Etichetă: UE

O REVOLTĂ A SĂRACILOR

Europa a votat! Prezenţa provizorie continentală estimată la alegerile europene este de circa 51%, potrivit datelor iniţiale anunţate duminică seară de legislativul european, informează dpa. Aceasta înseamnă că rata de participare la alegerile europene este în creştere, în condiţiile în care, în urmă cu cinci ani, prezenţa la vot a fost de 50,66%. Din punct de vedere istoric, prezenţa la vot la alegerile pentru Parlamentul European a scăzut constant de la primele alegeri din 1979 (61,99%) până în 2014, cînd a atins un minim istoric de 42,6%.

Creşterile au fost deosebit de pronunţate în ţările cu prezenţă la vot istoric scăzută, precum Slovacia, Ungaria, Polonia sau România, notează EFE. Dar participarea a crescut semnificativ şi în alte ţări mai mari cu o istorie mai lungă în Uniune, cum ar fi Germania şi Spania (14%, până la 60,73%).

În general, această creştere a fost apoi interpretată ca un nou angajament mai larg faţă de politica europeană şi un interes reînnoit pentru Uniune, notează EFE.

Potrivit unui studiu postelectoral realizat de Parlamentul European, deşi s-au înregistrat creşteri la toate grupurile socio-demografice, principalul factor care a contribuit la creştere a fost participarea tinerilor alegători care s-au mobilizat pe fondul îngrijorării faţă de schimbările climatice, pe fondul eficienţei comunicării pe reţelele sociale.

Parlamentul European creditează duminică noapte grupul Partidului Popular European (PPE) cu 184 de locuri în viitoarea legislatură, în baza unei proiecţii realizate plecînd de la rezultate provizorii şi estimări din 26 de ţări. Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar urma să obţină 139 de locuri, iar Renew Europe, 80 de locuri, conform proiecţiei PE din jurul orei locale 02.30.

Potrivit acestei proiecţii, grupurile PPE, S&D şi Renew, care au format şi în fosta legislatură marea coaliţie care a decis compromisurile în hemiciclul european, ar urma să cumuleze 403 locuri dintr-un total de 720 şi vor continua să deţină controlul în legislativul comunitar.

Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) este creditat cu 73 de locuri, potrivit noii proiecţii bazate pe rezultate parţiale şi estimări din 26 de ţări.

Grupul Identitate şi Democraţie (ID) ar urma să obţină 58 de locuri, conform proiecţiei PE, după ce a capitalizat rezultatele foarte bune din Franţa, Austria, Olanda. Pe de altă parte, deşi AfD a obţinut al doilea scor în Germania, faptul că a formaţiunea a fost exclusă din grupul ID face ca locurile sale să nu fie atribuite acestuia proiecţiile PE.

Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană ar urma să obţină 52 de locuri, iar Grupul Stîngii – GUE/NGL, 36 de locuri.

Deputaţii neafiliaţi ar urma să obţină 45 de locuri, iar partidele intrate în categoria Alţii, respectiv care nu sînt încă afiliate unui grup constituit în PE, alte 53 de locuri.

În Germania, partidul de guvernămînt, social-democraţii cancelarului Olaf Scholz au suferit cel mai slab rezultat de pînă acum, la alegerile europarlamentare. Partidul Social-Democrat a ieşit pe locul al treilea, după extrema dreaptă, AfD. În Spania, Partidul Popular de centru-dreapta i-a înfrînt pe socialiştii premierului Pedro Sanchez, însă nu cu diferenţa la care sperau. Partidul populist al premierului Italiei, Giorgia Meloni, a înregistrat, de asemenea, un rezultat bun.

