară a secolului, de pe urma căreia cel mai mult au avut de pierdut Ukraina și Europa. De cealaltă parte, Statele Unite, Rusia și, indirect, China, sînt marii cîștigători. Adică, personajele centrale și puternice ale Lumii de mîine! Care contează! Care comunică și vor comunica între ele! Care vor împărți Planeta și o vor exploata în pace, principalul deziderat clamat de omul de afaceri de la Washington. Pentru că, nu-i așa Ursulo, ce folos să ai conturile doldora, dacă nu poți să faci afaceri și să te bucuri de reușita lor!

După ce a băgat bățul prin gard în ultimii ani, Zelensky admite acum ceea ce mulți bănuiau, anume că 100 de miliarde de dolari din ajutoarele americane s-au evaporat (probabil în special în buzunarele unor democrați de rang înalt și al principalelor slugi de la Kiev, dar și București, Varșovia etc, ancheta DOGE ne va spune cît de curînd), arată amploarea acestei mega-escrocherii funebre, cu sute de mii de morți. Din 2023 se vorbea timid, dar cu declarații oficiale sun protecția anonimatului, de cantități impresionante de armament revîndut de grupările ukrainene direct grupurilor teroriste din Orientul Mijlociu, sau cartelurile de droguri mexicane. Oficialii de la Kiev resping cu indignare, în timp ce SBU recunoaște cu mîndrie implicarea Ukrainei în Syria și Sudan, iar Mosad-ul are o documentație și o intervenție directă într-o operațiune de vînzare către Hamas!

Să nu o mai lungesc, scandalul ăsta din familia ruso-ukraineană a fost o mare minciună, cap-coadă. Bieții ukraineni chiar au crezut că americanii și aliații lor îi vor ajuta să-l zdrobească pe Putin. Iar idioții utili din România și de aiurea, bine sponsorizați de rețeaua de ONG-uri sorosiste finanțate prin USAID, au pus umărul din plin la campania de dezinformare! Unii o țin leaura și acum, chiar în aceste momente în care, tu, cititorule, parcurgi aceste rînduri! Îmi amintesc și de nelipsitele poze de profil cu steagul Ukrainei, de elevii scoși în curtea școlii cu baloane galben-albastre, de panglicile bicolore din piepturile funcționărimii de la Bruxelles, de punerea la zid a vocilor anti-război, de strîngerile de fonduri pentru regimul Zelensky, unele decorate de Kiev!, de mega-afacerile de contrabandă cu grîu și produse alimentare cu concursul direct și implicarea clanurilor politice românești, fără să se țină seama de consecințe, de buget, de deficite, totul atîta timp cît va fi nevoie, ca să-l citez pe humanoidul de la Sibiu.Toată această atmosferă de sfîrșit de lume, indusă de mass-media globalistă a avut unicul scop de a crea un val uriaș de simpatie și susținere a ”războiului sfînt de eliberare a patriei”. Și asta în timp ce oamenii raționali, absolvenți pe bune de studii liceale, nu mai vorbesc de cele universitare, nu neapărat analiști, doar observatori ai indicilor statistici, la pachet cu Pentagonul, CIA și Casa Albă știau din start că Zelensky avea ZERO șanse de a recupera teritoriile ocupate de ruși. Dar, ideologia și propaganda, stîrnitoare de emoții, bat de departe rațiunea!

„Victoria” Ukrainei în fața Rusiei era posibilă doar în scenariile glorioase propuse de istericii belicoși care au spus mereu că „e aproape”! Scenariul „cîștigător” imaginat, pe care l-am descris în KATERININSKA PROSPEKT 30, și despre care am vorbit chiar în emisiunea AGENDA GLOBALĂ de la Radio România Actualități, încă în primul an de război, presupunea o înpotmolire a Rusiei ca în Afghanistan. Pentru cei care știu povestea Afghanistanului, au fost create premisele unui astfel de război, s-au reactivat toate mecanismele din 1979/1980, au fost readuse la viață ONG-uri similare. Astfel devenea posibilă o insurgență ukraineană inspirată din cea afghană, cu puternice influențe sovietice spețnaz, școlile de formare și instrucție ale SPEȚNAZ fiind toate pe teritoriul ukrainean. Deci, un Afghanistan abdatat, 2.0. După cinci, șapte sau zece ani, Rusia s-ar fi împotmolit în această mlaștină, economia ar fi fost pe butuci, țara ar fi făcut implozie, iar resturile apărute pe cadavrul ei ar fi fost împărțite și exploatate de occidentul colectiv cu democrația bazată pe reguli. Există chiar și un studiu, și o hartă a noilor state, publicată de POLITICO, în acea perioadă!

Numai că Nuland și nulandiștii au omis să specifice ceva: da, Afghanistanul a cîștigat și în fața rușilor și a americanilor, dar n-a mai rămas piatră pe piatră! Iar, mass-media globalistă a omis să cerceteze faptele, mulțumindu-se să disemineze declarațiile. Iar rușii ar fi trebuit să fie extrem de proști! Sigur, la pachet cu poveștile despre furtul mașinilor de spălat, despre cipurile care erau montate pe rachete, despre gospodinele care doborau rușii cu borcanele de murături și soldatul ukrainean care a luptat fără încetare, 80 de zile, zi și noapte, fără mîncare și fără apă, după cum zice UM GIGI25, și bolile lui Putin diagnosticate de sienen de românia, totul părea plauzibil…

Cu toate acestea, miercuri, 12 februarie, la Kiev, alături de secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, Zelenski era livid!

Cu cîteva ore mai devreme, speranțele lui cu privire la principiile-cheie ale unui acord de pace fuseseră spulberate de noul secretar american al Apărării, Peter Hegseth: Ukraina nu va face parte din NATO. Ukraina nu va reveni niciodată la frontierele sale din 2014. Dacă va exista o forță de menținere a păcii între Rusia și Ukraina, ea nu va fi în nici un caz americană, ci europeană sau non-europeană, așa cum sugera încă din aprilie anul trecut, generalul în retragere Keith Kellog, pe vremea cînd acestea era un simplu cetățean și nu trimisul prezidențial în Ukraina și Rusia, ca în prezent. America nu va mai fi garantul securității europene și se va retrage din Europa de Est, așa cum se retrage din Syria controlată acum de principalul hegemon zonal, Turcia. Europa trebuie să își aibă singură de grijă!

Kellog a mai sugerat ulterior, în interviuri, că ar putea avea loc alegeri în Ukraina… Practic, americanii l-au somat pe Zelensky să organizeze alegeri: ”În majoritatea democrațiilor, alegerile au loc chiar și în timp de război. Cred că este important. Cred că este bine pentru democrație. Frumusețea unei democrații puternice este de a avea mai mult de un potențial candidat”. Atitudinea Casei Albe nu este deloc întîmplătoare. Moscova îl consideră Pe Zelensky un președinte ilegitim, direct răspunzător pentru sutele de mii de morți din ultimii trei ani. Pe de altă parte, însuși Zelensky a decretat că Ukraina nu poate negocia cu Putin. Așa că unica soluție ar fi ca unul dintre cei doi să plece. Preferabil Zelensky, întrucît oricum i-a expirat mandatul încă de pe 20 mai 2024, inspirîndu-l pe Klaus Iohannis…  Conjunctura face ca negocierile ruso-americane să fie cvasi-imposibile cu Zelensky la cîrma Ukrainei. Cu scut, sau sub scut!

Și, mai important, Kellog a spus că ajutorul ukrainean ar trebui transformat în împrumuturi pe care Kievul le va rambursa într-o zi!

Ursula von der Leyen împărăteasa Europei, cum o numesc ziarele cu deontologie din Europa, încremenită în proiectul rușii cu tancurile pînă la Paris, a rămas, se pare, și într-un moment de reculegere după convorbirile telefonice între Washington și Moscova. De la Bruxelles a reacționat cam pueril doar șefa diplomației, Kaja Kallas: ”În orice negociere, Europa trebuie să aibă un rol central. Independența și integritatea teritorială a Ukrainei sînt necondiționate. Prioritatea noastră trebuie să fie acum consolidarea Ukrainei și furnizarea de garanții solide de securitate”. Aceeași supă reîncălzită, din meniul de propagandă al globalismului, cît timp Zelensky va negocia exclusiv cu Trump. Pe de altă parte, reprezentanții Poloniei și ai Franței, alți doi exponenți prezentați la orgiile lui Klaus Schwab, încă insistă ca Ukraina să primească noi întăriri și perspectiva aderării la NATO. Doar că războinicii europeni se așteptau, cel mai probabil, ca Zelensky să condamne ferm planul de pace al lui Trump. Și să denunțe orice discuții care ar viza capitularea necondiționată. Zele s-a prins că spectacolul e pe terminate și îi ignoră pe cei care primeu, pînă astăzi, ordine de la Joe Biden, așa cum l-a ignorat totdeauna pe insul de la Cotroceni, slugă evidentă și prea-plecată a sistemului progresist. Liderii europeni de sub aripa lui Joe Biden sînt acum în stare de șoc. Au nevoie de un defibrilator pe care să-l mînuiască însuși Croitorașul cel viteaz de la Kiev.

Trump joacă la rupere, iar Europa rămâne cu buzele umflate. Inclusiv în NATO, unde Ruthe se străduiește să rămînă un lider ancorat. Fără participarea SUA, sînt semne că Europa va trimite trupe de menținere a păcii în Ukraina fără umbrela NATO, în baza parteneriatelor bilaterale semnate, inclusiv de România, chiar pe 100 de ani în cazul Londrei! Tot Europa lui der Leyen va plăti în continuare o taxă de protecție de 3 pînă la 5 la sută! Alternativa ar echivala cu destrămarea alianței militare și crearea unei fantomatice armate europene, căci, nu-i așa, Kremlinul va rămîne dușmanul perpetuu, gata să cucerească Europa la primul semn al lui Putin.

Așadar, în contradicție totală cu direcția istorică imprimată de Președintele Trump și transmisă prin intermediul emisarilor americani, Declarația de la Paris a miniștrilor de externe ai Franței, Germaniei, Poloniei, Italiei, Spaniei, Regatului Unit, Ukrainei, SEAE și Comisiei Europene (!), din 13 februarie 2025, ora 00:00, confirmă autismul instalat de Schwab, Soros și alți globaliști în ființa liderilor europeni: Sîntem gata să ne sporim sprijinul pentru Ukraina. Ne angajăm față de independența, suveranitatea și integritatea sa teritorială în fața războiului de agresiune al Rusiei. Împărtășim obiectivul de a sprijini în continuare Ukraina pînă când se va ajunge la o pace justă, cuprinzătoare și de durată. O pace care să garanteze interesele Ukrainei și ale noastre.

Așteptăm cu nerăbdare să discutăm despre calea de urmat împreună cu aliații noștri americani. Obiectivele noastre comune ar trebui să fie să punem Ukraina într-o poziție de forță. Ukraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri.

Ukraina ar trebui să beneficieze de garanții de securitate puternice. O pace justă și durabilă în Ukraina este o condiție necesară pentru o securitate transatlantică puternică.

Amintim că securitatea continentului european este responsabilitatea noastră comună. Prin urmare, lucrăm împreună pentru a ne consolida capacitățile de apărare colectivă

Nu e de mirare că Elon Musk cere o revizuire completă a Alianței Nord-Atlantice, comentînd postarea senatorului republican Mike Lee pe rețeaua de socializare X, în care acesta spune că NATO este un anacronism și că Războiul Rece s-a încheiat. „NATO are nevoie de o revizuire majoră”, a răspuns Elon Musk. Lee a pus la îndoială de ce SUA „oferă în continuare o umbrelă de securitate Europei prin NATO”.

SUA ISRAEL

Noul procuror general al lui Trump, Pam Bondi, confirmă în mass-media, instalarea în majoritatea funcțiilor de vîrf din noul Cabinet Trump, a fanaticilor „Israel First” care au și schimbat prioritățile administrației americane!

În decursul istoriei recente, Israelul a primit mai mulți bani decît orice altă țară din lume, ceea ce eliberează banii miliardarilor evrei pentru a mitui Congresul și candidații prezidențiali pentru a se asigura că banii continuă să curgă din buzunarele americanilor obișnuiți pentru a umple buzunarele criminalilor genocidari precum Benjamin Netanyahu. Iar banii și transporturile săptămînale de arme permit Israelului să comită genocid asupra vecinilor săi, pe care majoritatea americanilor îl dezaprobă, dar ca de obicei la Washington, nimeni nu ascultă. În ultimele zile, Trump a autorizat un transport de 1800 de bombe devastatoare Mark-84, MOAB (mama tuturor bombelor), pentru a „termina treaba” în Gaza și, după necesități, cu vecinii Hezbollah din nordul Libanului. Dincolo de asta, bombe și proiectile de artilerie noi în valoare de 9 miliarde de dolari, precum și buldozere blindate Caterpillar, utile pentru dărîmarea caselor palestiniene din Cisiordania și curățarea molozului și a cadavrelor pentru construcția de vile de lux, sînt, de asemenea, pe drum.

În plus, PreședinteleTrump a emis și un ordin executiv care impune sancțiuni cuprinzătoare Curții Penale Internaționale (CPI) și personalului său pentru a o pedepsi pentru că a avut curajul să-l acuze pe prim-ministrul Israelului și pe ministrul său al apărării de crime de război în Gaza.

