Autor: BMTF

AFGHANISTAN – RĂZBOIUL CONTINUĂ

BMTF, 16 dec – La 40 de ani de la intrarea trupelor sovietice în Afghanistan și la aproape 18 ani de invazia Coaliției Multinaționale condusă de SUA – soldată cu plecarea talibanilor de la putere – situația de Securitate din țară rămîne aproape neschimbată.

Cel puţin 23 de soldaţi afghani au fost ucişi sîmbătă de un grup de talibani infiltraţi într-o bază militară din districtul Qarabagh, în provincia sud-estică Ghazni, scrie Agerpres.

Un alt soldat a fost rănit, dar a supravieţuit pentru că s-a prefăcut că este mort. Talibanii au revendicat atacul, susţinînd că au ucis 32 de soldaţi, număr neconfirmat de autorităţi.

În provincia Ghazni au loc frecvent astfel de atacuri, de obicei executate de talibani. Zeci de membrii ai forţelor de securitate afghane au fost ucişi în ultimii ani în atacuri de acest fel comise în diferite districte ale acestei provincii, unde personalul militar este insuficient, iar noii soldaţi recrutaţi adesea nu sînt verificaţi corespunzător.

Teritoriul cu relief predominant muntos – lanţul Hindukush -, ceva cîmpii aride şi podiş, locuit în văile verzi şi fertile de pe lîngă unele oraşe, nu a prea cunoscut pacea. Plasarea strategică a ţării a fost motiv de ocupaţie pentru Darius cel Mare, Alexandru Macedon, apoi pentru arabii care au adus Islamul; au urmat mongolii cei aprigi, Ginghis Han şi Timur Lenk, împărţirea teritoriului cu Iranul.

Statul afghan paştun – populaţia majoritară – este constituit în anul 1747, sub conducerea lui Ahmad Shah Durrani, iar secolul al XIX-lea este marcat în istoria afghanilor de războaiele cu Marea Britanie, dornică să-şi sporească portofoliul de supuşi; parţial i-a reuşit, dar în 1919, după cel de-al treilea război afghano-englez, Afghanistanului îi este recunoscută independenţa.

Pînă în 1929 se fac unele reforme, conducătorii se tot schimbă unii pe alţii şi astfel ajungem în 1973, cînd vărul regelui Mohammad Zahir Shah îi ia acestuia locul şi se proclamă preşedinte. Afghanistanul devine din monarhie republică.

Apoi, la 27 aprilie 1978, puterea se schimbă din nou, conducerea fiind preluată de Partidul Democrat al Poporului, cu doctrină comunistă. Şi de această dată apar neînţelegeri care au drept rezultat două facţiuni şi conflict intern care escaladează spre război civil, în ciuda reformelor sociale (alfabetizarea populaţiei, drepturi politice pentru femei, etc.) şi agrare.

Intrarea trupelor sovietice în Afghanistan, la 24 decembrie 1979, la cererea expresă a conducerii legitime afghane, are loc tocmai pe fondul acestui climat belicos, profund instabil, ca suport pentru restaurarea echilibrului politic intern. Conducerea este preluată de către şeful celeilalte tabere din Partidul Democrat, Babrak Karmal; problema este că şi opoziţia se organizează, ceea ce sugerează prelungirea conflictului deja în plină exprimare.

Prin urmare, se disting două tabere – Partidul Democrat Popular din Afghanistan, aflat la putere, şi mujahedinii, rebelii islamişti, cărora li se alătură Al-Qaida, organizaţie fondată în 1988, special pentru a întări rezistenţa anti-sovietică în Afghanistan, şi, mai tîrziu, talibanii, derivaţi din mujahedini, după 1993. Fireşte, toată opoziţia este finanţată şi înarmată copios de către SUA, Marea Britanie, Egipt, Pakistan, Arabia Saudită (Osama era saudit, plin de bani şi în relaţii excelente cu CIA). De exemplu, armele ajungeau la mujahedini de la CIA, via serviciile secrete pakistaneze.

La 4 mai 1986, Karmal este înlăturat şi la putere ajunge Mohammad Najibullah, ultimul conducător comunist. El va demisiona în anul 1992, nu înainte de a asista la retragerea trupelor sovietice din Afghanistan, după Acordul de la Geneva, la 15 mai 1988 şi la 15 februarie 1989.

Războiul civil din această ţară, început în 1978, continuă şi în ziua de astăzi, după ce talibanii au cîştigat puterea în 1996, instituind un regim dur, bazat pe Sharia (legea islamică). Este drept că unii combatanţi s-au schimbat; talibanii au fost susţinuţi de SUA cît timp au acţionat antisovietic. Ulterior, Afghanistanul a devenit o veritabilă pepinieră pentru teroriştii fundamentalişti, iar americanii s-au trezit cu “bomba teroristă” în braţe!

Că luptătorii Armatei a 40-a Sovietice (cei aproximativ 642.000 de soldaţi detaşaţi) nu au avut viaţă uşoară în acest conflict este deja bine ştiut. Ce se ştie foarte puţin (oare de ce?) este ajutorul concret dat populaţiei şi statului afghan de către Uniunea Sovietică atît înainte, cît şi în timpul conflictului cu opoziţia afghană – drumurile, podurile, spitalele şi şcolile construite, permanenta asistenţă pe toate planurile! Prezenţa militarilor sovietici în Afghanistan a costat URSS aproximativ 50 de miliarde de dolari USA (adică 15 milioane de dolari pe zi).

Cei 9 ani de confruntare sovieto-mujahedină au însemnat morţi în ambele tabere (14.000 de militari sovietici şi circa 1 milion de combatanţi afghani), precum și peste cinci milioane de civili afghani refugiaţi în Iran şi Pakistan, pierderi materiale importante. Ceea ce iniţial părea a fi o intervenţie rapidă (la cerere), de restabilire a ordinii într-o ţară vecină şi prietenă, s-a transformat într-un război de gherilă.