Rezultatele parţiale ale alegerilor pentru Parlamentul European arată că în statele membre ex-comuniste, extrema dreaptă a avut mai puţin succes decît în vest, transmite Reuters. În Polonia, cea mai mare ţară a regiunii, coaliţia de centru a premierului Donald Tusk a cîştigat alegerile, în timp ce în Slovacia, opoziţia pro-europeană a învins coaliţia premierului populist Robert Fico, care a fost recent victima unei tentative de asasinat. Agenţia de presă notează şi cazul României, unde coaliţia PSD – PNL a obţinut 54% din voturi, faţă de 14% AUR, partid catalogat ca fiind extremă dreaptă. În Ungaria, partidul FIDESZ al premierului Viktor Orban, cu un discurs populist, anti-UE, anti-imigraţie şi pro-rus, a ieşit pe primul loc, dar a obţinut cel mai slab rezultat în 20 de ani. În schimb, partide de extremă dreaptă şi dreapta radicală au cîştigat alegerile în Franţa, Austria şi Italia, şi s-au clasat pe locul doi în Germania şi Olanda. Preşedintele Macron a ieşit foarte rapid şi a declanşat alegeri parlamentare anticipate, probabil în ideea de a stopa ascensiunea partidului populist de dreapta al lui Marine Le Pen.

Ce a surprins în aceste alegeri e scorul AUR. La un moment dat, AUR era prezentat în sondajele de opinie cu peste 20%, am văzut în exit-poll-urile pentru alegerile europarlamentare un scor de 15%. La fel surprinde subperformanţa coaliţiei din care face parte USR.

În România, dar nu numai, potrivit statisticilor, participarea mai ridicată la vot a avut-o categoria de vîrstă de peste 65 de ani. Datele arată că tineri între 18 şi 24 de ani au tratat votul cu dezinteres. Constatăm aici că este vorba de o prăpastie între generaţia tînără şi mediul politic, de mesajele care vin dinspre politic şi care probabil nu sînt extrem de bine ţintite pentru electoratul tînăr. Acolo unde au votat, studiile arată că tinerii sînt atrași de partidele de extremă-dreapta – Chega (Destul) din Portugalia sau Vox din Spania. Atracția este exercitată acum de partidele anti-imigrație și anti-sistem. ”Nu este un fenomen care se manifestă doar în categoriile celor cu venituri mici sau cu fără educație superioară. O postare pe social media cu tineri germani din familii bogate cântând cântece împotriva imigranților arată că ceea ce până acum se petrecea în spatele ușilor închise, prin frățiile din universități, începe să iasă în public”, scrie Eurointelligence. Întrebarea este dacă cei care acum au 18-24 de ani și se îndreaptă spre partide antisistem vor reveni la partidele tradiționale odată ce se vor așeza la casele lor. Nimic nu este sigur. Partidele antisistem de acum ar putea deveni noua normalitate.

Partidele anti-sistem, catalogate drept populiste de media asociată tradiționaliștilor, au fost asociate cu extrema dreaptă. Însă asta ar însemna să uităm de revolta Occupy Wall Street, de protestele din Hong Kong, de Brexit, de Vestele Galbene din Franța, cazuri în care populiștii de stînga s-au unit cu cei de dreapta. Obiectivul a fost mai multă democrație și mai puțină cîrdășie între marile afaceri și guvern. Nu este vorba nici măcar despre o mare mișcare împotriva elitelor, pentru că elitele sînt absolut necesare pentru a conduce guvernele lumii, iar Joe Biden a demonstrat cel mai bine acest lucru: cînd liderul SUA are probleme cognitive, este în pericol de prăbușire nu doar America, ci întreaga lume. Iar ascensiunea anti-sistemului și toate spaimele produse în redacțiile marilor ziare ar putea înceta repede dacă elitele care guvernează și-ar folosi și jumătate din energie în slujba oamenilor simpli, dacă ar începe să-i asculte și să-i respecte și pe cei săraci. Mai puțin război în Ukraina, zero masacre israeliene în Gaza, renunțarea la limbajul dual și la tratarea diferită a acelorași subiecte este tot ce cer săracii Europei și ai Occidentului care susțin partidele anti-sistem.