Biroul prim-ministrului Netanyahu a salutat mișcarea și i-a răspuns personal lui Trump cu „Mulțumesc, președinte Trump, pentru ordinul executiv îndrăzneț al CPI. Va apăra America și Israelul de curtea coruptă anti-americană și antisemită [sic] care nu are jurisdicție sau bază pentru a se angaja în lawfare împotriva noastră… CPI a dus o campanie nemiloasă împotriva Israelului ca o încercare de acțiune împotriva Americii. Ordinul executiv al președintelui Trump protejează suveranitatea ambelor țări și a soldaților săi curajoși. Mulțumesc, președinte Trump„.

Deci, întrebările de jurnalist onest pe care trebuie să le pui administrației lui Donald Trump sînt: Cînd va opri războiul din Europa și Israel? Și Cînd va începe Trump să livreze „Making America Great Again”?

Și Europei: De ce insistați să vă sinucideți ritualic și colectiv?

Evident, ar trebui adresată o întrebare și României. O aleg ca personaj, pentru că în interiorul ei nu ai cui să-i adresezi o întrebare! De aceea, prefer un îndemn: România, trezește-te!

Bun venit în Lumea celor Puternici!

PRIMĂVARA ARABĂ SYRIANĂ, OFENSIVA DE IARNĂ

BMTF, 2 dec – Scriam în octombrie 2019 că impredictibilitatea politicii externe americane în Orientul Mijlociu va avea consecințe pe termen lung și foarte lung. Unele vor fi vizibile în perioada imediat următoare, altele – precum reapariția în prim plan a Statului Islamic! – în lunile următoare. Dar, ce nu va fi de neglijat, este repoziționarea statelor puternice, cu grad mare de beligeranță, din OM. Lucru care s-a întîmplat în aceste zile cînd, în urmă cu cîteva zile, Forțele rebele au lansat cea mai mare ofensivă împotriva guvernului de la Damasc, din ultimii ani. Pînă ieri, acestea au preluat controlul asupra unor „părți importante” din al doilea oraș ca mărime al țării, Alep.

Ofensiva surprinzătoare a determinat primele atacuri rusești asupra Alepului din 2016 și a determinat retragerea trupelor militare syriene din oraș, care acum se concentrează în regiunea Hamma. Atacul a fost condus de gruparea militantă islamistă Hayat Tahrir al-Sham (HTS) – care are o istorie lungă și implicată în conflictul syrian.

Situația în zonă este atît de ambiguă, din cauza multitudinii de actori prezenți pe cîmpul de luptă și în spatele acestora, încît în deșertul de la intersecția provinciilor Homs, Hama și Deir ez-Zor, continuă bătălia fake-news-urilor, a zvonurilor și auzitelor. În prima zi de lupte, au existat știri despre mobilizarea forțelor „Armatei Syriei Libere” (fostă „Jaysh Maghawir al-Thawra”), antrenate la baza americană de la At-Tanf, și despre presupusa lor înaintare fie spre Palmyra, fie spre Tifor sau chiar Damasc. Puterea grupului este dată de cîteva sute de oameni, iar teoretic s-ar fi putut infiltra prin deșert – mai ales avînd în vedere retragerea trupelor armatei syriene. Dar, pînă acum, nu există nici o dovadă clară în acest sens în spațiul public. Din Deir ez-Zor, tribul Bakkarah loial lui Bashar Assad ar fi plecat în prima zi și s-a deplasat în forță la Alep. În mod similar, părți din divizia a 4-a a lui Maher Assad s-ar fi mutat din Deir ez-Zor, deși se pare că nici măcar nu erau acolo!

Acest lucru nu i-a împiedicat pe militanții (atît ISIS, cît și HTS cu SNA) să susțină că convoaiele de sprijin pentru Assad au fost deja bombardate de militanți. Unii au scris despre ISIS, alții despre „Armata Syriană Liberă”, de la Et-Tanf. Drept urmare, nimeni nu a mers nicăieri și nimeni nu a ucis pe nimeni! Totuși, în a treia zi de la declanșarea ofensivei de iarnă, s-au pus în mișcare adevăratul sprijin!

Au apărut filmări în care detașamentele milițiilor șiite iraqiene „Al-Hashd al-Shaabi” trec granița în Syria la punctul de trecere oficial al frontierei Al-Bu Kamal de la Al-Qaim-ul iraqian. Avînd în vedere că baza militară irakiană numită după Imam Ali este destul de aproape de Al-Bu Kamal, iar mai la vest există un drum care duce direct la Palmyra, dinspre sud, este logic să presupunem că întăririle s-au împărțit în mai multe coloane, iar filmările au capturat doar una dintre ele, care a și fost imediat „distrusă” în mass-media, cu pretenții de un atac al americanilor.

După cum am mai scris, apariția detașamentelor iraqiene „Al-Hashd al-Shaabi” nu ar trebui contabilizată ca o mișcare iraniană, deoarece Al-Hashd al-Shaabi cu siguranță nu se consideră a fi grup deschis pro-iranian.

Spectacolul oferit de grupările care au luat cu asalt Alepul par să aibă o legătură strînsă cu situația conflictuală globală între Occidentul Colectiv și Axa de Rezistență. Imperiul Globaliștilor a preluat inițiativa în Teatrul de Operații Global (TOG) și a lansat războiul hibrid, pe mai multe direcții, împotriva Axei de Rezistență. Au fost cîteva zile pline de evenimente. O discuție interesantă între reprezentanții Unchiului Sam și Sultanul Erdogan, cel care a redat Turciei statutul de putere mai mult decît regională și care păstrează o relație corectă cu Rusia lui Putin. Dacă în Războiul din Ukraina, Turcia păstrează, oarecum, o distanță corectă, înclinată, totuși spre Rusia, în războiul din Syria, Turcia și Rusia sînt inamici declarați! Extinderea operațiunilor ruse în Syria, pe fondul escaladării situației din Nord, ar putea slăbi capacitățile militare rusești pe frontul european, acolo unde utilizarea noului tip de rachetă a lovit serios inclusiv în moralul ukrainenilor. În aceste condiții, aliații de voință: Turcia – SUA – Israel, au pus mînă de la mînă pentru slăbirea capacităților militare ale Rusiei, în speranța unui miracol pe frontul din Ukraina! Și pentru că veni vorba, să nu uit: după ce a promis că va sabota interesele Rusiei peste tot în lume, ukrainenii participă la ofensiva de la Alep direct, cu instructori și armament! La fel cum au fost prezenți în Sudan dar și în Mali, de partea tuaregilor, oferindu-le inclusiv rachete AT Javeline, furnizate de americani pentru frontul din Ukraina!

După lupte grele în sudul Libanului, Israelul afost de acord să înghețe temporar războiul cu Hezbollah, pentru refacerea trupelor și a stocurilor de armament. Sigur, bombardarea Syriei reprezintă o permanență în agenda Tzahal și nu se contabilizează.

Potrivit Canalului 12 israelian, Israelul și SUA au marat consultări rapide în așteptarea căderii regimului Bashar Al-Assad! Urmează, în foarte scurt timp, Iranul, ținta finală a regimului Netanyahu, o oportunitate care se ivește o dată în viață, după cum singur recunoștea! Pînă atunci, însă, Israelul admite că are legături cu teroriștii din Syria. Potrivit Al-Mayadeen ebraic: un expert sionist în afaceri din Orientul Mijlociu, Mordechai Kedar, spune că: „Liderii facțiunilor din opoziție syriană au transmis la Tel Aviv că intenționează să deschidă o ambasadă a Israelului la Damasc și Beirut. (actualmente închisă, statele fiind în război!). Sînt în contact permanent cu liderii facțiunilor de opoziție syriană și impresia pe care o am este că nu îl consideră pe „Israel” un inamic. Facțiunile armate au cerut o listă detaliată de echipamente de la „Israel” și sînt pregătite pentru un acord de pace cu „Israelul” după ce vor prelua controlul asupra Syriei și Libanului”.

Nu există nici un dubiu că reculul suferit recent de Hezbollah din cauza ofensivei Israelului în Liban, precum și loviturile israeliene asupra comandanților militari iranieni din Syria, au jucat un rol semnificativ în decizia grupurilor jihadiste și rebele din Idlib de a trece brusc și neașteptat la Alep.

Stupul este atît de bogat în OM, încît ajutoarele se pot pierde cu ușurință. Să încerc să pun ordine în listă.

La ofensiva împotriva Alepului au fost identificate grupuri teroriste non-Takfiri. Aceste grupuri sînt compuse în principal din facțiuni aliniate cu Turcia și operează sub umbrela Armatei Naționale Syriene (SNA), care nu este același lucru cu armata oficială a statului syrian! Aceștia se concentrează pe controlul teritorial sub comanda NATO și Turcia.

Armata Națională Syriană (SNA):

1. Corpul I:

– Divizia Sultan Murad: preponderent luptători turkmeni străini. Activă în nordul Syriei, în special în Alep și Afrin.

– Divizia a IX-a: compusă din foști dezertori ai armatei syriene. Funcționează în zona rurală din nordul Alepului.

– Divizia Sultan Mehmed Fatih: numită după cuceritorul otoman al Constantinopolului. Angajat în operațiuni conduse de turci cu luptători străini.

– Brigada Sultan Suleiman Shah: Cunoscută drept „Al-Amshat”, cunoscută pentru încălcările drepturilor omului în Afrin.

– Divizia Hamza: activă în Afrin și Al-Bab. Concentrată pe securizarea zonelor controlate de Turcia.

2. Corpul II:

– Brigada Al-Majd (Brigada Gloriei): Compusă din diferite grupuri etnice străine. Funcționează în Alep și Idlib.

– Divizia Al-Hamza: Se concentrează pe zone strategice din nordul Syriei.

– Liwa Suqur al-Shamal (Northern Hawks Brigade): fortărețe din nordul Alepului.

3. Corpul III:

– Al-Jabha Al-Shamiya (Frontul Levant): Cea mai mare facțiune din SNA. Activă în regiunile Alep și Idlib. Include și fostele elemente takfiri.

– Faylaq al-Majd (Glory Corps): Lucrează îndeaproape cu forțele turce.

– Ahrar al-Sharqiya: în primul rînd extremiști din Deir ez-Zor. Acuzat de epurare etnică și jaf în zonele kurde.

Astăzi, FSA există în mare parte ca o componentă a Armatei Naționale Syriene (SNA), o coaliție susținută de Turcia care se concentrează pe ocuparea nordului Syriei.

Grupuri teroriste Takfiri/Wahhabi au fost, de asemenea, identificate în această ofensivă fulger. Acestea sînt împărțiți în facțiuni afiliate Al-Qaeda, grupuri legate de ISIS și alte organizații extremiste.

1. Grupuri Takfiri (afiliate la Al-Qaida):

– Hay’at Tahrir al-Sham (HTS): Cunoscut anterior ca Jabhat al-Nusra. HTS a jucat un rol semnificativ în războiul civil syrian, în special în nord-vest, inclusiv în regiunea Idlib. Mulți foști comandanți ISIS sînt aici, acum. Are o mulțime de luptători străini.

– Hurras al-Din (Gardienii religiei): principalul afiliat Al-Qaeda din Syria. Funcționează în Idlib și zonele învecinate. Grupul dispărut din Hayat Tahrir al-Sham (HTS). În cea mai mare parte, format din luptători străini din Arabia Saudită, Egipt, Iordania și Maroc.

– Jabhat Ansar al-Din: Acest grup a luptat împotriva forțelor guvernamentale syriene și a facțiunilor rebele rivale, în special în regiunea Idlib. Este mai puțin proeminent decît HTS sau Huras al-Din, dar încă joacă un rol important în conflictul în curs.

Există mai multe derivate ale acestor trunchiuri principale de violență, sub-facțiuni:

– Jund al-Malahim (Soldiers of Epics): specializat în tactici de gherilă;

– Jund al-Badiya (Soldații deșertului): operează în regiunile deșertice;

– Jund al-Tawheed (Soldații monoteismului): concentrat pe decapitarea „kafirilor”;

– Saraya Kabul: luptători străini.

Alte grupuri:

– Ansar al-Sunna: Activ în Alep și Idlib; rigid din punct de vedere ideologic.

– Ansar al-Islam: Mică facțiune cu fortărețe muntoase.

2. Grupuri Takfiri (afiliate ISIS):

– Ansar al-Tawheed: un afiliat cheie al ISIS. Conduce atacuri în Idlib și Valea rîului Eufrat. Cunoscut pentru atentate sinucigașe și ambuscade.

– Ezz al-Kavkaz (Caucazul Puternic): Compus din luptători din regiunea Caucaz, Ukraina și Balcani. Funcționează în nord-vestul Syriei.

– Jamaat Imam al-Bukhari: luptători din Asia Centrală, în principal din Uzbekistan.

Grupurile non-Takfiri au ca scop ocuparea teritorială, salariile luptătorilor fiind plătite direct guvernului Turciei. Operațiunile sînt concentrate în principal în nordul Syriei, inclusiv Afrin, Al-Bab și Azaz, acolo unde Turcia are interesul de a crea o zonă liberă de protecție. Are un număr mare de luptători străini din Asia Centrală și Caucaz. Sînt total ependente de Turcia pentru arme, finanțare și sprijin logistic.

Grupurile Takfiri, în schimb, au suport aproape oficial din partea CIA și Mossad, spun surse diferite și bine informate, atît cele afiliate Al-Qaeda, cît și cele ale ISIS. Afiliați Al-Qaeda sînt, în mare parte, luptători străini din întreaga lume. Atît acestea, cît și ISIS întreprin operațiuni mai ales în Idlib, Valea rîului Eufrat și deșertul syrian. Plătit de CIA și Mossad.