Mujahedinii, sprijiniţi de SUA, Marea Britanie, Egipt şi Arabia Saudită cu arme, bani, consilieri militari şi instrucţie în tabere speciale de antrenament, au întreţinut conflictul armat, organizîndu-se în grupuri care au hărţuit fără încetare unităţile armate sovietice.

Cînd implicarea URSS nu a mai fost considerată oportună de către conducătorii săi, armata sovietică a fost retrasă (15 februarie 1989). Ulterior, după demisia lui Najibullah în 1992, Afghanistanul a intrat pe mâna “aliaţilor” săi. Războiul continuă!

AFGHANISTAN – CIMITIRUL IMPERIILOR

Asaltul taliban de miercuri, asupra terminalului de călători de lîngă Baza Aeriană de la Bagram, a durat 10 ore, conform militarytimes.com.Talibanii au folosit atacul în forță, combinat cu atacuri sinucigașe împotriva unui punct medical aflat în renovare, de lîngă baza aeriană. Chiar dacă nu au reușit să pătrundă în baza militară, talibanii s-au baricadat în facilitatea medicală unde au rezistat 10 ore, în final fiind anihilați de atacurile aeriene.

În urma intervenției forțelor internaționale, cinci militari georgieni au avut nevoie de îngrijiri medicale. Aceștia au acționat împreună cu militari americani și afghani.

Atacul s-a produs în timp ce oficialii americani încearcă se reia negocierile de pace cu talibanii, după ce acestea au fost suspendate de către președintele Donald Trump, în urma unui atac sîngeros al talibanilor în Zona Verde, unde și-a pierdut viața și un român.

Pentru mulți combatanți în Afghanistan, negocierile de pace reprezintă ilustrarea eșecului politicii americane în țara asiatică denumită sugestiv Cimitirul imperiilor, și ieșirea din scenă, rușinos, pe ușa din dos a războinicilor.

Presa quality americană dezvăluie, la acest sfîrșit de an, minciunile oficiale care au însoțit campaniile militare americane în Afghanistan și Iraq. Potrivit documentelor și mărturiilor, oficialii americani au știut de la bun început că războaiele declanșate nu vor avea sorți de izbîndă și le-au transformat în afaceri profitabile pentru o bună parte a elitei conducătoare, indifferent de culoare și familia politică: conservatori, democrați, Bush, Clinton etc. Așa se face că ies la iveală date și cifre care certifică faptul că în Afghanistan au murit mai mulți contractori decît militari americani, însă evidența acestora, la fel ca în Iraq, nu a fost ținută de nimeni. Ei sînt văzuți precum damele de companie, fără de care războiul modern nu mai poate avea loc. Din această cauză, ipocrizia arătării cu degetul spre omuleții verzi ai rușilor, sau spre Wagner, este de nedigerat!

Washington Post a publicat în această săptămînă, documente secrete care demonstrează că misiunea SUA în Afghanistan a eșuat în mod spectaculos, cee ace a dus la creșterea numărului de decese în rîndul contractorilor, ca să nu mai vorbim de zeci de mii de victime civile în ultimele două decenii.

Documentele interne obținute de Washington Post ilustrează dimensiunea pierderilor umane: peste 2.300 de militari americani au murit pe parcursul războiului, împreună cu 1.145 de militari NATO și coaliție. În prezent, există aproximativ 13.000 de militari americani în Afghanistan, alături de care luptă și militari români, în cadrul Misiunii NATO Resolute Support. Totuși, aceste pierderi sînt depășite de contractorii din SUA, care au încadrat, în liniște, unele dintre cele mai periculoase funcții în război și ale căror morți Pentagonul nu s-a simțit niciodată obligat să le comunice americanilor.

Proiectul Costurile războiului, de la Universitatea Brown, estimează că numărul real al contractorilor uciși în Afghanistan este de aproximativ 3.814 de morți. Raportul Departamentului Muncii indică faptul că 1.774 de antreprenori civili au murit în Afghanistan de la începutul războiului, dar recunoaște că acesta nu este „statisticile complete sau oficiale ale accidentelor de vătămări și decese ale contractorului civil”.

Totuși, ce cea mai mare rată a deceselor este în rîndul forțelor de securitate afghane, aproximativ 64.124!  

Linşarea celor patru bodyguarzi americani aparţinînd firmei de securitate „Blackwater” la Fallujah, pe 31 martie 2004, a atras atenţia mass-media asupra rolului pe care îl au firmele particulare de securitate şi privatizarea războiului. Conform unor date, în Iraq se aflau, în 2009, aproximativ 15.000 de bodyguarzi – personal de securitate particular, dintre care 6000 foarte bine înarmaţi, constituind practic o prezenţă militară paralelă în această ţară. Mii de veterani din Armată şi Poliţie – angajaţi ai unor firme particulare de securitate şi asistenţă militară din Statele Unite, Australia, Africa de Sud, Franţa, Belgia, Marea Britanie, Africa de Sud, Uganda, Filipine, Cipru sau Cehia -, plătiţi cu 1500 (o mie cinci sute) de dolari pe zi (în multe ţări leafa unui militar pentru o lună!), asigura protecţia demnitarilor occidentali, a funcţionarilor marilor companii petroliere americane sau a „boss-ilor” firmelor implicate în reconstrucţia Iraq-ului.

În prezent, în Afghanistan se află un număr de 24.202 de contractori, conform ultimului raport al Comandamentului Central al Statelor Unite, însă doar 4.951 sînt personal de securitate. 20.000 de contractori suplimentari sînt angajați în domenii precum traducere, transport și IT.

