Etichetă: VIRUS

OMS recunoaşte că focarul actual de variola maimuţei este extrem de neobişnuit

BMTF, 24 mai – „Au fost cazuri în ultimii cinci ani la oameni care au venit din Africa, dar este prima dată cînd le-am înregistrat în diferite ţări în acelaşi timp”, explică OMS.

Actualul focar de variolă a maimuţei, cu cel puţin 92 de cazuri în 12 ţări non-endemice, este primul care apare în mai multe locuri în acelaşi timp şi în care cei infectaţi nu sînt legaţi de călătorii în Africa, au recunoscut experţii din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

„Au fost cazuri în ultimii cinci ani la oameni care au venit din Africa, dar este prima dată când le-am înregistrat în diferite ţări în acelaşi timp”, a spus expertul OMS în variolă, Rosamund Lewis, într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri despre această boală, difuzat pe reţelele de socializare. „Colaborăm îndeaproape cu diferite ţări pentru a analiza de ce acest virus călătoreşte acum mai des”, a spus Lewis, care a considerat, de asemenea, numărul mare de cazuri înregistrate în zonele urbane anormal pentru o boală care apare de obicei în mediul rural.

Expertul Andy Seale, de la departamentul de boli cu transmitere sexuală a OMS, a adăugat că această variolă a maimuţei nu este una dintre ele „şi nici nu este o boală legată de comunitatea gay, aşa cum au susţinut unii pe reţelele de socializare, pentru că oricine o poate lua prin contact”. „Este o boală care se răspîndeşte prin contact apropiat, nu neapărat sexual”, a insistat expertul.

Şefa unităţii tehnice anti-Covid a OMS, Maria Van Kerkhove, a adăugat că este probabil ca, odată cu monitorizarea cazurilor, să asistăm la o creştere a numărului lor în zilele următoare, dar a dat asigurări că situaţia „poate fi controlată” şi a reamintit că majoritatea pacienţilor nu prezintă simptome severe.

Sesiunea de informare a amintit că aceste simptome pot include febră, ganglioni limfatici umflaţi, dureri de cap, oboseală musculară şi erupţii cutanate pe faţă, mîini, picioare, ochi sau organe genitale.
Avînd în vedere posibilitatea ca virusul să fie o variaţie a celui detectat de obicei în Africa, unde sînt cunoscute cazuri de cel puţin 40 de ani, Lewis a afirmat că este un virus mare care în general „este stabil şi nu tinde să aibă mutaţii”.

Experţii au amintit că vaccinul împotriva variolei convenţionale, o boală mai gravă care timp de secole a provocat o mare mortalitate pe planetă, s-a dovedit a fi eficient în proporţie de 85% împotriva variolei maimuţei.

Cu toate acestea, majoritatea generaţiilor tinere nu sînt vaccinate împotriva variolei, care a fost considerată eradicată la nivel global în urmă cu patru decenii, oprindu-se astfel campaniile de imunizare.

10 TENDINŢE PENTRU 2022

The World Ahead 2022

BMTF, 18 nov – Dacă 2021 a fost anul în care lumea a întors cîrma împotriva pandemiei, 2022 va fi dominat de necesitatea de a se adapta la noile realități, atît în domenii remodelate de criză (noua lume a muncii, viitorul călătoriilor), cît și ca tendințe mai profunde, cum ar fi ascensiunea Chinei sau accelerarea schimbărilor climatice. Iată zece teme și tendințe de urmărit în anul următor, relatează The Economist.

1. Democrație vs autocrație. Alegerile de la jumătatea mandatului din America și congresul Partidului Comunist din China vor contrasta în mod viu sistemele lor politice rivale. Care este mai bun pentru a oferi stabilitate, creștere și inovație? Această rivalitate se va manifesta în orice, de la comerț la reglementări tehnologice, de la vaccinări la stații spațiale. În timp ce președintele Joe Biden încearcă să adună lumea liberă sub steagul democrației, țara sa disfuncțională și divizată este o reclamă slabă pentru meritele sale.

2. Pandemie pînă la endemie. Urmează noi pastile antivirale, tratamente îmbunătățite cu anticorpi și mai multe vaccinuri. Pentru persoanele vaccinate din lumea dezvoltată, virusul nu va mai pune viața în pericol. Dar va reprezenta în continuare un pericol mortal în lumea în curs de dezvoltare. Dacă vaccinările nu pot fi intensificate, covid-19 va fi devenit doar o altă dintre numeroasele boli endemice care îi afectează pe cei săraci, dar nu pe cei bogați.