”O stafie umblă prin Europa – stafia populismului. Toate puterile bătrînei UE s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva acestei stafii: papa schimbărilor climatice și președinta Comisiei, cancelarul Scholz și președintele Macron, islamo-stîngiștii francezi și poliția gîndirii din Germania”… Totuși, aceste alegeri contează. Parlamentul a devenit mai influent în afacerile UE. În ultimii ani, Comisia condusa de Ursula von der Leyen a introdus politici care să ”europenizeze” – adică să centralizeze la Bruxelles –  domenii cheie care afectează națiunile europene, de la Pactul Verde care îi afectează pe fermieri, pînă la Pactul pentru Migrație, care este unul împotriva existenței frontierelor”, scrie Mick Hume, iar eurodeputatul polonez Ryszard Legutko a susținut recent, pentru European Conservative, că ”Parlamentul European nu ar trebui să existe. Este conceput pentru un viitor ipotetic, cînd ar urma să existe un popor european”!

Sistemul politic al UE și aliații săi din presă s-au unit pentru o campanie care să denigreze și să delegitimeze revolta democratică a timpurilor noastre. Ei încearcă să catalogheze orice protest sau mișcare politică din afara curentului lor tot mai îngust drept ”extremism de dreapta”, despre care spun că trebui interzis, cenzurat, șters sau chiar pus după gratii.

”Ei încearcă să reducă importanța revoltei populare, spunînd, spre exemplu, că fermierii care protestează sînt niște țărani netoți exploatați de extrema dreapta. Un așa-zis expert a și sugerat că fermierii ar trebui să agațe steagul LGBT pe tractoare, probabil pentru a-i ține departe pe nenorociții de extremiști de dreapta, așa cum se credea că usturoiul ține departe vampirii”, mai scrie Hume.

Contrar denigrărilor, Primăvara Națiunilor nu este o invenție a ”extremiștilor” politici. Furia popoarelor Europei împotriva sistemului s-a manifestat înaintea furiei populiștilor. Suntem martorii manifestării unei falii adînci între două Europe. Există o Europă cu centrul în citadelele elitiste de la Bruxelles, Luxemburg și Frankfurt, unde comisarii UE, judecătorii și bancherii centrali decid ce este mai bine pentru restul. Și există o Europă reală, unde milioane de europeni trebuie să suporte consecințele asupra modului lor de viață. Această falie face ca anti-sistemul să nu cedeze. Aceasta este o revoltă a săracilor împotriva unui viitor incert, chiar dacă rezultatele de duminică sînt favorabile elitelor tradiționaliste.

O LUPTĂ PENTRU PACE

BMTF, 23 mai – Statele Uniunii Europene au furnizat Ukrainei 220.000 proiectile de artilerie şi 1.300 rachete, conform unui plan convenit de miniştri în luna martie, pentru a ajuta Kievul să lupte împotriva invaziei ruse, a declarat, marţi, înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, citat de Reuters.

Josep Borrell a precizat că statele UE au furnizat şi 1.300 rachete, conform planului, şi sînt pe cale de a livra un milion de elemente de muniţie în interval de un an, chiar dacă unele state UE au evitat să sprijine acest obiectiv ca fiind fezabil. „Următoarele zile, săptămîni şi luni vor fi decisive din punct de vedere strategic pentru războiul din Ukraina”, a declarat Borrell, anunţînd aceste date la finalul unei reuniuni a miniştrilor apărării din UE, desfăşurate la Bruxelles. Guvernele UE au convenit planul de livrare a muniţiei în martie, după ce Kievul a avertizat că are nevoie disperată de proiectile de artilerie, în contextul în care invazia rusă a degenerat într-un război de uzură, fiind folosite mii de proiectile în fiecare zi, cu o rată de tragere de 3 la 1 în favoarea Rusiei.