Aceleași personaje care nu onorează sacrificial contractorilor americani și aliați (precum românii angajați la compania canadiană!) aflați în relație contractuală pentru interesele americane, critică mercenarii și contractorii aflați în slujba intereselor Rusiei! Mercenari din Wagner, o companie care duce războaie în interesul Rusiei, au fost observaţi recent în Mali, o ţară măcinată de război unde și România a trimis recent militari într-o misiune ONU.

Informaţia legată de prezenţa unor mercenari Wagner la Bamako vine la cîteva luni de la semnarea unui acord de cooperare militară între ministrul malian al Apărării, generalul Ibrahim Dahirou Dembélé, şi omologul său rus, Serghei Şoigu.

Moscova neagă că are vreo legătură cu Wagner, o societate înregistrată în Argentina sub numele unui fost membru al forţelor speciale din GRU, spionajul militar rus. Totuşi, Wagner este prezentă oriunde Moscova are vreun interes, începînd din estul Ukrainei, continuînd în Syria şi mai recent în Venezuela şi Africa.

 În Mali, o ţară măcinată de război şi băntuită de fundamentalişti islamişti, contractorii Wagner au statut de consultanţi militari responsabili de instruire şi mentenanţă, scrie AFP, citând două surse apropiate dosarului, la fel cum contractorii americani instruiesc și asistă trupe în Syria, Iraq, Afghanistan și oriunde are America interes în lume!

În Mali, Rusia nu soseşte pe un teren necunoscut, notează AFP. În perioada Războiului Rece, Moscova întreţinea legături strînse cu Bamako, care şi-a îndreptat atenţia către „lagărul socialist“ după obţinerea independenţei faţă de Franţa, în 1960, iar Legiunea Străină Franceză s-a retras din țara africană! Mali se confruntă de cîţiva ani încoace cu un război care pare fără sfîrşit. În zonă se bat diverse facţiuni rebele, dar îşi fac de cap şi grupări afiliate unor organizaţii fundamentalist-teroriste precum al-Qaeda, Boko Haram şi Statul Islamic.

Cu toate că ONU s-a implicat masiv în zonă, cu aproximativ 14.000 de militari, lucrurile par a fi scăpate de sub control. La începutul acestui an, 191 militari ONU au fost ucişi într-un atac al islamistilor radicali. România a trimis 120 de militari în Mali, pentru operaţiuni de evacuare militară, transport de trupe şi echipamente şi de asigurare a suportului logistic necesar personalului ONU dislocat în această ţară.

La rîndul său, Franţa desfăşoară în zonă operaţiunea antiteroristă Barkhane, cu un contingent de 4.500 de militari, majoritatea legionari.

Wagner nu este singura companie de mercenari aflată la dispoziţia Moscovei. Vega, Shield şi Patriot sînt alte trei companii în plină ascensiune și, se pare, fac concurență Dyn Corp, Triple Canopy, Academy, GardaWorld etc.

Mercenarii au existat încă de cînd există înfruntările politice între state sau, cum s-a întîmplat în Grecia antică sau în Italia Renașterii, între cetăți vecine și rivale. Chiar și domnitorii români s-au sprijinit de multe ori pe mercenari, lucru mai rar spus în manuale, unul din aceștia fiind chiar Mihai Viteazul. Banatul era cunoscut drept un teritoriu al mercenarilor, Ținutul Condotierilor din Est, cum îl denumeau cronicarii venețieni pe la 1240, furnizînd războinici care au luptat alături de nobili cehi în zona Praga!

Companiile Militare/de Securitate Private sînt entităţi organizaţionale  care  oferă  contra  cost    servicii  specializate  şi  expertiză militară, fiind încadrate uneori în categoria fenomenului de mercenariat. Sînt cunoscute  şi  sub  denumirea  de:  contractanţi  militari  privaţi,  contractori  de securitate privaţi, corporaţii militare private, firme militare private, furnizori de  servicii  militare  etc. Serviciile  de  expertiză  oferite  sînt  asemănătoare  celor  sigurate  de structurile   guvernamentale   militare   sau   de   poliţie.   Cu   consimţămîntul guvernului  pot  oferi  şi  servicii  în  teren  pentru  forţele  armate. Firma americană de securitate cea mai cunoscută din Iraq a fost „Blackwater Security Consulting”, care are angajaţi foşti militari din forţele speciale (DELTA, SEALS etc.), pentru a îndeplini misiuni încredinţate pînă acum doar „US Army”. „Blackwater” a fost o firmă tipică în domeniul securităţii. Ea a fost înfiinţată de doi foşti ofiţeri SEALS.

Termenul de mercenar vine din latină, de la merces, care înseamnă salariu sau recompensă.

În 1977, 167 de state au semnat un protocol adițional al Convenției de la Geneva din 1949, care fixează regulile războiului de astăzi. Potrivit protocolului, un mercenar nu are dreptul la statutul de luptător sau de prizonier de război, probabil din această cauză oficialii Pentagonului nu se obosesc să-I contabilizeze! Asta, cum o precizează punctul c. al articolului 47, pentru că un mercenar, prin definiție și prin etimologia termenului, participă la ostilități doar în vederea obținerii unui avantaj personal, financiar.

Textul stabilește o serie de convenții foarte stricte prin care, de pildă, membrii înscriși voluntar în ceea ce este, de pildă, Legiunea Străină franceză nu pot fi considerați mercenari, pentru că ei sînt controlați de un stat: statul francez.

Mercenari sârbi au luptat de pildă în Donbas, în estul Ukrainei, ba chiar au participat la operațiuni din Crimeea, în vreme ce mercenarii ceceni sînt foarte cunoscuți și foarte apreciați.