În ultimii patru ani, războiul din Syria a fost ca și cum s-ar fi încheiat efectiv. Puterea președintelui Bashar al-Assad este practic necontestată în marile orașe ale țării, în timp ce alte părți ale Syriei rămîn în afara controlului său direct. Acestea includ zonele cu majoritate kurdă din est, care au fost mai mult sau mai puțin separate de controlul statului syrian încă din primii ani ai conflictului. În sudul țării, unde revoluția colorată împotriva regimului lui Assad a început în 2011, au existat tulburări continue, deși relativ atenuate. În vastul deșert syrian, rebelii din gruparea Statul Islamic reprezintă încă o amenințare la adresa securității, în special în timpul sezonului de vînătoare de trufe, cînd oamenii se îndreaptă spre zonă pentru a găsi această delicatesă extrem de profitabilă. Iar în nord-vest, provincia Idlib a fost ocupată de grupuri jihadiste și rebele care au fost conduse acolo în perioada de vîrf a războiului.

Forța dominantă din Idlib este cea care a lansat atacul surpriză asupra Alepului, HTS, astăzi o interfață a Occidentului Colectiv…

NU MAI CONTEAZĂ CANDIDATUL

Că tot mi-a deschis o prietenă apetitul pentru citate din autori mult huliți: „Luaţi oricare ţară parlamentară, începînd cu America şi pînă la Elveţia, începînd cu Franţa şi pînă la Anglia, Norvegia etc.: adevărata activitate „de stat“ se desfăşoară în culise, ea este efectuată de departamente, cancelarii, state-majore. În parlament se pălăvrăgeşte doar, urmărindu-se în mod special scopul de a înşela „gloata“”, scria în 1917, în lucrarea Statul și revoluția, V.I. Lenin! Care mai spunea, în aceeași lucrare: „Democraţie pentru o minoritate infimă, democraţie pentru cei bogaţi – iată democratismul societăţii capitaliste […] cei asupriţi sînt lăsaţi să hotărască o dată la cîţiva ani care anume din reprezentanţii clasei asupritoare îi va reprezenta şi îi va călca în picioare în parlament!”

Nasol, pentru noi, este că Lenin avea dreptate. Și mai nasol este că de atunci pînăm acum nu s-a schimbat nimic! Poate doar denumirile. Statul a devenit deep-state, dar culisele au rămas culise, un fel de hrube întunecate în care se pune la cale istoria.

Așa se explică povestea președintelui Joe Biden, cel care a fost urcat pe soclul celui mai important om al planetei și a fost dat jos, cu șuturi în fund, în plină dezbatere – total atipică! – televizată, din istoria campaniilor electorale americane, pus să renunțe în scris la o nouă candidatură, în timp ce, într-o nefirească absență de o săptămînă, americanii se întrebau dacă mai trăiește, sau nu! Casa Albă a tăcut, nefiresc!

Iată, insă, că suspansul de hollywood s-a risipit! Joe Biden va vorbi miercuri seară despre decizia sa de a-și retrage candidatura, transmite Le Figaro.vPreședintele american, acum fost candidat la realegere, nu a vorbit încă despre motivele care l-au determinat să renunțe. Biden își va explica decizia de a nu candida pentru un al doilea mandat miercuri seară în timpul unei transmisiuni adresate națiunii, a spus el marți într-un mesaj pe X. Diferite informații spun că se va întîlni și cu Bibi Netanyahu, aflat în turneu la Washington. Alte surse spun că premierul israelian va avea o întîlnire cu Kamala, vicepreședinta recent intrată în cursa electorală în locul lui Potus.

Kamala Harris este candidatul tipic al globaliștilor: măritată la 49 de ani, fără copii, mama din India, tatăl din Jamaica, soțul evreu! Progresistă pînă-n măduva oaselor, a devenit cel mai ironizat și disprețuit vicepreședinte din istorie. În mod constant, ea a fost mai puțin populară decît șeful ei, Joe Biden. Ea a fost responsabilă cu securitatea frontierelor, dar nu a mers nici măcar o dată să viziteze frontiera și nu a făcut nimic pentru a împiedica criza imigranților. Este ironizată pentru primii ani în care a dobîndit putere politică ca iubită și amantă a unor bărbați căsătoriți și mai în vîrstă.  În calitate de vicepreședinte, a fost alături de Biden timp de patru ani lungi. Politicile lui Biden privind frontiera, inflația, energia verde, criminalitatea, DEI, spălarea creierului transsexualilor și permiterea ca băieții să participe în competițiile sportive ale fetelor sînt toate eșecuri teribile și copleșitor de nepopulare. Ea le-a sprijinit pe toate! În plus, ascultînd-o pe Kamala ce prostii debitează, n-ai de ce să mai rîzi de politicienii noștri de strînsură.

Nimic nu contează, însă, din toate acestea! La o televiziune “cualiti” rău, cea mai cualiti, cum altfel, am văzut o știre despre cum “românii sînt de acord cu candidatura Kamalei Harris”. Doamne ajută! Să fie într-un ceas bun!

Ea pare să fie candidatul. Are sprijinul lui Biden, al fiului lui George Soros, al sindicatelor și tuturor celor 50 de șefi de organizații de stat Democrate. Numai soții Obama nu și-au anunțat susținerea pentru vicepreședintă… Deci, e ceva în spate…

Numai că, eu nu cred că Kamala (sic!) va fi aleasa democraților și rămîn la convingerea mea că Michelle Obama se încălzește pe margine… Dacă tot este epoca femeilor de culoare, măcar să fie!

Degringolada asta democrată îmi confirmă, încă o dată, că nu clasa politică occidentală, aflată într-o derivă intelectuală nemaiîntîlnită, conduce, ea fiind doar simplă executană a unor ordine care vin din afara spectrului politic. Fiindcă asta se vrea! Și revin la citatele celebre amintite de prietena mea. ” În sensul propriu al cuvîntului, puterea politică este puterea organizată a unei clase pentru asuprirea alteia”, se scrie în Manifestul Partidului Comunist, Karl Marx & Friedrich Engels.

Trăim în era post adevăr,  post-capitalism, post-democrație. Sîntem deja în era corporatocrației care a pus stăpînire pe sistemul politic global, în fruntea căruia propmovează  catastrofe intelectuale. Uniunea Europeană nu face excepție. Nu mai spun de România în care românii par indiferenți la cine va lua locul muntelui de ignoranță și nesimțire de la Cotroceni!

Ukraina şi partenerii trebuie să pregătească un plan de pace pentru susținerea democraților americani în alegeri

BMTF, 28 iun – Preşedintele ukrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Ukraina, împreună cu partenerii săi externi, trebuie să elaboreze, în decurs de cîteva luni, un plan de acţiune bazat pe rezultatele Summitului Global pentru Pace din Elveţia care să forţeze Federaţia Rusă să accepte pacea, transmite Radio România Actualități.

Timp de doi ani, numărul victimelor ukrainene, militari uciși sau răniți, pe cîmpurile de luptă a reprezentat secretul cel mai bine păstrat de comunicatorii de război, în timp ce propaganda de la Kiev prezenta o medie de 1000 de soldați ruși uciși în fiecare zi de forțele ukrainene. La începutul acestui an, presa internațională a prezentat cifre impresionante ale pierderilor înregistrate de armata ukraineană în confruntările cu combatanții ruși, acestea situîndu-se în jurul cifrei de 350.000 de morți. Neoficial, se vorbește de aproximativ 600.000 de morți și un număr nespecificat de răniți și mutilați.

Păstrarea la secret a numărului real al pierderilor a fost justificată de nevoia de acrea imaginea de invincibilitate a armatei ukrainene. Rezultatele de pe front, care nu au mai putut fi ascunse de propaganda oficială, au determinat o intensificare a dialogului diplomatic în căutarea unei soluții de pace, în paralel cu păstrarea unei retorici belicoase și triumfaliste.

Preşedintele ukrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Ukraina, împreună cu partenerii săi externi, trebuie să elaboreze, în decurs de cîteva luni, un plan de acţiune bazat pe rezultatele Summitului Global pentru Pace din Elveţia care să forţeze Federaţia Rusă să accepte pacea.

Potrivit agenţiei de presă RBC, Zelenski a făcut declaraţia respectivă joi seară, la Bruxelles, în cadrul unei conferinţe comune cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel. „Avem o cale foarte clară pentru a face asta şi le-am propus tuturor liderilor să vină la primul summit. A fost foarte dificil să adunăm un număr atît de mare de ţări de pe diferite continente. Acum, trebuie să facem următorii paşi. Următorii paşi sînt să planificăm şi să avem un plan detaliat de paşi detaliaţi pentru fiecare criză pe care acest război al lui Putin a adus-o în ţara noastră” – a afirmat liderul ukrainean.

Preşedintele Ukrainei a adăugat că planul de a pune capăt războiului ar trebui pus pe masă înaintea celui de-al doilea summit de pace. „Nu avem atît de mult timp, pentru că avem foarte mulţi răniţi şi morţi pe cîmpul de luptă şi în rîndul populaţiei civile. De aceea, nu vrem ca acest război să dureze ani de zile. Prin urmare, vrem să pregătim acest plan comun şi să îl punem pe masă la cel de-al doilea summit de pace” – a subliniat preşedintele Zelenski.

RBC aminteşte că, la şedinţa Consiliului European, Volodimir Zelenski a enumerat paşii necesari pentru a opri războiul. Liderul ukrainean a remarcat că actuala presiune occidentală exercitată asupra Rusiei nu este suficientă. Potrivit lui Zelenski, Ukraina are nevoie de armament, un scut aerian şi arme cu rază lungă de acţiune, notează RADOR RADIO ROMÂNIA.

Declarațiile președintelui ukrainean au fost făcute cu cîteva ore înaintea primei dezbateri electorale, organizate de CNN, între președintele în funcție al Statelor Unite, Joe Biden, un susținător fervent al războiului din Ukraina, și contracandidatul său, republicanul Donald Trump, un adversar al acestui conflict și un susținător al intereselor Israelului în Orientul Mijlociu.

Potrivit observatorilor, războiul din Ukraina nu este foarte popular în rîndul americanilor, iar sprijinul uriaș alocat de Statele Unite fostei republici sovietice nu este văzut cu ochi buni de electorat și pune în pericol o victorie a democraților în alegerile prezidențiale, dar și parlamentare, din toamnă.

Războiul din Ukraina nu ar fi avut loc niciodată dacă Statele Unite ar fi avut un „lider”, i-a spus joi Donald Trump preşedintelui Joe Biden, în timpul dezbaterii televizate în studioul din Atlanta. Candidatul republican a fost foarte critic faţă de miliardele de dolari cheltuite de Statele Unite pentru a sprijini Kievul în războiul împotriva Moscovei.

În schimb, Joe Biden l-a acuzat pe Vladimir Putin că este un „criminal de război” şi a apărat ajutorul american acordat Kievului. El l-a acuzat pe omologul său rus că vrea „să refacă imperiul sovietic”.

Trump, care a repetat afirmațiile că va pune capăt războiului chiar înainte de a-și prelua mandatul dacă va fi ales, a declarat că termenii propuși de președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ukraina sînt „inacceptabili”.

O pace în Ukraina, sub mandatul actualului președinte, ar aduce numeroase puncte electorale democraților, în condițiile unui scor strîns, cînd fiecare procent contează. Faptul că democrații au dat un semnal de distanțare față de problemele lui Zelenski, a fost reprezentarea Statelor Unite la Summitul din Elveția la nivel de vicepreședinte, Kamala Harris fiind însă o necunoscută la nivelul politicii externe americane.

Miza alegerilor americane este influențată, nu decisiv, de pacea în Ukraina, în funcție de care se va poziționa și bătrîna Europă. O pace forțată în Ukraina este, însă, mult mai periculoasă pentru vecinii europeni, decît continuarea războiului.

Autorizarea folosirii de către UKraina pe teritoriul Rusiei a armelor livrate de NATO ar duce la o escaladare incontrolabilă, este de părere Vaticanul

Foto: BMTF

BMTF, 31 mai – – Preşedintele SUA, Joe Biden autorizează Ukraina să lovească ţinte în Rusia pentru a apăra Harkovul, a indicat joi, un responsabil American, scrie AFP, în timp ce Vaticanul avertizează împotriva unei escaladări incontrolabile a situației, după cum notează ANSA.  

Preşedintele SUA a dat echipei sale misiunea de a se asigura că Ukraina poate folosi armele americane cu scopul de a contraataca în regiunea Harkov, astfel încît să riposteze atunci cînd forţele ruse le atacă sau se pregătesc să le atace, a spus această sursă. Acest responsabil, sub protecţia anonimatului, a adăugat că Statele Unite continuă să se opună atacurilor ukrainene în adîncimea teritoriului rus, în timp ce Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg a cerut aliaților, imperativ, pentru a doua oară să autorizeze aceste lovituri, deși o parte dintre ele au acceptat deja solicitarea.

ATACMS sînt rachete cu rază lungă de acţiune furnizate de americani Ukrainei, capabile să lovească ținte pe o distanţă de pînă la 300 de kilometri.

Oraşul Harkov, în estul Ukrainei, este ţinta aproape zilnică a bombardamentelor care vin în principal de pe teritoriul Rusiei. Din cauza provocărilor ukrainene în regiunea învecinată Belgorod, Rusia a lansat o ofensivă neplanificată în regiunea Harkov la începutul lui mai şi cîştigă teren în faţa unei armate ukrainene aflate în dificultate. Scopul Rusiei este de a crea o zonă tampon împotriva atacurilor și incursiunilor militare ale ukrainenilor pe teritoriul rus.

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a lăsat să se înţeleagă miercuri că Statele Unite şi-au schimbat poziţia în ceea ce priveşte loviturile ukrainene pe teritoriul rus.