Planul UE – în valoare de cel puţin două miliarde de euro, este alcătuit din trei elemente – toate legate de stimulente financiare. Primele două elemente oferă o rambursare parţială pentru armele şi muniţia trimise Ukrainei, prin utilizarea unui fond intitulat Facilitatea Europeană pentru Pace. Este pentru prima dată câînd UE s-a implicat în finanţarea procurării comune de muniţie, la scară largă şi reflectă modul în care UE a devenit mai implicată în probleme militare, de cînd forţele ruse au intrat în Ukraina, în februarie 2022.

Primul element al planului încurajează statele membre să trimită muniţie din stocuri, al doilea oferă stimulente pentru state să plaseze comenzi comune pentru muniţie, iar al treilea se concentrează asupra sprijinirii companiilor de armament să îşi amplifice capacităţile de producţie.

Cele 220.000 de proiectile de artilerie au fost furnizate în temeiul primei părţi a planului, a spus Borrell. Primele contracte de achiziţie comună, în temeiul părţii a doua a planului, ar urma să fie semnate în vară, potrivit unor oficiali.

GIBRALTARUL LASĂ REŞIŢA FĂRĂ YAHT

BMTF, 24 aug – Un yaht confiscat de la un oligah rus a fost scos la licitaţie în Gibraltar, acesta fiind prima astfel de vînzare după declanşarea invaziei ruseşti în Ukraina, în luna februarie. Iahtul „Axioma”, de 72 de metri, i-a aparţinut miliardarului Dmitri Pumpianski. Autorităţile din Gibraltar au anunţat că au primit zeci de cereri pentru navă. Iahtul este evaluat la 74 de milioane de dolari, însă este de aşteptat ca preţul de vînzare să fie mai mic. „Axioma”, sub pavilion maltez, are cinci punţi, o piscină, o sală de cinema 3D, un jacuzzi, spa şi o sală de sport. Sigur, la fel ca Turnul Eiffel a fost construit cu oţel de la Reşiţa…

E o glumă, evident, dar are legătură cu Reşiţa pentru că Pumpianski este patronul fostului combinat siderurgic care datează din 1771!

Dmitri Pumpianski, Președintele Consiliului de Administrație al PJSC Pipe Metallurgical Company (TMK), precum și membrii familiei acestuia se află sub sancţiunile instituite de Uniunea Europeană după 24 februarie. Consiliul UE a menţionat că, pe 24 februarie, Pumpianski a participat la o întîlnire cu mai mulți oameni de afaceri ruși, președintele rus Vladimir Putin și alți membri ai guvernului.

Miliardarul Dmitri Pumpianski controlează grupul rusesc TMK, care în România deține producătorul de țevi TMK Artrom Slatina din care face parte Combinatul Siderurgic Reşiţa, şi are peste 2300 de angajaţi. Pumpianski a demisionat de la conducerea conglomeratului după ce a fost trecut de Uniunea Europeană pe lista de oligarhi ruşi sancţionaţi, se arată într-un comunicat al companiei. „TMK anunţă că Dimitri Pumpianski a demisionat din calitatea de beneficiar al PAO TMK (UBO) şi din calitatea de membru al Consiliului de Administraţie al Companiei în vigoare din 9 martie 2022”, transmit reprezentanţii TMK.

La nivel european, TMK are afaceri de circa 300 mld. euro şi produce anual peste 200.000 de tone de ţevi de oţel. Companiile TMK din România însumează circa 2.350 de angajaţi şi afaceri de 2 mld. lei. Acum şi fără yaht!

UE, Wagner, sancţiuni

BMTF, 14 dec – Uniunea Europeană a decis luni sancţiuni împotriva grupului paramilitar rus Wagner şi a opt persoane şi trei societăţi legate de acesta, pentru ”acţiuni de destabilizare” desfăşurate în Ukraina, Syria şi mai multe ţări africane, au declarat surse europene citate de AFP şi EFE, preluate de Agerpres.

Decizia a fost aprobată în unanimitate de miniştrii de externe ai statelor UE, reuniţi la Bruxelles.