Mai multe țări, printre care Franța și Marea Britanie, interzic cetățenilor lor să devină mercenari, activitatea constituind un delict pedepsit de lege, cu toate că decenii la rînd după perioada decolonizării mercenarii francezi și britanici au fost printre cei mai apreciați în tinerele state din Africa. Unul din cei mai celebri a fost mercenarul francez Bob Denard, implicat în războaiele civile din Congo și din Yemen, dar mai ales în seria de lovituri de stat din Insulele Comore, unde mercenarii săi l-au și asasinat pe președintele țării Ahmed Abdallah.

Începînd din anii 2.000, s-a ajuns la o adevărată instituționalizare a companiilor paramilitare private de mercenari, la care unele state au recurs, mai ales odată cu dispariția lentă a recrutării obligatorii în Occident și din care cea mai cunoscută este acea Blackwater americană, foarte activă în Afghanistan și Iraq.

Faptul că acel protocol al Convenției de la Geneva le refuză mercenarilor statutul de combatant sau de prizonier de război este surprinzător. Practic în toate ocaziile Convenția de la Geneva acordă drepturi, în loc să le retragă. Ceea ce vrea însă să spună Convenția este că mercenarul are doar statutul unui civil care ar fi capturat. Acesta trebuie «tratat cu omenie», însă poate fi judecat pentru crime și fapte de violență, spre deosebire un soldat care a aplicat regulile războiului. În caz de condamnare, mercenarul poate fi considerat un simplu criminal, ceea ce un soldat prizonier de război nu va fi niciodată dacă nu a comis în mod voluntar crime împotriva umanității. Mercenarul poate fi chiar condamnat la moarte în țările care mai au această pedeapsă, un simplu militar însă – nu.

Mercenariatul este pedepsit penal și în Republica Moldova. Mercenarul e definit în Codul penal ca fiind persoana special recrutată, în țară sau în străinătate, pentru a lupta într-un conflict armat în schimbul unei remunerări. Nu este cetățean al părții la conflict şi nici rezident pe teritoriul controlat de o parte la conflict. Nu este trimis de un stat în misiune militară oficială. Fenomenul a luat amploare în Republica Moldova în special după declanșarea în 2014 a războiului din estul Ukrainei. Într-o recentă investigație realizată de comunitatea jurnaliștilor de investigație RISE Moldova se spune, cu referire la date ale SIS, că în jur de 100 de cetățeni moldoveni ar fi ajuns ca mercenari în tranșeele separatiștilor pro-ruși din Donbas şi Luhansk.

Între aceşti profesionişti ai războiului, fără identitate, se află şi mulţi români. Ei lucrează pentru companii occidentale pentru că firmele româneşti de securitate sînt prea mici să se înfrupte din caşcavalul cel mare. BIDEPA a încercat, în urmă cu cîţiva ani, dar a dispărut de pe piaţă! Bărboşii sînt printre cei mai buni luptători din lume. La întoarcerea acasă, merită o discuţie mai amplă despre viitorul şi privatizarea războiului, a serviciilor secrete şi a intereselor diverse pe care aceste entităţi le apără. Cum merită un reportaj, sau un documentar-anchetă, foştii militari români angajaţi prin contract care au efectuat misiuni spectaculoase în teatrele de operaţii din Afghanistan, Iraq sau Balcani şi acum sînt lăsaţi la vatră de un sistem prea puţin prietenos cu oamenii săi. Un astfel de om este Laurenţiu Cuci, retras într-un sat din judeţul Arad. Puţini dintre consătenii săi ştiu că Laurenţiu cunoaşte Kabulul mai bine decît Timişoara, iar maşina lui era la deschiderea convoaielor cu demnitari care veneau sau plecau de la preşedintele Hamid Kharzai…

MOARTE ȘI MINCIUNĂ LA BAGRAM

BMTF, 11 dec – Un atentat împotriva unui spital în construcţie de lîngă baza militară americană din Bagram, la nord de Kabul, s-a soldat cu cel puţin cinci răniţi afghani, miercuri, au anunţat surse locale şi militare americane, scrie Agerpres.

„Forţe inamice au întreprins un atac împotriva bazei aeriene din Bagram în această dimineaţă, ţintind o instalaţie medicală în construcţie şi destinată afghanilor care locuiesc lîngă bază”, se spune într-un comunicat al misiunii NATO în Afghanistan, Resolute Support.

Guvernatorului districtului Bagram, Abdul Shukoor Qudoosi, a declarat la rîndul său că „explozia puternică” ce „a avariat mai multe case” s-a soldat cu „peste 50 de civili răniţi”. Guvernatorul a menţionat că atacul a implicat o maşină-capcană şi atacatori înarmaţi.

Atentatul nu s-a soldat cu victime printre forţele de coaliţie, se precizează în comunicatul Resolute Support.

Baza din Bagram, aflată sub controlul forţelor americane, este situată la circa 60 de kilometri la nord de Kabul. Preşedintele american Donald Trump a efectuat aici o vizită-surpriză la 28 noiembrie, pentru a sărbători Thanksgiving (Ziua Recunoştinţei) alături de trupele americane şi a se întîlni cu preşedintele afghan Ashraf Ghani.

Atacul, care nu a fost revendicat deocamdată, a intervenit pe fondul reluării discuţiilor dintre talibani şi SUA, la Doha, pentru a ajunge la o retragere a forţelor americane din Afghanistan, în schimbul unor măsuri de răspuns din partea insurgenţilor.

Guvernele americane dădeau asigurări public, din 2002, că fac progrese împotriva insurgenţilor în Afghanistan, însă în privat admiteau contrariul, potrivit unei ample anchete publicate luni de cotidianul Washington Post.