Kremlinul, la rîndul său, a reproşat Alianţei Nord-Atlantice că a lansat un nou ciclu de escaladare, mai scrie AP

Autorizarea folosirii de către Ukraina pe teritoriul Rusiei a armelor livrate de NATO ar declanşa o escaladare incontrolabilă a conflictului, a atenţionat joi secretarul de stat al Papei Francisc, cardinalul Pietro Parolin, transmite ANSA. Cred că această posibilitate trebuie să-i îngrijoreze pe toţi cei care ţin la soarta lumii, a declarat cardinalul. Acest lucru poate declanşa o escaladare pe care nimeni nu o va mai putea controla. Este o perspectivă foarte neliniştitoare, a insistat Parolin.

Secretarul de stat de la Vatican a făcut aceste remarci în contextul în care joi secretarul general al NATO a spus din nou că statele aliate Ukrainei trebuie să-i permită acesteia să lovească teritoriul rus cu armele pe care i le furnizează, la aproape o săptămînă după ce apelul său similar în acest sens a provocat agitaţie în statele membre ale Alianţei. Cred că a sosit momentul să reconsiderăm unele restricţii pentru a le permite ukrainenilor să se apere cu adevărat, avînd în vedere luptele recente pe frontul ukrainean, a spus Stoltenberg la Praga înaintea unei reuniuni informale a miniştrilor de externe din statele NATO.

Mai multe state membre ale NATO au anunţat deja oficial că acceptă cererea lui Stoltenberg, printre acestea numărîndu-se Regatul Unit, Franţa, Polonia, Republica Cehă, Olanda, Estonia, Letonia, Danemarca şi Norvegia.

PATRIOT CONTRA PREMIU/NATO CONTRA PREȘEDINȚIA CE, sau ȚARA PE PERSOANĂ FIZICĂ

Mă fascinează odioșii. Persoanele acelea lipsite de scrupule și de simțul măsurii. Pătrunși pînă în buric de mania grandorii, de prea-plinul unei scîrbe veșnice la adresa celorlalți. Disprețuitori și ușor idioți, față de care ai anumite rețineri în a le adresa un cuvînt. Privirea goală, amestecată cu cuvinte puține ce par verdicte nu le doresc abătute asupra mea.

Un astfel de odios s-a intersectat cu viața mea în urmă cu 10 ani. Cînd regretatul Sorin Frunzăverde l-a însoțit la o conferință de presă. Mă rog, și atunci am vorbit mai mult eu decît el. Părea din prezentare un candidat care nu-și suflă mucii cu provincialii. Și așa a rămas! Provinciala Românie s-a ales din partea lui cu flagme. Rare! Ca o dovadă de prețuire. De fapt, ce scriu eu este o răutate! O expunere a sentimentului de frustrare care mă macină în ultimii 10 ani. Groful nu e așa cum scriu. Nu, nu e retard! E diabolic. E guvernat de masa înmulțită cu viteza la pătrat. Dar, e chel! E chel de empatie și alte sentimente.

Singura calitate afișată e disciplina. E disciplinat în raport cu angajatorul care i-a oferit 10 ani de trai pe vătrai. Sînt convins că nici măcar o bășină de Sibiu, din aia, europeană care intră în vizorul încălzitorilor globali, nu o scapă fără bilet de voie de la stăpîn! Un adevărat Iohann Faust! Nu, pactul nu e cu Educația… Cei care știu ce pact a semnat odiosul ăsta, și cu cine, l-au tratat ca atare, la întîlnirile oficiale. Imaginile televiziunilor stau mărturie. Nici măcar actorașul de la Kiev nu-l băga în seamă știind că este doar un purtător de mesaj și nu un decident important! Am fost martor la astfel de gesturi de ignor care m-au deranjat personal. Pe El, nu! Sigur, are dreptate cînd spune: am apropiat cele două maluri ale Atlanticului… pe formula emițător-receptor.

Sînt convins că și intrarea în lupta dreaptă cu zmeul-zmeilor Rutte s-a făcut tot la comanda emițător-receptor ale cărui vibrații au gîdilat orgoliul nemăsurat al bipedului. Și, vorba poetului, cu o ură ne-mpăcată și-a jurat atunci în barbă să scoată Flancul Estic din adormire și să se cocoațe în fruntea Alianței, rochia lungă a chelului și consoartei. Candidatura preşedintelui României, Klaus Johannis, la funcţia de secretar general al NATO a fost întîmpinată cu încruntări în cercuri largi ale Alianţei. „Divizează Alianţa într-un moment în care nu ne putem permite acest lucru”, a declarat un diplomat pentru cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), relatează News.ro.

La Bruxelles se consideră că, după ce Statele Unite, Germania, Franţa şi Marea Britanie l-au susţinut deja pe actualul premier olandez Mark Rutte, Johannis nu are „nicio şansă”. Românul îşi lansase candidatura în acelaşi timp pe plan intern, dar diplomaţii sperau că şi-o va retrage rapid. Cotidianul german mai susţine că la Bucureşti se ştie de cel puţin doi ani că Iohannis aspiră la o funcţie internaţională înaltă care să-i satisfacă orgoliul uriaș și odihnit. Iohannis a sperat anul trecut să devină preşedinte al Comisiei Europene, potrivit FAZ, dar…  În NATO, Rutte este în continuare favorit pentru postul de secretar general. Succesorul nu poate fi decis decît prin consens. Washingtonul face presiuni pentru o decizie înainte de alegerile europene din iunie şi înainte de reuniunea aniversară a alianţei, care va avea loc la Washington în iulie.

În acest context se înscrie vizita oficială/privată a bipedului de la Cotroceni să-și ridice premiul de slugă supremă, pe care Marelui Licurici îl gîdilă, arătînd Europei calea cea dreaptă la remorca acestuia, sacrificîndu-l ritualic pe groful din Est. Ce primește la schimb? Postul de comisar european pentru turism? Sau… Sau, nu? Postul Ursulei cea mult hulită chiar de propria formațiune politică. Orice, numai președinte să fie!  

Întîiul Biped educat al României, după ce a dormit două mandate și a fost ca inexistent pentru interesele naționale, ba chiar mai mult, doar s-a preocupat de excursii prin străinătate care au costat milioane de euro, acum a „izbutit” și a fost distins cu premiul „Distinguished International Leadership Award” din partea Atlantic Council.

Consiliul Atlantic din SUA a decis ca pentru anul 2024 să acorde acest premiu președintelui României în semn de „recunoaștere a carierei sale și a rolului său de lider transatlantic și european”. Premiile The Atlantic Council sînt cunoscute și ca „Oscarurile Washingtonului”. „Onorat să primesc premiul Atlantic Council Distinguished Leadership. Este o recunoaștere a parcursului României în ultimii 20 de ani, ca membru demn al NATO și partener și prieten de încredere al SUA.”, a scris Klaus Iohannis pe pagina sa de Facebook.

În marja măslinelor de la dineul oficial, slugoiul de la Sibiu s-a întîlnit și cu Întîiul Senil al Americii. Ca în orice întîlnire între șef și slugă, președintele Biden i-a cerut ceva președintelui Iohannis, în întîlnirea pe care a acceptat-o cu acesta, la Casa Albă. Se pare că principala solicitare a SUA a fost ca România să ajute la întărirea apărării antiaeriene a Ukrainei împotriva Rusiei, oferindu-i acestei țări un sistem antiaerian Patriot! România a cumpărat din SUA șapte sisteme Patriot, contra sumei de 3,9 miliarde de dolari – unul dintre cele mai mari costuri pe care le-a plătit vreodată România pe un program de înzestrare militară, banii jos, ochii la ușă, înainte, ca la curve! Producătorul acestor mijloace antiaeriene este compania Raytheon. Deși contractul România – SUA a fost semnat încă din anul 2017, în acest moment, în 2024, doar una dintre cele șapte instalații Patriot pe care le-a cumpărat România este operațională!

Generalul Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Apărării, comentează în termeni critici intenția grofului Iohannis de a accepta, aparent cu ușurință, solicitarea Statelor Unite de a ceda Ukrainei unul dintre sistemele Patriot ale României. Dar, ce nu face bipedul pentyru un premiu gras și o funcție? Generalul Dănilă sugerează că acesta a fost obiectivul părții americane în discuțiile cu președintele României. “Care sistem, în ce condiții, dacă este doar acceptarea unei amînări la livrare sau cedare contra altor sisteme (care ar putea fi garantate de către SUA), reprezintă alte discuții care ar necesita aprobarea Parlamentului, nu doar o discuție în CSAT. Dacă nu ar fi fost vizita la Casa Alba, altfel ar fi fost negocierile”.

Nu mai contează nimic! Odiosul ăsta a luat țara pe persoană fizică! Așa ne trebuie!

SWIFT RESPONSE 24

BMTF, 7 mai – 5.000 de militari şi 320 de mijloace tehnice, din şapte state aliate şi partenere, vor participa, în perioada 5-24 mai, la exerciţiul multinaţional SWIFT RESPONSE 24/ DEFENDER 24 al Comandamentului Forţelor Terestre ale SUA în Europa şi Africa (USAREUR-AF). România participă la acest exerciţiu cu 2.300 de militari şi 220 de mijloace tehnice, transmite Ministerul Apărării Naționale.

SWIFT RESPONSE 24 este un exerciţiu specific misiunilor de desant aerian, al cărui scenariu presupune recuperarea unei baze militare ocupate, prin realizarea superiorităţii aeriene, paraşutarea unei forţe aliate şi executarea de trageri reale în poligon. Pe teritoriul României, exerciţiul este condus de Forţele Armate Germane în parteneriat cu Forţele Terestre Române, cu sprijinul Forţelor Aeriene Române. În timpul exerciţiului, va avea loc una dintre cele mai mari operaţiuni de desant aerian din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial, cu implicarea a aproximativ 2.000 de paraşutişti din Franţa, Germania, România, Spania, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos.

Principalele secvenţe ale exerciţiului se vor desfăşura în Baza 71 Aeriană General Emanoil Ionescu din Câmpia Turzii, poligonul Bogata din Turda, Centrul Naţional de Instruire pentru Luptă Getica din Cincu şi poligonul din comuna Ştiuca. De asemenea, se vor folosi facilităţi ale Bazei 90 Transport Aerian Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu din Otopeni, Baza Aeriană de Instruire şi Formare a Personalului Aeronautic Aurel Vlaicu din Boboc şi Aeroportul Banat din Caransebeş.

Un punct culminant pentru public va fi survolarea Aeroportului Banat Caransebeș de către toate aeronavele din cadrul Grupului Operativ de Aviație. Acesta va avea loc pe 8 mai, în jurul orei 16:00. Deși accesul publicului nu poate fi permis, operațiunile de zbor vor fi vizibile din afara aerodromului.

SWIFT RESPONSE 24 este condus de Corpul V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite şi presupune operaţiuni aeriene comune pentru creşterea gradului de pregătire şi de interoperabilitate cu forţele aliate, contribuind la eforturile de descurajare ale NATO. Exerciţiul implică aproximativ 3.650 de militari din SUA şi 9.500 din statele aliate şi partenere, fiind programat să înceapă cu operaţii aeriene şi de desant.

Anul acesta, SWIFT RESPONSE este conexat cu exerciţiile naţionale QUADRIGA SOUTH din Germania, DACIA 24 din România şi SPRING STRIKE din Suedia.

Exerciţiul se desfăşoară pînă în data de 31 mai, include peste 40.000 de militari din 20 de ţări aliate şi partenere şi este cel mai mare exerciţiu al armatei americane din Europa. Acesta urmăreşte dezvoltarea instruirii în format aliat şi consolidarea capacităţii de apărare a Alianţei, fiind conexat cu exerciţiul STEADFAST DEFENDER 24 al NATO.

„Vinovat” de Delict de Opinie

Ziaristul american Gonzalo Lira a murit într-o închisoare din Ukraina! Pînă în urmă cu vreo patru ani, această propoziție nu ar fi existat. De ce? Pentru că subiectul propoziției îl reprezintă un cetățean american care este, pe deasupra și JURNALIST! Conform cutumelor, cetățenii americani sînt repatriați urgent în caz că întîmpină diferite probleme în oricare stat de pe planetă. Ei nu sînt judecați decît de justiția americană. De încarcerat, nici nu poate fi vorba! Mai mult! Atunci cînd vorbim de un jurnalist, obiceiul e să se invoce libertatea de exprimare, democrația universală care nu poate exista fără o presă liberă, mă rog, bla-bla-uri din acestea extrem de eficiente în colonii.

Jurnalistul american Gonzalo Lira a murit de pneumonie într-o închisoare ukraineană a SBU, după ce a fost bătut și torturat și i s-a refuzat accesul la servicii medicale! Gonzalo Lira era un critic acerb al cuplului Biden-Zelenski. Dacă un jurnalist american a fost abandonat de Cea mai Mare Democrație din Lume, vă dați seama ce putem păți noi, românii, bulgarii, moldovenii, ungurii, sîrbii, polonezii. Acesta este și motivul pentru care Cea mai Mare Democrație din Lume sprijină Cea Mai Morală Armată din Lume. Dar, asta este o altă poveste, deși lucrurile se leagă…

Știrea morții lui Lira a fost dată și de Tucker Carlson, care îi luase un interviu tatălui ziaristului cu cîteva săptămâni în urmă: „Gonzalo Lira Sr. a spus că fiul său în vîrstă de 55 de ani a murit într-o închisoare ukraineană, unde era ținut pentru infracțiunea de a fi criticat guvernele Zelenski și Biden. Gonzalo Lira a fost un cetățean american, dar administrația Biden a fost în mod clar de acord cu încarcerarea și torturarea sa. Cu cîteva săptămîni în urmă, am discutat cu tatăl lui, care a prevăzut că fiul său va fi ucis.”