Blocul comunitar menţionează că Wagner a acţionat în Ukraina, Syria, Lybia şi Republica Centrafricană, suspectînd de asemenea o posibilă prezenţă a acestui grup în Mali, stat al cărui guvern este bănuit că negociază cu acest grup paramilitar prestarea unor servicii de securitate.

”Wagner este o societate militară privată rusă folosită pentru destabilizarea securităţii în Europa şi în state terţe din vecinătatea ei, în special în Africa”, explică un diplomat european.

Sancţiunile constau în interdicţii de călătorie în UE şi îngheţarea eventualelor active deţinute în blocul comunitar de persoanele şi companiile vizate.

Miniştrii europeni de externe au aprobat luni şi cadrul juridic pentru adoptarea unor sancţiuni împotriva persoanelor şi entităţilor ”care obstrucţionează” tranziţia către un guvern civil în Mali, după lovitura de stat din 18 august 2020, urmată anul acesta, în iunie, de încă o lovitură de stat prin care a fost a destituit guvernul de tranziţie.

UN SFERT DINTRE ROMÂNI NU-ŞI POT ACHITA CHELTUIELILE, DEŞI MUNCESC LEGAL

BMTF, 9 dec – Un sfert dintre gospodăriile din România au întîmpinat, în 2020, dificultăţi în ceea ce priveşte plata la timp a unor cheltuieli, potrivit unui infografic Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, transmite Agerpres.

Accederea în UE a dus, în primii ani, la mărirea considerabilă a ponderii gospodăriilor din România cu dificultăţi în a efectua la timp plăţile lunare. Cea mai mare pondere a gospodăriilor care nu făceau faţă cheltuielilor lunare a fost atinsă în 2014 (37,6%). Ulterior, această pondere a revenit la nivelul anterior aderării. Totuşi, fenomenul este prezent într-o proporţie îngrijorătoare: anul trecut, în 2020, un sfert dintre gospodării declarau că au întîmpinat dificultăţi de acest tip, conform datelor INS, arată infograficul actualizat despre situaţia gospodăriilor care nu au putut efectua la timp unele cheltuieli.

Potrivit sursei citate, raportul dintre preţurile din România şi cele din Uniunea Europeană este relativ constant.

Deşi preţurile sînt mai mici decît cele din UE, pentru un sfert dintre gospodării veniturile nu pot susţine standardul de viaţă şi consumurile lunare, se arată în infografic.

Dacă 100 este nivelul mediei europene din acel an în ceea ce priveşte nivelul preţurilor bunurilor de consum incluzînd taxe indirecte, anul trecut în România acest nivel era de 54,8, similar cu anul 2013, în timp ce în 2019 a fost de 55,2 iar în 2018 – 55,7 – cel mai mare nivel din 2009 şi pînă în prezent.

Sursa datelor folosite în infografic este baza de date Eurostat şi baza de date a Institutului Naţional de Statistică, precizează Fundaţia Friedrich-Ebert-Stiftung România.

CRIZA MIGRANŢILOR DE LA FRONTIERA CU BELARUS. CE TREBUIE ŞTIUT!

BMTF, 23 nov – Uniunea Europeană şi Belarus sînt blocate într-un impas privind migranţii ce vine pe fondul tensiunilor dintre Occident şi Moscova, care susţine Minskul. Într-un articol publicat la 19 noiembrie pe platforma media EDNH, agenţia France Presse rezumă principalele aspecte ale crizei care a lăsat mii de migranţi blocaţi în condiţii dezastruoase la graniţa dintre Belarus şi Polonia.

– Criza se instalează –

Începînd din vară, mii de migranţi, majoritatea din Orientul Mijlociu, au ajuns în Belarus pentru a încerca să intre în Europa prin statele membre UE vecine, Polonia, Letonia sau Lituania.

Occidentul acuză Minskul că i-a ademenit pe migranţi cu promisiunea unei treceri uşoare în UE şi apoi i-a forţat să rămînă la graniţă ca represalii pentru sancţiunile impuse din cauza reprimării disidenţei de către regim în fosta ţară sovietică.