Intitulată „În război cu adevărul”, această anchetă se bazează pe aproape 2.000 de documente ce provin de la Inspectorul General Special pentru Reconstrucţia Afghanistanului (SIGAR), înfiinţat în 2008 pentru a ancheta asupra cheltuielilor abuzive legate de această ţară.

Convorbirile cu responsabili implicaţi în efortul de război şi de reconstrucţie au evidenţiat un buget risipit fără control, într-o ţară fără un guvern central puternic, ceea ce a alimentat o corupţie generalizată şi a făcut ca populaţia să respingă coaliţia internaţională (ISAF), întorcîndu-se spre talibani. „De la ambasadori pînă la personalul de pe teren, (responsabilii americani spun că) noi facem o super treabă. Într-adevăr? Pentru că dacă noi facem o super treabă, de ce există impresia că pierdem?”, se întreabă în 2015 generalul Michael Flynn, care a efectuat mai multe misiuni de informaţii în Afghanistan.

Un militar de grad înalt, identificat drept colonelul Bob Crowley, înalt consilier al ISAF în 2013-2014, explica în 2016 că „fiecare informaţie era transformată pentru a descrie cel mai bun tablou posibil”. „Sondajele, de exemplu, nu erau deloc fiabile, însă întăreau ideea că tot ce făceam noi era bine”, potrivit acestuia.

În opinia lui Douglas Lute, responsabil pentru Iraq şi Afghanistan în Consiliul securităţii naţionale a SUA (2007-2014), misiunea de reconstrucţie suferea de un viciu de concepţie. „Eram lipsiţi de o înţelegere de bază în legătură cu Afghanistanul, nu ştiam ce facem”, spune Lute. „Dacă americanii ar şti magnitudinea acestei disfuncţionalităţi…”, îşi exprima el îngrijorarea în 2015, în condiţiile în care aproape 2.400 de militari şi-au pierdut viaţa în războiul din Afghanistan.

JAPONEZ RĂNIT LA JALALABAD

BMTF. 4dec – Cinci afgani au fost ucişi miercuri în atacul asupra vehiculului unui medic japonez, responsabilul unui ONG în estul Afghanistanului, care la rîndul său a fost rănit, informează France Presse preluată der Agerpres.

Atacul ce a avut loc „în această dimineaţă la Jalalabad a vizat vehiculul care îl transporta pe doctorul Nakamura, şeful ONG-ului japonez PMS”, a declarat purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei Nangarhar, Attaullah Khogyani.

Talibanii au negat orice responsabilitate pentru atac în această provincie unde sînt prezenţi combatanţi talibani dar şi elemente ale grupării Stat Islamic.

Doctorul Tetsu Nakamura „a fost rănit, iar cele trei gărzi de corp ale sale, un şofer şi un alt coleg au fost ucişi”, a spus Khogyani. Purtătorul de cuvînt al serviciilor de sănătate ale provinciei, Zahir Adil, a declarat că cele cinci corpuri au fost transferate la un spital din Nangarhar.

Fotografii arată un pickup, aparent neprotejat, în mijlocul unui drum cu geamurile laterale sparte şi trei urme de gloanţe pe parbriz.

Organizaţia doctorului Nakamura, Peace Medical Service, activează în estul Afghanistanului de la deschiderea unei clinici în 1991, potrivit website-ului său. De atunci, ea s-a concentrat pe proiecte pentru agricultură şi irigaţii, în cooperare cu FAO, Organizaţia ONU pentru alimentaţie şi agricultură.

Atacurile împotriva ONG-urilor sînt destul de rare. Dar cel împotriva lui Nakamura urmează celui contra unui vehicul al ONU la Kabul pe 29 noiembrie, care a ucis un american ce lucra pentru Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

FOTOGRAFIA TOAMNEI

FOTOGRAFIA TOAMNEI

Proaspătul ministru de interne, Ioan Marcel VELA, într-o îmbrățișare emoționantă cu unul dintre membrii echipei RO-USAR, care intervine în Albania. RO-USAR este vîrful de lance al DSU, creat de şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, care din 2015 este și coordonatorul programului NATO destinat răspunsului la dezastre şi urgenţe civile.

Cîinii au un simț special al “omului bun”. Domnule ministru, propun ca la întoarcerea din misiune să decorați toți acești eroi ai FORȚELOR SPECIALE la Pace. Inclusiv pe cei cu patru picioare! Rămîneți alături de ei!

TRANZIȚIA DE LA PROFESIONIST LA PROFESIONIST

CSAT-ul de ieri a confirmat tranziția la vîrful Armatei Române de la profesionist la profesionist. Șef al Statului Major al Apărării a fost confirmat Generalul locotenent dr. Daniel Petrescu. El îi succede în funcția supremă Generalului de Armată dr. Nicolae Ciucă, poate cel mai titrat șef al Statului Major al Apărării din perioada modern, numit ministru al apărării!

Am avut șansa ca în decursul anilor să-I cunosc personal și să le fiu alături în teatrele de operații din Iraq și Afghanistan. Pe cei doi lideri îi cunosc de cînd erau maiori. Sub comanda gen. mr. Dorin Blaiu, comandant al Batalionului 812 Infanterie Șoimii Carpaților, am beneficiat de o permisie pentru însurătoare. Am zburat de zeci de ori sub comanda gen. mr. Viorel Pană. Am împărțit aceeași tabără cu generalii Cristian Dinulică, Cătălin Tomescu, Mitică Scarlat, Dan Ionescu, Cristi Teglaș sau Dan Cristian. Oameni deosebiți și profesioniști desăvîrșiți! Devotați! Ambițioși! Învingători! Oameni care au avut un parcurs profesional remarcabil, prin ambiție, dăruire și, mai ales, desăvîrșirea educației! Înstelaţi cu fire aurii de nisip, rămase din teatrele de operații, pe epoleţii, meritaţi, de general!