Omul de afaceri american David Sachs a comentat pe X – „Administrația Biden l-ar fi putut aduce înapoi pe Gonzalo Lira cu un simplu telefon, dar nu a mișcat un deget. Așa că guvernul ukrainean a înțeles că putea acționa nepedepsit.”

Regimul de la Kiev nu a confirmat moartea lui Lira. A făcut-o în schimb Departamentul de Stat american.

În mai 2023, serviciul de securitate al Ukrainei, SBU, l-a arestat pe ziaristul Gonzalo Lira, care avea dublă cetățenie: chiliană și americană, în regiunea Harkov, l-a eliberat pe cauțiune și l-a arestat din nou, în iulie, cînd se spune că ar fi încercat să părăsească Ukraina. Înainte de a fi rearestat, Gonzalo Lira a apucat să posteze pe X (Twitter) un șir de mesaje în care descrie regimul din închisoare, și cum a fost bătut, torturat și nu i s-a acordat asistență medicală deși era grav bolnav.

Acuzațiile pentru care a fost închis, torturat și în cele din urmă ucis, au fost: „justificarea agresiunii Rusiei în Ukraina” și „răspîndirea de idei rusești pe rețelele de socializare”.

Cu alte cuvinte, Gonzalo Lira a plătit cu viața pentru Delict de Opinie. Cu toții ne putem aștepta la asta! Confrații palestineini plătesc cu viața de ani de zile și multe războaie, dar breasla noastră se face că nu observă…

În România, o lege care pedepsește cu închisoarea răspînirea de …deepfake va fi promulgată în cel mai scurt timp. Deși termenul de deepfake este definit, există temerea extinderii prevederilor acestei legi la toate știrile care nu provin din surse oficiale și, deci, nu se încadrează la capitolul propagandă!

Realizarea și distribuirea de materiale video, audio sau tip imagine deepfake fără marcaje corespunzătoare va fi pedepsită cu închisoarea, potrivit unui proiect de lege adoptat de Senat și înscris pe ordinea de zi a Camerei Deputaților cu raport favorabil. La dezbaterile din Parlament a fost subliniată importanța utilizării responsabile a tehnologiei, mai ales că anul acesta va fi marcat de patru tururi de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.

Potrivit proiectului de lege, prin deepfake se înțelege orice conținut falsificat sub formă de imagine, clip video sau audio, realizat astfel încît să creeze aparența că o persoană a spus sau a făcut anumite lucruri care nu corespund realității sau pentru care nu și-a dat acordul. Distribuirea pe internet și mass-media a acestor videoclipuri și imagini este interzisă, dacă nu apar însoțite de un avertisment redat pe cel puțin 10% din suprafața expunerii și pe toată durata difuzării sau de un mesaj sonor care să anunțe că materialele conțin ipostaze imaginare. Nerespectarea acestor prevederi se pedepsește cu închisoarea de la șase luni la doi ani. Inițiatorii documentului spun că măsura este necesară pentru că fenomenul de deepfake este mult mai periculos și are un impact mult mai puternic decît știrile false. Proiectul de lege mai prevede obligația Consiliului Național al Audiovizualului de a verifica respectarea noilor reglementări și de a înființa, în termen de trei luni de la publicarea documentului în Monitorul Oficial, a unei structuri responsabile de aplicare a acestui proiect de lege, care așteaptă votul final în Camera Deputaților, ca for decizional.

Cenzura se întoarce. Mai performantă, mai sinistră!

JUSTIȚIA GLOBALĂ: DUBLA MĂSURĂ ȘI NAKBA… VOLUNTARĂ

BMTF, 4 ian – SUA au respins dosarul Africii de Sud împotriva Israelului la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) pentru războiul din Gaza, transmite BBC.

Africa de Sud susţine că Israelul comite acte de genocid în Gaza în cazul depus la CIJ săptămîna trecută. „În ceea ce priveşte Statele Unite, nu vedem nici un act care să constituie genocid”, a declarat miercuri purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller. „Dar au loc operaţiuni militare care pun poporul palestinian în pericol”, a adăugat Miller.

Purtătorul de cuvînt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a mai spus miercuri că SUA consideră cazul „contraproductiv şi complet fără nici o bază de fapt”.

Israelul a respins acuzaţia de genocid din Africa de Sud, numind-o „fără temei”.

Africa de Sud îi sprijină pe palestinieni în conflictul în curs, în timp ce SUA au sprijinit Israelul cu asistenţă militară şi arme.

Guvernul israelian negociază cu mai multe ţări, printre care şi Republica Congo, pentru relocarea parţială către acestea a populaţiei palestiniene din Fâşia Gaza după ce se va fi terminat războiul cu gruparea Hamas, potrivit ediţiei de miercuri a publicaţiei Times of Israel, care citează un înalt responsabil israelian, relatează agenţia EFE.

Guvernul condus de Benjamin Netanyahu elaborează astfel planuri pentru ceea ce numeşte a fi migraţia „voluntară” a unei părţi din cei 2,3 milioane de locuitori ai Fâşiei Gaza care ar fi de acord să plece de acolo.

„Republica Congo ar fi dispusă să primească imigranţi şi avem discuţii de asemenea cu alte ţări”, a spus pentru Times of Israel sursa citată, care face parte din Cabinetul de Securitate israelian.

De altfel, inclusiv unii miniştri membri ai guvernului Netanyahu au cerut deschis în ultimele zile plecarea palestinienilor din Fâşia Gaza şi instalarea coloniştilor israelieni în enclava palestiniană. Ministrul de finanţe, Bezalel Smotrich, şi cel al securităţii naţionale, Itamar Ben Gvir, au făcut declaraţii în acest sens.

Ofensiva militară israeliană asupra enclavei palestiniene a provocat peste 22.300 de morţi şi peste 57.200 de răniţi, majoritatea femei şi copii. Se estimează că alte mii de palestinieni dispăruţi au murit şi corpurile lor se află sub dărîmăturile clădirilor distruse.

RĂZBOIUL PRIVAT DIN AFRICA

Societatea militară privată americană Bancroft, în discuţii cu Republica Centrafricană, în timp ce grupul rus Wagner se reorganizează.

Societatea militară privată americană Bancroft Global Development este în discuţii cu Republica Centrafricană, a declarat aceasta pentru AFP, în condiţiile în care grupul rus de mercenari Wagner, implantat din 2018 în această ţară este în plină reorganizare. RăspunzÎnd unei întrebări a AFP, serviciul de comunicare al Bancroft a dezminţit că a desfăşurat deja efective ale sale la Bangui, însă a admis că are contacte cu regimul preşedintelui Faustin Archange Touadera.

ÎncepÎnd din iulie, Bancroft a acceptat un cadru pentru a discuta despre posibile activităţi viitoare cu guvernul Republicii Centrafricane. Aceasta e tot, a informat grupul într-un comunicat.

Pe 23 decembrie, Radio Ndeke Luka a difuzat o înregistrare în care purtătorul de cuvÎnt al preşedinţiei centrafricane, Albert Yaloke Mokpeme, afirma că Republica Centrafricană (RCA) efectuează o muncă de diversificare a relaţiilor sale în materie de securitate.

În cadrul reconstrucţiei armatei naţionale, noi am făcut apel la parteneri, printre care Federaţia Rusă, Angola, Maroc, Guineea care ne ajută să ne formăm soldaţii, a adăugat el. SUA propun de asemenea Republicii Centrafricane să formeze soldaţi ai săi, atÎt pe teritoriul centrafrican, cÎt şi pe teritoriul american, potrivit lui Albert Yaloke Mokpeme.

Întrebat marţi de AFP cu privire la prezenţa deja efectivă a Bancroft, Mokpeme nu a confirmat-o. Formarea armatei noastre rămÎne prioritatea noastră, a declarat el. Însă despre fondul dosarului nu sÎnt în măsură să vorbesc, a adăugat el.

Sute de mercenari ai grupului rus Wagner au ajuns în Republica Centrafricană din 2018, oficial pentru a antrena armata, potrivit Moscovei. La sfÎrşitul lui 2020, dispozitivul Wagner a fost întărit pentru a zădărnici o ofensivă a rebelilor asupra Bangui.

Amplificarea prezenţei ruse în RCA a fost însoţită de intrarea în dizgraţie a Franţei, fostă putere colonială, pe fondul sentimentului antifrancez în creştere. Wagner s-a impus drept unul dintre principalii parteneri în materie de securitate ai guvernului centrafrican şi ultimii militari francezi au părăsit această ţară în decembrie 2022. Însă, la ora actuală, grupul rus Wagner a intrat într-o fază de reorganizare după moartea fondatorului său Evgheni Prigojin, în august.

Potrivit cotidianului francez Le Monde, Washingtonul a propus Republicii Centrafricane, la sfîrşitul lui 2022, un acord de securitate pentru preşedintele Touadera, în schimbul distanţării de gruparea Wagner. Nici Washingtonul, nici Bangui nu au confirmat.

După ce a comunicat cu AFP, Bancroft s-a disociat la rîndul său de autorităţile americane. Sînt articole care confundă Bancroft şi politicile de guvern ale SUA în RCA. Ele (articolele) sînt eronate, a subliniat societatea militară privată americană.

Pe site-ul său, grupul a precizat totodată că cel mai important contributor al activităţilor Bancroft este Departamentul de Stat american.

NU suntem aliații Ukrainei

BMTF, 6 dec – Boris Pistorius, ministrul Apărării din Germania, a făcut o declarație șocantă în cadrul unei emisiuni la postul ZDF. Întrebat în legătură cu livrările de arme tot mai puține către Ukraina, politicianul german a spus: „Oferim tot ce putem. Același lucru se aplică aproape tuturor celorlalți aliați și parteneri. Dar Germania nu este un aliat al Ukrainei și, prin urmare, nu este într-o alianță.”

La începutul acestui an, Annalena Baerbock, ministru de Externe al Germaniei, afirma – nici mai mult, nici mai puțin – că, de dragul Ukrainei, Germania se află în război cu Rusia.

Pe de altă parte, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a avertizat marți Congresul, în timpul unei ședințe private, că dacă nu va aproba mai mult ajutor pentru Ukraina, „foarte probabil” va duce la un război în Europa cu trupe americane, transmite Breitbart. „Dacă Putin preia controlul Ukrainei, va lua Moldova, Georgia, apoi poate țările baltice”, a declarat pentru The Messenger președintele Camerei Reprezentanților pentru afaceri externe, Michael McCaul (R-TX), după ce Austin și alți oficiali de rang înalt din administrația Biden au informat parlamentarii din Cameră cu privire la cererea lor de acordare a unui ajutor suplimentar pentru Ukraina. „Și apoi, ideea că va trebui să trimitem trupe pe teren, după spusele secretarului Austin, era foarte probabilă”, a adăugat McCaul. „Asta este ceea ce încercăm să evităm”.

Administrația Biden a solicitat Congresului un pachet de ajutor de 106 miliarde de dolari, din care cea mai mare parte – 61 de miliarde de dolari – va merge către Ukraina. Această sumă s-ar adăuga la cele 113 miliarde de dolari care au fost alocate pentru a sprijini Ukraina în războiul său cu Rusia din februarie 2022.

Volodimir Zelenski a solicitat Statelor Unite 17 milioane de obuze și 400 de miliarde de dolari!

PROVOCAREA DE AUR

Există vreo legătură între procesul de dedolarizare, războiul din Ukraina și lansarea monedei BRICS? Eu cred că există!

Am publicat, pe o rețea de socializare, anunțul că pe 29 august a.c., BRICS va lansa oficial noua sa monedă de rezervă în tranzacțiile internaționale, care va fi legată de aur. Este o întoarcere la aur (în perioade de criză!) în detrimentul unei monede, de rezervă, legată de PIB, de speculații financiare și extrem de politizată: dolarul american! Am spus că vom intra într-o nouă eră, care se ivește, firesc, la orizont de cîțiva ani și pe care propagandiștii încearcă să ne facă să nu o vedem. Așa am pățit cu postarea mea, pentru care am fost luat pe sus de diferite persoane, extrem de deranjate! Observ această tendință în mai multe domenii. E ca și cum ai depune eforturi supraomenești să oprești răsăritul soarelui dinspre… să-i spun Anatolia și nu Gobi!

De fapt, ce se întîmplă în aceste luni, departe de ochii blajini și nepăsători ai românilor de rînd, are legătură cu schimbarea ordinii mondiale, corect remarcată încă din 2020, și rostită tare, chiar de înaltul reprezentant al UE pentru politică externă și de securitate, Josep Borrell, care în luna mai a anului de deplină pandemie, considera că lumea se schimbă cu viteză mare, un catalizator al schimbărilor fiind criza coronavirus, iar UE va fi obligată ”să aleagă” de ce parte este! Josep Borrell a participat la o reuniune cu reprezentanți ai diplomației germane, la care a vorbit, potrivit Euractiv, despre ”sfîrşitul unui sistem global condus de Statele Unite şi apariţia unui secol Asiatic”. ”Acest lucru se întîmplă în faţa ochilor noştri”, a spus oficialul UE.

De atunci, lucrurile s-au mișcat. BRICS a decis că va introduce o monedă de rezervă garantată cu aur. În total, peste 41 de țări doresc să se întoarcă la un standard de aur! Aceste țări vor deveni și membre depline ale BRICS care va structura viitoarea guvernanță globală în defavoarea SUA și a UE.  Băncile centrale din întreaga lume au cumpărat aur într-un ritm istoric, începînd cu jumătatea anului 2022. Pentru mulți analiști, o monedă susținută de aur este următoarea evoluție a procesului de dedolarizare a economiei mondiale. În plus, piața internațională a aurului ar putea vedea un nou impuls optimist, deoarece lumea ar putea vedea un nou tip de standard aur. În timp ce perspectiva unei monede BRICS susținute de aur va oferi un sprijin semnificativ metalului prețios, unii analiști se așteaptă însă că va fi nevoie de timp înainte ca impactul să se simtă pe piață, potrivit presei internaționale. Evident, dar procesul a demarat!