Nerăbdătoare să nu repete criza migraţiei din 2015, UE a sprijinit Polonia, Letonia şi Lituania, care şi-au baricadat frontierele în pofida faptului că aproape o duzină de migranţi au murit.

Pe 16 noiembrie forţele de la Varşovia au tras cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă, la temperaturi scăzute, asupra unei mulţimi de sute de persoane care înaintau spre un punct de trecere a frontierei, după o săptămînă în care au trăit într-o tabără improvizată.

Ziua următoare, ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, a avertizat că această criză ar putea dura „luni sau chiar ani”.

Se estimează că aproximativ 4.000 de persoane sînt blocate în prezent de-a lungul frontierei poloneze, unde sînt concentraţi cei mai mulţi migranţi.

Semn că situaţia de criză se consolidează, autorităţile belaruse au plasat săptămîna aceasta aproximativ 1.000 de migranţi într-un „centru logistic” – o mişcare care ar putea transforma tabăra într-o prezenţă semipermanentă la graniţele UE.

– Ce spun părţile –

UE îl acuză pe preşedintele belarus Alexander Lukaşenko că a orchestrat criza pentru a-i forţa pe europeni să reia dialogul, pe care Occidentul l-a întrerupt după ce regimul său a reprimat opoziţia în urma alegerilor prezidenţiale de anul trecut.

Puternicul lider belarus care conduce ţara cu mînă de fier de aproape trei decenii neagă aceste afirmaţii.

Săptămîna trecută a vorbit de două ori la telefon cu cancelarul german Angela Merkel, prima sa convorbire în acest an cu un lider occidental.

Biroul său a comunicat pe 17 noiembrie că discuţiile directe între Belarus şi UE sînt iminente.

Cu toate acestea, Germania nu a confirmat discuţiile directe.

În schimb, Berlinul a conturat un proces de furnizare de ajutor umanitar şi de returnare a migranţilor care implică Agenţia ONU pentru refugiaţi UNHCR şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie în cooperare cu Comisia Europeană.

Cu toate acestea, purtătorul de cuvînt al Angelei Merkel, Steffen Seibert, a declarat pe 17 noiembrie că este „util” să se discute cu Minskul „pentru a îmbunătăţi această situaţie umanitară”, chiar dacă discuţiile au loc cu un lider a cărui legitimitate Europa şi Germania nu o recunosc.

Pentru Varşovia, criza este o oportunitate de a-şi reface imaginea în ochii partenerilor săi, care acuză autorităţile poloneze că nu respectă principii precum independenţa justiţiei şi supremaţia legii.

Rămînînd fermă şi închizîndu-şi frontierele, Polonia serveşte drept bastion – primul în linia de apărare a Europei pentru a preveni un aflux de migranţi.

La rîndul său, Moscova, principalul susţinător politic şi financiar al lui Lukaşenko, s-a erijat în mediator, salutînd contactele directe între UE şi Minsk.

– Migranţii sînt marii perdanţi –

Migranţii – majoritatea kurzi iraqieni – au renunţat la tot ce aveau în ţările lor, cheltuind mii de dolari pentru a ajunge în Belarus cu vize turistice, hotărîţi să ajungă în Europa.

Dar frontierele UE par a fi impenetrabile, atît statele baltice, cît şi Polonia fiind hotărîte să le blocheze trecerea, indiferent de costurile de imagine.

Varşovia a desfăşurat mii de soldaţi la graniţă şi intenţionează chiar să ridice un zid.

Pe măsură ce se apropie iarna, condiţiile de îngheţ nu vor face decît să îngreuneze şi mai mult viaţa migranţilor, ale căror opţiuni actuale sînt limitate: să rămînă în Belarus şi să spere că Europa se va răzgîndi sau să se întoarcă acasă.

Se pare că între 200 şi 300 de iraqieni au făcut deja alegerea: un zbor de repatriere de la Minsk i-a dus joia trecută înapoi în Iraq.