3. Îngrijorări legate de inflație. Întreruperea lanțului de aprovizionare și o creștere a cererii de energie au dus la creșterea prețurilor. Bancherii centrali spun că este temporar, dar nu toată lumea îi crede. Marea Britanie este expusă unui risc deosebit de stagflație, din cauza penuriei de forță de muncă post-Brexit și a dependenței sale de gazele naturale scumpe.

4. Viitorul muncii. Există un consens larg că viitorul este „hibrid” și că mai mulți oameni vor petrece mai multe zile lucrînd de acasă. Dar există multe posibilități de dezacord cu privire la detalii. Cîte zile și care? Și va fi corect? Sondajele arată că femeile sînt mai puțin dornice să se întoarcă la birou, așa că ar putea risca să fie trecute cu vederea la eventuale promovări profesionale. Dezbaterile planează și asupra regulilor fiscale și a monitorizării lucrătorilor la distanță.

5. Noul techlash. Autoritățile de reglementare din America și Europa au încercat să țină sub control giganții tehnologiei de ani de zile, dar încă nu au afectat creșterea sau profiturile lor. Acum, China a preluat conducerea, atacîndu-și firmele de tehnologie într-o represiune brutală. Președintele Xi Jinping dorește ca aceștia să se concentreze pe „deep tech” care oferă avantaj geostrategic, nu frivolități precum jocurile și cumpărăturile. Dar va stimula acest lucru inovația chineză sau va înăbuși dinamismul industriei?

6. Creşterea criptomodedelor. La fel ca toate tehnologiile perturbatoare, criptomonedele sînt domesticite pe măsură ce autoritățile de reglementare înăspresc regulile. Băncile centrale caută, de asemenea, să-și lanseze propriile monede digitale, centralizate. Rezultatul este o luptă în trei căi pentru viitorul finanțelor – între mulțimea cripto-blockchain-DeFi, firme de tehnologie mai tradiționale și bănci centrale – care se va intensifica în 2022.

7. Criză climatică. Chiar dacă incendiile, valurile de căldură și inundațiile cresc în frecvență, o lipsă izbitoare de urgență predomină în rîndul factorilor de decizie atunci cînd vine vorba de abordarea schimbărilor climatice. Mai mult decît atît, decarbonizarea solicită Occidentului și Chinei să coopereze, la fel cum rivalitatea lor geopolitică se adîncește. Urmăriți un experiment de inginerie solară care urmează să fie efectuat de cercetătorii de la Harvard în 2022, care eliberează praf dintr-un balon de mare altitudine pentru a diminua lumina soarelui – o tehnică care, în acest ritm, ar putea fi necesară pentru a cîștiga lumii mai mult timp pentru decarbonizare.

8. Probleme de călătorie. Activitatea crește pe măsură ce economiile se redeschid. Dar țările care au urmat o strategie de „suprimare” cu zero covid, precum Australia și Noua Zeelandă, se confruntă cu sarcina dificilă de a gestiona tranziția către o lume în care virusul este endemic. Între timp, aproape jumătate din călătoriile de afaceri au dispărut definitiv. Acest lucru este bun pentru planetă, dar rău pentru turiștii ale căror călătorii sînt subvenționate de călătorii de afaceri cu cheltuieli mari.

9. Cursa spațială. 2022 va fi primul an în care mai mulți oameni vor merge în spațiu ca pasageri plătitori decît angajați guvernamentali, transportați dincolo de atmosferă de firmele rivale de turism spațial. China își va termina noua stație spațială. Realizatorii de film se luptă pentru a face filme în zero-g. Și NASA va prăbuși o sondă spațială într-un asteroid, într-o misiune din viața reală care sună ca un film de la Hollywood.

10. Fotbal politic. Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing și Cupa Mondială de fotbal din Qatar vor aduce aminte despre modul în care sportul poate aduce lumea împreună, dar și despre cît de mari evenimente sportive ajung adesea să fie fotbal politic. Așteptați-vă la proteste îndreptate către ambele țări gazdă, deși boicoturile echipelor naționale par puțin probabile.