Generalul Daniel Petrescu, fost comandant al Batalionului 2 Călugăreni, în Iraq, a fost numit, începînd cu 13 august, în funcția de locțiitor al șefului Statului Major al Apărării, o zi mai tîrziu, în ajunul Zilei Marinei, fiind înaintat la gradul de general-locotenent, prin Decret al Președintelui României. Generalul-locotenent Daniel Petrescu a îndeplinit, din august 2017, funcția de comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE).

Experiența sa profesională include funcții deținute la nivel tactic, operativ și strategic în cadrul Forțelor Terestre Române, în comandamente NATO și în teatrele de operații. Este veteran al teatrelor de operații, cu misiuni executate în Angola (1995-1996-misiunea UNAVEM III și 1998-1999- misiunea MONUA), Albania (1997), iar la comanda Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni” a executat misiuni în Kosovo (2003), Bosnia-Herțegovina (2004), Iraq (2005) și Afghanistan (2007). În perioada iunie 2013 – iulie 2016, a îndeplinit funcția de Reprezentant militar al Şefului Statului Major General la Comandamentul Aliat pentru Transformare, Norfolk, Virginia, SUA.

Este șef de promoție al Institutului Militar de Infanterie „Nicolae Bălcescu” de la Sibiu (promoția 1992), șef de promoție al Universității Naționale de Apărare „Carol I” (promoția 2003), absolvent „cu distincție” al Colegiului Național de Război din cadrul Universității Naționale de Apărare Washington DC, SUA, unde a urmat un master în „Strategie de securitate națională” (2011). Educația sa militară mai include un doctorat în științe militare și informații la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (București, 2010). De asemenea, este absolvent al Colegiului Întrunit de Comandă și Stat Major (JSCSC), Marea Britanie, unde a urmat Cursul avansat de comandă și stat major (2007-2008) și a absolvit masterul în studii de apărare la King’s College din Londra.

Generalul-maior Ovidiu Uifăleanu a fost numit, începînd tot cu data de 13 august 2019, în funcția de consilier coordonator domeniu al ministrului apărării naționale. Atribuțiile de șef al Statului Major al Forțelor Terestre (SMFT) sînt îndeplinite de generalul-maior Dorin Blaiu, comandant al Componentei Operaţionale Terestre şi locţiitor al şefului SMFT.

Aş spune că este vorba de o generaţie de generali care poartă pe epoleţi nisipul deşertului afghan şi cel al deşertului iraqian. Este vorba de generali care sînt cu faţa întoarsă către subordonaţii lor, către nevoile lor, ceea ce înseamnă că în dialogul cu puterea civilă vor milita demn, pe căi legale, adecvate, în cadru organizat, pentru o bugetare adecvată.

VICTIME CIVILE ÎN KUNDUZ

BMTF, 28 nov – O mină care a explodat la trecerea unui vehicul în localitatea Imam-Sahib, în nordul Afghanistanului, a ucis miercuri 15 civili afghani, între care şase femei şi opt copii, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului afghan de Interne, citat de AFP, scrie Agerpres.

„În jurul orei locale 17:00, o mină instalată de teroriştii talibani a explodat la trecerea unui vehicul civil în piaţa Imamuddin din Imam-Sahib, provincia Kunduz, ucigînd 15 civili”, a declarat Nasrat Rahimi.

Victimele sînt şase femei, opt copii şi un bărbat, a precizat el.

Imam-sahib este o localitate foarte apropiată de frontiera tadjikă. Provincia Kunduz este scena unor confruntări regulate între talibani şi forţele guvernamentale, sprijinite de americani.

Capitala cu acelaşi nume al provinciei a fost obiectul unui asalt al insurgenţilor, care a eşuat la începutul lunii septembrie. Talibanii au cucerit pentru scurt timp oraşul în septembrie 2015.

Provincia adăposteşte de asemenea elemente ale grupării jihadiste Statul Islamic. După un atentat în 6 noiembrie în Tadjikistan, şeful Serviciului de Securitate din Rusia (FSB), Aleksandr Bortnikov, semnalase o activitate crescută a unităţilor Statului Islamic în Afghanistan.

ATACURI TALIBANE

BMTF, 24 nov – Cel puţin opt membri ai forţelor de securitate afghane, dintre care şapte poliţişti şi un soldat, au fost ucişi după ce combatanţi talibani au atacat posturi de securitate într-o provincie centrală în Afghanistan, au anunţat duminică oficiali afghani, scrie Agerpres. De asemenea, au fost rănite cel puţin trei persoane în atacurile care au avut loc în provincia Daikundi din districtul Kijran, în jurul orelor 01:00 (20:30 GMT), sîmbătă, au precizat oficialii.

Mai mult de 200 de combatanţi talibani au lansat un atac coordonat în timpul nopţii asupra posturilor de securitate, a subliniat guvernatorul provinciei Mohammad Ali Uruzgani şi membrii consiliului de provincie Haji Ghairat Jawahiri şi Sohrab Ali Aetimadi.

Jawahiri a anunţat că unul dintre posturile de securitate a trecut în mîinile talibanilor şi a subliniat că ameninţarea pentru întregul district este mare.

Potrivit oficialilor, cel puţin 25 de combatanţi talibani au fost de asemenea ucişi în confruntări.

Militanţii talibani continuă să atace forţele afghane şi cele internaţionale, în pofida faptului că aceştia susţin că recenta eliberare din închisoare a unor importanţi membri ai mişcării lor va facilita procesul de pace în Afghanistan. Guvernul afghan speră că schimbul de prizonieri – în care au fost eliberaţi doi ostatici americani şi unul australian – va duce la negocieri directe între guvernul afghan şi militanţii talibani.