După Al Doilea Război Mondial și pînă în prezent, dolarul american joacă rolul de monedă de rezervă dominantă pentru economia internațională. Rolul de monedă de rezervă face ca dolarul să fie moneda cea mai utilizată în comerțul internațional și în tranzacțiile financiare. Trebuie amintit că dolarul american a fost decuplat de standardul aur la începutul anilor70 ai secolului trecut, ca urmare a deciziei președintelui american Richard Nixon, volumul monedei emise fiind susținut de PIB-ul uriaș, în secolul XX, al Statelor Unite, de tiparnița Trezoreriei și de un dolar ieftin în interiorul SUA ținut așa pe spatele unui dolar scump în tranzacțiile internaționale. Un fel de armă nonletală mînuită cu dibăcie 100 de ani! Pandemia a schimbat regulile. Rezerva Federală americană a aplicat o politică monetară ultralaxă agresivă după izbucnirea pandemiei de COVID-19 în 2020.  Profitînd de hegemonia dolarului, SUA au inundat lumea cu măsuri masive de stimulare şi apoi au recurs la cea mai rapidă înăsprire a politicii monetare din ultimele decenii pentru a stopa inflaţia ridicată, tulburînd grav pieţele financiare mondiale.

Biletul verde este perceput acum ca mijloc de promovare a priorităților de politică externă a SUA, pedepsindu-i pe cei care i se opun. Acest lucru a devenit evident în Rusia, căreia SUA i-au impus sancțiuni financiare foarte dure ca răspuns la invazia Ukrainei. Administrația Biden a înghețat sute de miliarde de dolari din rezervele valutare ale Moscovei și, împreună cu aliații occidentali, aproape că a eliminat complet țara din sistemul bancar mondial.

Pentru o mare parte din lumea normală – nu și pentru România! -, a fost un șoc, realizînd propria dependență față de dolar, indiferent dacă au condamnat sau nu invazia Ukrainei. În timp ce campania de sancțiuni financiare împotriva Rusiei este cel mai recent și cel mai cunoscut exemplu, în ultimii ani, atît administrația democrată, cît și cea republicană au folosit aceste instrumente și împotriva unor țări precum Lybia, Syria, Iran și Venezuela.

„Țările s-au zbătut de zeci de ani sub dominația dolarului american”, a spus Jonathan Wood, director pentru probleme globale la compania de consultanță Control Risks. „Utilizarea mai agresivă și mai extinsă a sancțiunilor SUA în ultimii ani mărește acest disconfort – și coincide cu cererile piețelor emergente importante pentru o nouă redistribuție a puterii globale.” Chiar și secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a spus în luna aprilie într-un interviu pentru CNN că „există riscuri atunci cînd folosim sancțiuni financiare care sînt legate de rolul dolarului ca, în timp, să submineze hegemonia biletului verde.” Însă ea a precizat că dolarul „este folosit ca monedă globală pentru că alte țări nu pot găsi o alternativă care să întrunească aceleași calități.” Adică, România care, precum multe economii în curs de dezvoltare care exportă materii prime şi se împrumută în dolari se confruntă cu pericole create de dolarul puternic, inclusiv inflaţie, deprecierea monedei locale şi ieşiri de capital.

Așadar, unul dintre scopurile dedolarizării este tocmai ieşirea din spaţiul financiar supravegheat de Washington. India și Malaiezia au semnat în aprilie un acord pentru a utiliza cît mai mult rupia în schimburile transfrontaliere. Chiar și unul dintre aliații importanți ai SUA, Franța, a acceptat să facă tranzacții cu China decontate în yuani, fie din motive ce ţin de rivalitatea cu SUA şi geopolitică, fie din nevoia de diversificare pentru reducerea dependenţei de moneda americană. Dedolarizarea are sens mai ales în condiţiile actuale, cînd preţurile ridicate ale petrolului şi dolarul puternic devin un amestec nociv deoarece cele mai multe state cumpără ţiţei folosind dolari, un efort care creează inflaţie şi creşte costul vieţii. În prezent, dedolarizarea are mai ales forma internaţionalizării yuanului. Iar viteza fenomenului creşte!

Brazilia şi China au încheiat un acord pentru a renunţa la dolarul american în favoarea propriilor monede în tranzacţiile comerciale, scrie Modern Diplomacy. Acordul va permite Chinei, a doua economie ca mărime a lumii, şi Braziliei, una dintre cele mai mari economii emergente, să efectueze tranzacţii comerciale şi financiare în mod direct, schimbînd yuani cu reali – sau invers – în loc să îşi convertească mai întîi monedele în dolari americani.

La rîndul său, Iraqul pare că alege yuanul ca monedă pentru plata importurilor din China. Banca centrală iraqiană a anunţat în februarie că intenţionează să permită ca mărfurile aduse din China să fie decontate în moneda chineză, potrivit Reuters. Arabia Saudită,  cel mai mare exportator de petrol din lume şi cel mai puternic stat din Orientul Mijlociu, a decis să adere ca partener de dialog la Organizaţia de Cooperare Shanghai (SCO) condusă de China. SCO este o alianţă politică, de securitate şi comercială creată în 2001 pentru a contracara influenţa occidentală. Printre membrii săi se numără China, Rusia, India, Pakistan şi patru ţări din Asia Centrală. Mai mult, China şi Arabia Saudită au semnat acorduri majore pentru petrol. Printr-unul,  gigantul petrolier de stat Saudi Aramco va prelua o participaţie în valoare de 3,6 miliarde de dolari la Rongsheng Petrochemical pentru a-şi spori prezenţa în China. De asemenea, cele două ţări au convenit să construiască o rafinărie integrată şi un complex petrochimic în nord-estul Chinei. „Arabia Saudită pare să se întoarcă spre Beijing şi să se îndepărteze de Occident”, apreciază Jason Tuvey, economistul-şef adjunct al pieţelor emergente Capital Economics.

Așadar, Summitul BRICS din august, din Africa de Sud, are loc în timp ce țările din întreaga lume se confruntă cu un peisaj geopolitic în schimbare, care contestă dominația tradițională a Occidentului. Și în timp ce țările BRICS au încercat să-și reducă dependența față de dolar de peste un deceniu, sancțiunile occidentale asupra Rusiei după invadarea Ukrainei au accelerat procesul.

Sigur, nici în tabăra biletului verde nu s-a stat cu mîinile în sîn. Un amplu proces de reconstrucție ar mișca în valuri moneda dominantă și ar revigora economiile occidentale amorțite de creșterea speculativă a prețurilor la energie și nu numai. Există voci care spun că războiul din Ukraina este principalul mijloc de luptă împotriva dedolarizării rapide. Distrugerile de pe teritoriul fostului stat sovietic vor genera un amplu proces de reconstrucție. La fel ca gigantul Halliburton în Iraq, și Ukraina a fost înhățată de un colos american care vine să reconstruiască țara după conflictul cu Rusia. În mijlocul acestui mini-război, titanii financiari ai lumii – BlackRock și JPMorgan Chase – au pus ghearele pe planurile de viitor ale Kievului, conducînd efortul umanitar global cerut de Casa Albă și UE. BlackRock și JPMorgan Chase trag hățurile în Fondul de Dezvoltare al Ukrainei, o bancă de reconstrucție concepută pentru a direcționa capitalul public vărsat de statele europene (dar, nu numai) în reconstrucția Ukrainei. Vorbim de fonduri de ordinul sutelor de miliarde de dolari, care vor fi administrate nu de Kiev, ci de BlackRock și JPMorgan Chase!

De fapt, așa cum am scris și în cartea KATERININSKA PROSPEKT, 30, una dintre explicațiile războiului se ascunde în spatele datoriei suverane a Ukrainei, cumpărată încă din 2017 de către fondul de investiții Franklin-Templeton, același FT ce administrează în România Fondul Proprietatea! Altfel spus, din 2017 decizia macroeconomică aparține acestui fond, ai cărui acționari, Cargill, Monsanto, DuPont, dețin oficial 17,5 milioane de hectare de teren agricol și care, evident, au orchestrat și orchestrează circul cu exporturile de grîu ucrainean! Așadar, reconstrucția Ukrainei va fi coordonată de către BlackRock, cea mai mare companie de investiții din lume, asta după ce în noiembrie trecut, ministrul ukrainean al economiei a semnat la New York un memorandum cu BlackRock privind consilierea guvernului ukrainean pentru foaia de parcurs în vederea reconstrucției post-război. Sumele puse în joc (peste 410 miliarde de dolari!) sînt atît de mari încît tot ce au dat pînă acum SUA par, prin comparație, niște firimituri la o masă îmbelșugată. Așadar, ”marele șantier” Ukraina va fi condus de BlackRock, care va cheltui sute de miliarde de DOLARI ce vor fi trimise acolo de către administrațiile din SUA și țările UE, revitalizînd importanța monedei americane pe piețele globale, în lupta la baionetă cu BRICS și monedele altrernative.

Pe cît de profitabilă, pe atît de grotescă este strategia aplicată – distruge tot și apoi vino ca salvator, reconstruind țara cu banii contribuabililor și revigorînd moneda aflată la ananghie. În tot acest timp, zîmbetul larg, echipele de PR și mesajele atent redactate țin situația sub control…

RAŢIUNEA ŞI DUBLA MĂSURĂ

Războiul din Ukraina a intrat în cel de-al doilea an de existenţă. A intrat într-o logică a lui, într-o normalitate a lui. Unii spun că războaiele ajung să trăiască şi să se dezvolte, precum un organism viu, independent de voinţa cratorilor lor, sigur, hrănindu-se cu emoţii şi statistici, ultimele amintite îmbuibate de emoţii.

Pentru că, atunci cînd vorbim despre război, vorbim despre statistică, pentru că războiul, în sine, este o imensă maşinărie a morţii, la scară industrială. Şi vorbim despre emoţii! Dacă moare un om, este o dramă, dacă mor 10 este o tragedie, sînt emoţii, dar dacă mor 100, este statistică! Emoţiile ajung să se topească în statistici. În război mor mii, zeci de mii de oameni. Este o statisstică formată din tot atîtea drame. Ajung să cred că noi, oamenii sîntem o specie care se hrăneşte cu drame şi tragedii. Cu suferinţă! În special, cu suferinţa celui de lîngă noi!

De aceea, mă deranjează enorm dubla măsură, atunci cînd vorbim despre război. Dramele Ukrainei nu sînt altfel decît dramele Syriei, ale fostei Yugoslavii, ale Caucazului, Palestinei, Lybiei, Yemenului, Iraq-ului, Afghanistanului, ale Sahelului, ale Somaliei sau Congo-ului. Plînsetul unora nu este mai plîns şi lacrima nu este mai lacrimă. Durerea aceea de suflet, care devine fizică şi schimonoseşte trupurile, este la fel, peste tot! Mamele îşi plîng la fel fiii, soţiile, soţii, surorile, fraţii sau copiii îşi plăng părinţii.

De aceea, noi, corespondenţii avem obligaţia să spunem adevărul. Ca o paranteză: cred că la intrarea în profesia de jurnalist, fiecare aspirant ar trebui să depună un jurămînt de credinţă – la fel ca medicii! -, să spună adevărul şi numai adevărul, indiferent de consecinţe. Şi ar rebui să îl avem ca patron spiritual pe Apostolul Toma, necredinciosul, cel care a pipăit rănile Mîntuitorului şi a rostit: Cred, Doamne! Sigur, adevărul nostru este unul personal, îngust, limitat la mijloacele noastre de percepţie, un adevăr tactic. Dar, dacă eu spun adevărul, tu spui adevărul, el spune adevărul, noi spunem adevărul, din multiplele noastre adevăruri tactice putem întrezări un adevăr strategic, care se conturează la un moment dat! Şi el capătă contur, din păcate, doar eliminînd emoţiile, care întunecă raţiunea!