În sudul țării, Corpul 205 al Armatei Naţionale Afghane şi Districtul 404 de poliţie luptă împreună pentru a respinge atacurile luptătorilor talibani şi a păstra zonele eliberate. Aceştia sînt consiliaţi de cei 10 militari români a căror obiectiv principal este generarea unei forte credibile în măsură să susţină reformele Guvernului afghan şi statul de drept.

Potrivit informaţiilor, luptătorii talibani sînt acum activi în 70% din Afghanistan, ofensiva declanşîndu-se în 2014, odată cu încheierea misiunii ISAF.

Aproximativ 15 milioane de persoane, jumătate din populaţia ţării, locuiesc în zone care sînt fie controlate de talibani, fie talibanii sînt prezenţi în mod deschis şi atacă în mod regulat. Aceştia au avansat, dincolo de zona tradiţională de sud, spre estul, vestul şi nordul ţării.

Talibanii au revenit în provinciile Helmand, Sangin, Musa Qala şi Nad-e Ali, din care au fost alungaţi în 2014 de către trupele ISAF. Kandaharul, fieful tradiţional al talibanilor, reprezintă pentru aceştia perla coroanei. În acest context, 600 de militari români încearcă să menţină securitatea la un nivel acceptabil, oferind o şansă la viaţă populaţiei locale.

Elicopter la pămînt în Afghanistan

Ministerele Apărării Naţionale şi de Externe au lansat Campania „România – 15 ani în NATO, 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice”. Va fi relansată şi campania de informare publică „WeAreNATO”. Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentînd liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO.

BMTF, 20 nov – Cel puţin doi soldaţi americani din trupele staţionate în Afghanistan au murit miercuri în urma prăbuşirii elicopterului în care se aflau, fără a se cunoaşte încă oficial cauza incidentului, transmite EFE, preluată de Agerpres.

Biroul de presă al armatei americane a relevat într-un comunicat că se investighează cauzele prăbuşirii aparatului, însă datele preliminare „nu indică tir inamic”. Sursa citată nu a divulgat identitatea militarilor decedaţi, deoarece procedura prevede acest lucru timp de pînă la 24 de ore după ce au fost notificate în prealabil familiile celor morţi.

Cu toate acestea, talibanii au revendicat doborîrea elicopterului, care se presupune că a avut loc în provincia estică Logar în timpul unei operaţiuni comune a forţelor afghane şi americane contra bazelor insurgente din regiune.

„Elicopterul a fost doborît şi au murit 54 de invadatori şi soldaţi afghani. După prăbuşire, aparatul a luat foc şi a fost complet distrus”, a precizat într-un comunicat principalul purtător de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid. El a adăugat că, după căderea elicopterului, la faţa locului au ajuns mai multe avioane americane pentru a asigura zona şi a prelua toate victimele.

Purtătorul de cuvînt al guvernatorului din Logar a confirmat pentru EFE că în cursul nopţii au existat în provincie operaţiuni militare ale forţelor afghane susţinute de aviaţia străină, dar lipsesc informaţii privind posibile victime în cadrul acţiunii.

Revendicarea talibanilor survine la doar o zi după ce aceștia au eliberat doi ostatici – americanul Kevin King şi australianul Timothy Weeks – eliberaţi marţi, în districtul Now Bahar din provincia Zabul, în sud-estul Afghanistanului şi au fost predaţi forţelor americane. Cei doi s-au aflat timp de patru ani în captivitatea talibanilor, potrivit unor surse ale poliţiei şi comandanţilor insurgenţilor talibani, informează AFP.

Trei comandanţi talibani au confirmat această informaţie, dintre care doi au spus că aşteaptă la schimb eliberarea a trei prizonieri talibani de rang înalt.

La rîndul său, preşedintele afghan Ashraf Ghani a anunţat la 12 octombrie eliberarea acestor deţinuţi, între care Anas Haqqani, fiul fondatorului reţelei Jalaluddin Haqqani, o ramură importantă a rebeliunii talibane, cu scopul de a permite celor doi occidentali, răpiţi în 2016 la Kabul să scape din captivitatea talibanilor. Un purtător de cuvînt al preşedinţiei afghane a informat însă cu privire la o întîrziere intervenită în acest schimb.

Preşedintele Ghani a mai subliniat că eliberarea lor este o decizie extrem de dificilă, dar şi principala condiţie pentru demararea negocierilor oficiale pentru a pune capăt conflictului care durează de 18 ani în ţară.

Între timp, forţele de securitate afghane i-au eliminat pe militanţii grupării jihadiste Statul Islamic (SI) în Afghanistan, a declarat marţi Ashraf Ghani, la cîteva ore după ce un schimb de deţinuţi cu insurgenţi talibani a crescut speranţa pentru reducerea violenţelor în această ţară, relatează Reuters.

Peste 600 de luptători ai SI, grupare cunoscută la nivel local sub acronimul Daesh, s-au predat împreună cu familiile lor guvernului afghan în ultimele săptămîni. Oficiali susţin că atacuri aeriene ale forţelor afghane şi ale coaliţiei, lipsa fondurilor şi moralul scăzut au determinat gruparea jihadistă să renunţe.

”Acum, că militanţii Daesh s-au predat, cer autorităţilor să le trateze familiile în mod uman”, a adăugat preşedintele Ghani.

Guvernul afghan susţine că printre luptătorii aflaţi în custodia sa se află cetăţeni străini din Pakistan, Tadjikistan, Uzbekistan, Iran, Azerbaidjan, Kazahstan şi Maldive.

Cu toate acestea, talibanii afghani, care luptă împotriva SI şi a guvernului pentru controlul ţării, au contestat aceasta. Zabihullah Mujahid, purtătorul de cuvînt al talibanilor, a calificat anunţul făcut de preşedintele afgan Ghani drept ”absurd”.