Singura, raţiunea este cea care poate să oprească dezvoltarea ulterioară a acestui monstru care, aşa cum spuneam, creşte şi se dezvoltă, la un moment dat, independent de voinţa creatorilor lui! Raţiune care astăzi sau este pe patul de moarte, sau e în moarte clinică, sau a murit deja. Hei, tu, raţiune, dă-ne măcar un semn! Mişcă un scaun. Sparge un bec. Aprinde o lumînare, undeva, într-o fereastră mică, semn că te aşteptăm. Sau, poate că raţiunea noastră se află mahmură, undeva pe sub o masă de cîrciumă , făcută muci de dubla-măsură, cea pe care o urăsc din toţi porii. Şi o urăsc pentru aroganţa de a ne crede proşti pe toţi. Prostia de masă! De exemplu, atunci cînd vorbeşte despre PACE (poveştile alea cu DEMOCRAŢIE, LIBERTATE, DREPTURILE OMULUI, EGALITATE DE ŞANSE, LEGI, JUSTIŢIE SOCIALĂ s-au epuizat!). Pacea e de două feluri. Bună şi rea. “Ar putea părea paradoxal, dar sprijinul militar pentru Ukraina este cel mai rapid mod spre pace”, a afirmat Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat agenţiei de presă DPA, potrivit publicaţiei Die Zeit. 54 de state, care sprijină militar Ukraina au înţeles că acesta este drumul spre pace, că bombele Democraţiei sînt bune, doar bombele Estului sînt rele! Washingtonul consideră că toate ţările trebuie să respecte sancţiunile pe care Statele Unite le-au impus Rusiei, a transmis şi secretarul american de stat Antony Blinken, în timpul unei vizite oficiale în Kazahstan. Şi a continuat cu paradoxul dublei măsuri: “Ceea ce pot spune este că am avertizat foarte clar China asupra implicaţiilor şi consecinţelor de a da curs furnizării acestui sprijin” letal pentru Moscova, potrivit EFE. Reiau: adică, obuzele mele de artilerie aduc pacea, cele ruseşti şi chinezeşti sprijină doar războiul! Mare aroganţă din partea emitenţilor şi susţinătorilor dublei măsuri… de fapt, nu mă mir! Sînt aceeaşi care-şi imaginează că acţiunile umane au efect la nivel planetar şi climatologic. Cei care doresc impunerea unei fantezii! Aroganţa acestora e o boală, o epidemie care-mi pare tot mai agresivă şi promovată cu tot mai mult tupeu. Un fel de creştinism de rit nou impus cu sabia unor conchistadori ai mediului şi ai dublei măsuri. Asa se întîmplă cînd uiţi cheia de la ospiciu pe scăunelul cu ziar de la poarta de intrare…

Raţiunea, care a guvernat relaţiile internaţionale e mahmură. Cel puţin! Aş zice că boleşte, are greţuri de nu-i ajută nici zeama de varză şi nu suferă lumina aprinsă. Altfel nu-mi explic cum de un an, în afară de Erdogan (care nu pune gura pe alcool de teama lui Allah!), nu există un turneu diplomatic de mediere a păcii. Din 1945 nu s-a mai pomenit un astfel de lucru! Pot să înţeleg că propagandiştii aroganţi ai războiului, cei care şi-au tăiat măsura degetului mare (Ionesie…!) şi promovează o propagandă fără limite, au transformat Rusia în Al Treilea Reich, pe Vladimir Putin în Hitler, Opeaţiunea Specială (SpecOps sau Special Operation parcă sună mai… democratic, mai Cool, mai acceprabil, nu?) din Donbas, în războiul de cucerire al întregii Europe democrate, paşnice şi libere… Isteria e maximă, întreţinută de mass-media plătită de Guvern (e). Realitatea este că, în ciuda eforturilor Statelor Unite și ale NATO de a transforma conflictul din Ukraina în Al Treilea Război Mondial, acesta rămîne, pentru europeni, „pe lîngă casă”. Este evident că Statele Unite vor să poarte acest război pînă la ultimul ukrainean. Un război pe care Washingtonul îl prezintă ca pe o cruciadă globală, în stilul celui de-Al Doilea Război Mondial. Aroganţii nu se sfiesc să treacă de la răul absolut reprezentat de Saddam sau Ghaddafi, la tartorul mondial Puțin. Nici nu vreau să mă gîndesc ce vor spune despre Xi! Dacă raţiunea s-ar trezi un minut din mahmureală ar putea vedea un lucru paradoxal remarcat în special în ţările africane şi cele din America de Sud, acolo unde exploatarea colonială europeană şi americană a atins paroxismul. Africanii, din Sahel pînă în Congo sau Somalia şi-au dat seama că războaiele nesfîrşite, unele de 20 de ani neîntrerupt – precum cel din Kiwu de Nord (Congo) acolo unde 600 de mercenari români se află interpuşi între congolezi şi gruparea M23! – sînt întreţinute de companii şi servicii americane, franceze, israeliene etc, toate dorind resursele subsolului. Protestele cu mii de participanţi de la Goma, sau din Brazilia furată electoral, unde se arborează drapelul Rusiei, nu sînt montate de KGB. Pur şi simplu, în conştiinţa aia puţină şi primară de oameni simpli, reprezentanţi ai speciei umane pe a treia planetă de la Soare, protestatarii au înţeles că Rusia se opune capitalismului sălbatic! Drapelul Rusiei a devenit un simbol al libertăţii celor oprimaţi! Nu e ironic? Nu pare de necrezut? Spuneţi voi, care aţi făcut mai multă şcoală decît africanul ăla împuţit şi nespălat de la Goma, spuneţi voi cum violau şi furau ruşii, cum au trimis în Gulag, exterminare, deportări, omul nou! Nou nouţ! Omul sovietic! Cel care astăzi reprezintă modelul luptei pentru libertate, tradiţii, cultură etc. Nu e paradoxal? Nu excesul de propagandă, dubla măsură, aroganţa îmbuibaţilor a născut această malformaţie paradoxală? Eu cred că da!

Mă întorc la Jens Stoltenberg: „Dacă dorim o soluție pașnică negociată a războiului din Ukraina, trebuie să furnizăm sprijin militar Ukrainei. Aceasta este singura cale.”„Armele sînt calea spre pace. Acest lucru poate suna paradoxal, însă singura modalitate de a ajunge la un acord negociat este de a-l convinge pe președintele Putin că nu va cîștiga pe cîmpul de luptă.” Armele Chinei date Rusiei prelungesc războiul. Armele SUA date Ukrainei aduc pacea. Orwell cu al său “1984” a fost pistol cu apă! Cuvinte aruncate pentru proşti! Pentru telespectatori care nu mai gîndesc cu capul propriu, ci cu cel al propagandiştilor de serviciu, susţinuţi de muţenia jurnaliştilor care nu-şi mai pun întrebări, nu mai au îndoilei. Nu ştiu dacă ticăloşia sau prostia sînt mai periculoase decît lipsa raţiunii şi dubla măsură. Ştiu, însă, că aroganţa e o boală care-i face pe oameni să nu mai perceapă dimensiunile reale ale propriei existenţe. Își imaginează că sînt atît de puternici, de înțelepți și de vizionari încît sînt mai presus de toți cei din jur. Și nu sînt! Îşi imaginează că automobilul cu benzină folosit modifică clima planetei. Şi nu o modifică! Aroganţa este o boală mintală. Oamenii ăștia nu sînt sănătoși. Sînt nebuni. Și nimic nu este mai periculos decît această nebunie. Priveşte la Ukraina! Priveşte la România!

DACĂ NU DESCHIDEM OCHII LA TIMP…

BMTF, 5 ian – Pentru popoarele Europei, speranțele au fost măturate în 2022 de invazia Rusiei în Ukraina, iar pentru 2023 perspectivele nu sînt prea optimiste, ba chiar întunecate. Crizele, chiar dacă sînt de natură foarte diferită, se succed, iar războiul din Ukraina nu face altceva decît să probeze credibilitatea liderilor care promit rezolvarea acestora. Securitatea mondială a fost în mintea tuturor în 2022, cu zone de conflict active în multe părți ale lumii și tensiuni internaționale crescînd în altele. În același timp, multe dintre tensiunile nerezolvate au erupt din nou în sud-estul Europei. La începutul anului 2023, continentul se confruntă cu vremuri incerte, iar România nu face excepţie.

Dacă am fi dat atenţie mai mare ştirilor şi informaţiilor internaţionale, am fi putut anticipa o parte, cel puţin, a evoluţiei situaţiei de pe mapamond, cu cel puţin cinci ani înainte. Dar, cum România şi românii nu sînt interesaţi de politica externă, doar dacă britanicii fraţi Tate fac bani de pe urma curviştinelor mioritice, informaţii legate de doctrine de securitate şi luări de poziţie sînt mai puţin interesante.

Ce ne spune începutul de an 2023? Că PIB-ul Ukrainei a scăzut cu 30,4% în 2022, cel mai semnificativ declin anual din ultimii peste 30 de ani, din cauza războiului cu Rusia, a anunţat joi ministrul Economiei, Iulia Sviridenko, transmite Reuters. Mult prea puţin, spunem noi, comparativ cu gradul de victimizare mediatică la care s-a supus Statul ukrainean! Sviridenko, care este şi prim vicepremier, a precizat că economia ukraineană a suferit cele mai semnificative pierderi de la cîştigarea independenţei faţă de Uniunea Sovietică, în 1991, deşi declinul a fost mai redus decît se estima iniţial. Oficialul a adăugat că atacurile ruseşti asupra infrastructurii energetice continuă să pună presiune asupra activităţii economice şi a încrederii populaţiei.

Ce ne spune această declaraţie? Că pe moment Ukraina are posibilitatea să-şi plătească achiziţiile uriaşe de arme şi muniţii furnizate de Occident! A fost, mai degrabă, un mesaj liniştitor faţă de creditorii războiului! Neliniştitoare a fost ştirea publicată în urmă cu cinci ani de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES despre Strategia de Securitate a Statelor Unite şi poziţiile Rusiei şi Chinei faţă de acest document mai tare decît preşedinţii!

Kremlinul a denunţat caracterul imperialist al noii strategii de securitate a Statelor Unite ale Americii, acuzînd Washingtonul că se agaţă de o lume unipolară, în timp ce Beijingul a criticat mentalitatea de Război Rece a administraţiei SUA, reieşită din acelaşi document, transmitea AFP, preluată de Agerpres.

“Caracterul imperialist al acestui document este evident, la fel ca şi refuzul de a renunţa la o lume unipolară, un refuz insistent, a afirmat purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o declaraţie de presă. Autorităţile ruse nu pot accepta ca ţara să fie tratată drept o ameninţare pentru securitatea Statelor Unite, a adăugat Peskov.

Documentul referitor al strategia de securitate naţională a SUA, difuzat de Casa Albă, afirmă că Rusia încearcă să slăbească influenţa americană în lume şi să creeze diviziuni cu aliaţii şi partenerii noştri.

La prezentarea strategiei, preşedintele Donald Trump a trimis însă semnale discordante, calificînd Rusia şi China ca puteri rivale ale SUA, care încearcă să pună la îndoială influenţa, valorile şi bogăţia Americii, el declarîndu-şi însă imediat voinţa de a construi parteneriate grozave cu aceste state.

Documentul difuzat de Casa Albă cu puţin timp înaintea discursului prezidenţial adopta un ton chiar mai ofensiv faţă de Rusia şi China, acuzîndu-le că subminează securitatea şi prosperitatea SUA!

Noua strategie americană a fost denunţată şi de Beijing, care a criticat mentalitatea de Război Rece a Washingtonului. Insistăm pe lîngă Statele Unite să înceteze să deformeze în mod voluntar intenţiile strategice ale Chinei, precum şi să-şi abandoneze conceptele depăşite, precum mentalitatea de Război Rece, a declarat Hua Chunying, purtătoare de cuvînt a Ministerului de Externe de la Beijing. Dacă nu, nu vor face decît să aducă prejudicii celorlalţi şi lor însele, a subliniat ea. China nu va încerca niciodată să se dezvolte sacrificînd interesele celorlalte ţări. În acelaşi timp, nu va renunţa niciodată la drepturile şi interesele sale legitime, a replicat purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe”.

Interesant, nu? Semnele unor zori noi! Cum semne ale unor zori noi, nu neapărat senine, reprezintă şi informaţia referitoare la deţinuţii graţiaţi pentru că au luptat în Ukraina. Azi, în Rusia, mîine peste tot unde este nevoie, precedentul (Kosovo!) fiind creat.

Primul grup de deţinuţi ruşi, care a luptat în Ukraina, în cadrul grupului Wagner, a fost graţiat, după încheierea unui contract pentru o perioadă de şase luni, a declarat fondatorul grupului Wagner, Evgheni Prigojin, după cum a relatat Agenţia de presă RIA NOVOSTI. După cum notează agenţia, cu referire la fondatorul grupului Wagner, din primul grup au făcut parte aproximativ 20 de foşti deţinuţi. Nu au fost divulgate numele lor, nici motivul pentru care au fost condamnaţi. Anularea condamnărilor este confirmată doar de declaraţiile lui Prigojin.

Agenţia de presă RIA NOVOSTI a publicat şi un videoclip, în care omul de afaceri dă mîna cu nişte persoane îmbrăcate în haine de camuflaj şi le felicită pentru încheierea contractului. ”Şi-au îndeplinit contractul cu demnitate şi corectitudine, fiind unii dintre primii… primii. Şi-au îndeplinit misiunea, au muncit cum puţini oameni muncesc… Societatea ar trebui să-i trateze cu cel mai profund respect, iar ei nu ar mai trebui să încalce legile”, a spus omul de afaceri în videoclip. Prigojin şi-a amintit şi de unul dintre prizonierii care a stat în detenţie treizeci de ani şi care a murit eroic într-un atac comis împotriva adversarilor. Cînd a fost întrebat ce vor face mercenarii după plecarea de pe front, acesta a răspuns că se vor întoarce pentru a-şi continua munca şi viaţă. La sfîrşitul videoclipului, Prigojin face apel la foştii deţinuţi, dintre care unii stau în faţa lui în cîrje şi în scaune cu rotile, să nu bea prea mult, să nu consume droguri, să nu violeze femei şi să nu exagereze cu fumatul.

Faptul că grupul Wagner recrutează în mod activ deţinuţi pentru a-i trimite în războiul din Ukraina a fost relatat de mass-media încă din vara lui 2022. În septembrie, a apărut un videoclip, în care Evgheni Prigojin le propune condamnaţilor din colonia Mari El să devină mercenari. De la începutul recrutării, au fost raportate mai multe decese sau crime comise de deţinuţi pe front. După cum a menţionat Mediazona, în septembrie-octombrie, numărul deţinuţilor din coloniile corecţionale ruseşti scăzuse cu 23 de mii de persoane – mai mult decît în urma amnistiilor din ultimii ani. Publicaţia a asociat această reducere cu recrutarea lor de către grupul Wagner. Recrutările din penitenciar reprezintă o eludare a legii ruseşti, dar este un precedent pentru orice clasă politică aflată pe lîngă valorile democraţiei. Inclusiv cea românească!

DE LA COVID LA VARIOLĂ, DRUMUL FRICII GLOBALE TRECE PRIN MELITOPOL

Nu sînt genul lăudăros. Nu mi-a plăcut niciodată să ies în faţă, cum procedează unii, ca păduchele, şi să spun că eu sînt cel mai frumos şi deştept dintre traci. Am citit cam tot ce s-a scris în ultimii 20 de ani despre terorism, securitate şi insecuritate, în patru limbi, studii ştiinţifice şi cărţi teoretice. Cam la ce am avut acces. Şi am avut! Am avut şansa să am acces la una dintre cele mai importante biblioteci universitare în materie de apărare şi securitate. Tot ce am citit era scris în limbaj de specialitate şi se adresa specialiştilor sau celor direct interesaţi de fenomen. Mai puţin profanilor! Care, în opinia mea, ar fi trebuit să fie familiarizaţi cu mersul lumii, într-un limbaj mai accesibil. De aceea, în urmă cu vreo 12 ani mi-am propus să traduc situaţiile de insecuritate importante, într-un limbaj comun. Analizele le-am transpus în limbaj de cartier, uşor, facil, accesibil. Adică, analize de gang! Pentru că, situaţia lumii din prezent este total fără precedent în istoria cunoscută. Atît de integrată, cu consecinţe globale immediate. Iar noua tehnologie schimbă paradigma de putere cu care ne-am obişnuit. Un stat mic, cu resurse financiare şi super-tehnologizat, poate pune mari probleme unor state mari şi puternice, considerate a fi în vîrful lanţului trofic al afacerilor militare. Mai trebuie să spun ceva: singurul aspect în care globalizarea nu funcţionează (deocamdată, dar se lucrează intens, la Davos, la asta!) este în legătură cu prezenţa, încă, a statelor naţiune. Mai ales în Europa! Lucrul acesta se va schimba, poate mai repede decît ne imaginăm. Dacă în trecut, statul era guvernat fără ca opinia marii majorităţi a populaţiei să fie luată în seamă, spre sfîrşitul sec. 19-lea începutul sec. al 20-lea, guvernele se puteau baza pe o mobilizare a popoarelor, inimaginabilă. De aici şi natura “de masă” a războaielor mondiale! În ziua de azi, ce gîndeşte populaţia şi ce este pregătită să facă, este mai dirijat decît oricînd în istorie, astăzi, “factorii de decizie”(nu neapărat guvernamentali!) manipulînd opinia publică la o scară fără precedent, care l-ar face pe Goebbels să plîngă închis în wc-ul şcolii!

Noutatea imperiului global al SUA, în comparaţie cu imperiile istorice – britanic, mai ales, dar şi cel olandez, spaniol etc – îl reprezintă dorinţa declarată de dominaţie globală, de a opera pe întreaga planetă, din Marea Chinei de Sud în Marea de Azov. Prin contrast, ruşii în perioada de vîrf a comunismului, erau perfect conştienţi şi, în ciuda retoricii Războiului Rece, nu au încercat niciodată o dominaţie globală, la modul serios. O altă diferenţă constă în forţa iniţială. Spre deosebire de predecesoarele istorice, SUA este o ţară vastă continental, cu una dintre cele mai mari populaţii de pe glob, în continuă creştere, spre deosebire de Europa a cărei piopulaţie continuă să scadă şi să îmbătrînească. Teritoriile sale vaste sînt motivul pentru care SUA nu au practicat niciodată colonialismul! Cu excepţia unei scurte perioade de la sfîrşitul sec. 19! În schimb, a operat cu state dependente şi satelite, administrate de oameni corupţi şi servili intereselor de la Washington. SUA au nevoie de platforme de luptă înaintate, baze militare permanente, FOB-uri planetare, aşezate acum, în sec. 21, pe teritorii a căror administrare politică şi economică nu fac parte din sfera de interes, şi sînt “predate”, de cele mai multe ori, unei clici de spoliatori profesionişti internaţionali, care acţionează direct, sau prin intermediul cozilor de topor locale. În perioada Războiului Rece, SUA şi-au consolidat poziţia de “far al democraţiei occidentale”, dominînd comerţul cu arme, în detrimentul Europei, opunîndu-se cu consecvenţă unui potenţial militar independent european. De aici şi disensiunile cu Franţa gaullistă, dar ăsta e un alt subiect!

Colapsul URSS a lăsat SUA singura putere globală care s-a “etalat” nemilos în ultimii 30 de ani. Politica democrată de la Washington practicată în ultimii şapte ani pare celor din exterior atît de nebunească, încît este greu de înţeles ce anume se intenţionează, dar este evident că o afirmare publică a supremaţiei globale prin forţa armelor şi a ingineriei sociale este ceea ce există în minţile oamenilor care domină în prezent luarea deciziilor politice la Washington. Acest comportament agresiv nejustificat istoric, a făcut ca mai mulţi analişti şi editorialişti să afirme că alegerea lui Trump în detrimentul binomului Hillary Clinton-George Soros a salvat încă cinci ani de pace pentru Planetă! Lumea e prea complicată, în ziua de azi, pentru ca un singur stat să o domine! Mai ales că America nu vizează să cucerească lumea întreagă! Ci doar să meargă la război, să se întoarcă acasă, fără să-şi asume administrarea păcii, ulterior. Vezi cazul Iraq-ului!

După această introducere, am să încerc o analiză de gang a ciclonului războinic care a prins în braţele furtunii şi România. Vă amintiţi ce scriam la începutul pandemiei de Covid-19? Într-o propoziţie: este un transfer de capital şi putere din buzunarele producătorilor şi negustorilor de armament, în cel al Big Pharma! De 200 de ani, armamentul reprezintă cea mai bună afacere după energie! În perioada războiului din Iraq, de exemplu, numărul firmelor care produceau armament de mici dimensiuni, doar pe teritoriul Statelor Unite!, a crescut de la 250 la peste 700! Aproape de trei ori! Sigur, Constituţia SUA apără portul de armă, iar afacerile cu armament mic, de asalt, sînt constituţionale. E un exemplu “de cartier” raportat la piaţa globală de armament de toate tipurile, şi afacerile conexe: intelligence, black-ops etc.

Big Pharma a încercat o “lovitură de stat”. Şi i-a reuşit! A “desenat” pandemia după toate regulile războiului clasic, de manual. A început cu “fezandarea” populaţiei, frica, spaima globală, întraga punere în scenă şi armate întregi de piarişti care livrau morţi, izolete, spitale depăşite de situaţie. Entuziasm mare în falanga big pharma, doar că pe fondul euforiei succesului apar şi greşeli. În Italia! Sute de sicrie într-o biserică! Imaginea face înconjurul planetei, ajutată de sutele de ong-uri finanţate direct de Big Pharma, sau indirect. Doar că, jurnaliştii italieni, care sînt ei macaronari, dar nu şi proşti, au regăsit fotografia în arhive: provenea de la ultimul mare seism din sudul peninsulei. Morţii erau reali, biserica aşişderea, doar că nu era COVIDUl, ci terremoto! Apar îndoielile, apar noi imagini cu alte locuri din lume, ok! Apare virusul, pe bune, în încercarea de a repara greşeala, se înteţeşte panica la nivel planetar, politicienii vorbesc naţiunilor ca nişte cioclii – spăălaaţiivăăă peee mîîîinii – blochează oraşele, ţările, comerţul, vacanţele. Totul se duce în cap. Se opresc războaiele. Panica e totală. Pac! Vine soluţia! Vaccinul (Cîţu cumpără pentru România şi toată Australia la un loc!) salvator. Începe cumpărarea lui, comenzile, se licitează, se supralicitează, se dau comisioane pentru fiecare doză comandată. Brusc, gaşca de interlopi planetari care conduc popoarele devin putred de bogaţi, iar Big Pharma mută banii din buzunarele lorzilor războiului, a petroliştilor şi găzarilor, a turismului, în propriile buzunare! Mişcare reuşită! Banchete, trotinete, victorioşii fumează şi trag pe nas, deschid sertarele cu băuturi fine. În ţări mai prăpădite, ca a noastră, de exemplu, Big Pharma revendică posturi de miniştri şi PDGi, directori de spitale, sanatorii şi morgi! Primesc fără să punem întrebări. Cînd e vorba de măsurat virusul, chiar dacă are 90-60-90 şi e doar assistant manager, tot e mai mic decît cea mai mică armă comercializată bărbăteşte de industria detronată şi buimăcită.

Vă e clar, dragi cititori, că situaţia nu putea rămîne aşa, iar victoria rapidă şi năucitoare a Big Pharma în faţa complexului militaro-industrial global, a fost doar una de etapă. Şi surprinzătoare! Băieţii mari din businessul global s-au repliat şi în doi ani au revenit în prima linie. Şi-au analizat punctele slabe şi breşele de securitate, au învăţat din caietele de “lecţii învăţate” şi şi-au căutat cea mai sigură portiţă de reintrare în “cîmpul tactic”: Ukraina, un spaţiu pe care îl fezandau demult, de cînd Nancy Pelosi a cîştigat Maidanul. Ăsta e un fel de Eurovision pe zona fostelor state sovietice! Unii actori mobilizaţi de asaltul împotriva Big Pharma, au luat de la început cu două mîini, ca să nu aibă surprize. Energeticul, de exemplu. Gaz şi electricitate. În România… nu mai zic! Şi, gata!

Asta este explicaţia scurtă, pe repede înainte. Restul “informaţiilor” îl primiţi şi dacă vreţi, şi dacă nu, printr-o sumedenie de canale “de informare”, TOATE, sau cu acţionariat din zona armament, energie, petrol, gaze, sau cu spălaţi pe creier şi îndoctrinaţi cu stipendii uriaşe de la bugetul ţării (căutaţi lista pubicată de Roncea în ActiveNews!). Oficiali “subţiri” de la Washington vorbesc precum Rambo, în public, dar şi în privat! Găunoşenia politicii de sprijin total al Ukrainei este clară din felul în care au fost prezentate scopurile în termeni de relaţii publice. Expresii precum: “Exportul de democraţie”, “societatea deschisă”, “democraţie vs. totalitarism” nu mai excită pe nimeni astăzi şi nu pot fi menite construirii unor explicaţii politice, cel mult nişte exprimări pompoase care împănează copleşitorul limbaj propagandistic care a potopit lumea în ultimii doi ani, un indiciu al absenţei unei politici reale (politica este slujitoarea Poporului!) şi demonstraţia subjugării acesteia unor interese străine de interesele popoarelor care suferă consecinţele directe! Nici Biden, nici Zelenski nu fac politică, ci teatru! Singurul lucru care contează este copleşitoarea putere a SUA! Proiectată direct sau prin intermediul imbecililor de serviciu! Placa nu mai este “staaaţi îîîn caaasăăă” ci “Puuutin eee deee viinăăă”. Război mondial. Nuclear (vă amintiţi cu cîtă spaimă vă uitaţi la O televiziune de ştiri afiliată trompetei democrate, de sub măsuţa de cafea, imaginîndu-vă că sînteţi în Cuba rachetelor lui Hruşciov?). Foamete globală. Nişte golani ai economiei de piaţă reacţionînd ca atare cu uleiul, zahărul, mîncarea în general. Din nou spaimă globală. Putin e nebun. Dar, moare! Ce noroc! Nu se va opri decît la Berlin. Ze cere arme, arme şi iar arme. NATO vorbeşte cu toate gurile. Toată lumea-i fericită. Mă rog, fiecare în felul său! Într-o lume în care opinia publică este importantă, presiunea asupra mass-media este firească, mai ales atunci cînd nu eşti ineresat de o lume pe care nu o înţelegi, dar eşti capabil să intervii în mod decisiv prin forţa armată, ori de cîte ori cineva face ceva care nu este pe placul “societăţii deschise”!

Aşa este că nu v-a trecut prin cap să citiţi şi presa din alte părţi? Din Africa de Sud, de exemplu. Sau din Kenya. Sau din Vietnam. Sau din Arabia Saudită şi Kuweit. Oamenii par normali. Este o altă planetă. Nici vorbă de foamete, război nuclear, scumpiri uriaşe! Nimic din toate astea! Lumea îşi revine în simţire şi “în minţi” după COVID-ul care cum a venit, aşa s-a dus. Dacă luaţi pulsul planetei şi în alte părţi decît “sfera de influenţă şi interes” a SUA, veţi citi de un “război regional” între Rusia şi Ukraina, la fel cum sînt cele din Orientul Mijlociu, la fel cum au fost cele din Africa, timp de 50 de ani, despre care nu ştie nimeni şi în care s-au înfruntat, prin interpuşi, tot SUA şi Rusia, fosta URSS! În Ukraina e la fel! Vor avea de suferit TOŢI CEI care se află în siajul celor două puteri aflate în conflict. Vor avea de cîştigat TOŢI CEI care fac parte din complexul militaro-industrial-energetic şi care au promis Democraţilor că vor readuce America în postura de unică mare putere a Secolului 21. De aceea, Biden şi camarila bagă băţul prin gardul Maidanului şi prin Marele Zid chinezesc. Doar, doar… mai face un leu!

Ce face Big Pharma? Poate a schimbat antrenorul. Face brainstorming-uri prin zoom, îşi dă în cărţi şi în maţe de găină neagră. Din cînd în cînd cîte un #rezist mai trage cîte o carte din pachet şi o arată celorlalţi. Ieri, au tras una cu maimuţa. Mîine, cine ştie… caută, clocesc… Hai, noi să fim sănătoşi! Şi cu ochii în televizor!