UN ALT ROMÂN VICTIMĂ ÎN ATACUL DE LA KABUL

BMTF, 15 nov – Un contractor român care păzea Zona Verde, unde se află zeci de ambasade din întreaga lume.a fost rănit în atacul sîngeros din capitala afghană Kabul! Un microbuz plin cu expozibil a sărit în aer în mijlocul a zeci de oameni. Cel puţin 12 persoane, printre care şi trei copii, au murit, iar 20 de victime au ajuns la spital. Românul făcea parte din convoiul atacat de insurgenţi.  

Atacul s-a dat la o oră de vîrf pe străzile aglomerate din Kabul. Contractorul român abia părăsise Green Zone, cea mai bine păzită zonă din Afghanstan.

Un microbuz plin cu explozibil s-a apropiat de maşina blindată uşor în care se aflau angajaţii firmei de pază. Vehiculul a sărit în aer la cîţiva metri de convoi.

Contractorul roman, angajat al companiei canadiene GardaWorld, a fost rănit la cap, iar timpanul i-a fost perforat.

Zeci de autoturisme şi case din zonă au fost distruse. Unul dintre localnici susţine că „a fost atât de puternică încât a făcut ţăndări geamurile. Bucăţi din maşini şi din pavele au fost aruncate în casele din apropiere. Familia mea nu a fost rănită, dar copilul vecinului meu a fost tăiat de bucăţile de sticlă”.

UPDATE: GARDA WORLD vizată de un nou atentat sinucigaș

BMTF, 13 nov –

Numărul morţilor după explozia unui automobil-capcană miercuri, la Kabul, a crescut la 12, printre care şi trei copii de vîrstă şcolară, a anunţat joi o purtătoare de cuvînt a ministerului afghan de Interne, citat de Reuters. Deflagraţia a rănit peste 20 de oameni, inclusiv patru cetăţeni străini angajaţi ai unei firme de securitate.

Potrivit surselor noastre, în automobilul afectat de explozia VBIED se aflau cel puțin un contractor roman și unul Georgian. Cei patru contractori răniți grav la membrele inferioare au fost transferați la spitalul din Bagram. Contractorii erau angajați ai companiei GardaWorld.

Deocamdată, atentatul nu a fost revendicat, iar autorităţile nu au indicat ca autor nici un grup angajat în conflicte cu forţele de securitate.

Cel puţin şapte persoane au fost ucise şi alte zece, printre care patru străini, au fost rănite în urma exploziei unei maşini-capcană la Kabul, miercuri dimineaţa, a anunţat un purtător de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, Nasrat Rahimi, informează AFP, preluată de Agerpres.

Explozia a avut loc la orele locale 07:25 (02:55 GMT) în sectorul PD15 (nord), nu departe de sediul Ministerului de Interne, a spus acesta. El a precizat că atacul, comis cu ajutorul unui „microbuz încărcat cu explozivi a vizat firma de securitate GardaWorld”, despre care site-ul nostru a scris recent, fiind implicată în scandalul contractorilor români.

„Şapte dintre concetăţenii noştri au fost ucişi şi zece persoane, dintre care patru străini ai firmei de securitate, au fost răniţi”, a spus el, fără a precizat naţionalitatea membrilor GardaWorld.

Unul dintre cei ucişi era „un elev de 13 ani care se ducea la şcoală”, a subliniat ministrul de interne în exerciţiu, Massoud Andarabi, în timpul unei conferinţe de presă.

O altă sursă de la acelaşi minister a afirmat iniţial că maşina a vizat un convoi de vehicule guvernamentale pe o arteră principală.

Atentatul, survenit la oră de vârf, nu a fost revendicat deocamdată.

Acest atentat a survenit în condiţiile în care preşedintele afghan Ashraf Ghani a anunţat marţi eliberarea a trei prizonieri talibani de rang înalt într-un aparent schimb cu doi profesori străini reţinuţi ostatici de insurgenţi din 2016, gest care ar putea avea importante urmări pentru procesul de pace.

Printre cei trei prizonieri talibani figurează Anas Haqqani, fiul fondatorului reţelei Jalaluddin Haqqani, o importantă ramură a rebeliunii talibane şi autorul a numeroase atacuri împotriva autorităţilor de la Kabul şi a aliaţilor săi din NATO.

REPOZIȚIONARE INTERESANTĂ ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 1 nov – Forţele afghane susţinute de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a SUA au comis crime de război şi alte atrocităţi în timpul operaţiunilor, potrivit unui raport al Human Rights Watch difuzat joi, scrie Agerpres.

Raportul de 50 de pagini, care a studiat 14 cazuri datînd de la sfîrşitul lui 2017 pînă la jumătatea lui 2019, subliniază că forţele paramilitare au ucis civili în timpul operaţiunilor pe timp de noapte, au făcut să dispară deţinuţi şi au atacat unităţi medicale care se credea că tratau insurgenţi.

Începînd din 2001, CIA a menţinut o operaţiune contrateroristă în Afghanistan în paralel, dar în mod distinct, de operaţiunea militară a SUA, se spune în raport. Agenţia a continuat să recruteze, antreneze şi desfăşoare forţe paramilitare afghane pentru a contracara forţele Al-Qaida şi ale talibanilor, iar din 2014 şi ale militanţilor din Stat Islamic.

În timpul unei operaţiuni, o unitate paramilitară a ucis opt oameni care îşi vizitau familiile în timpul sărbătorii musulmane Eid, în august, în provincia Paktia din sudul Afghanistanului. În timpul altei operaţiuni, forţele paramilitare au întreprins un raid asupra unei clinici din provincia Wardak, ucigînd doi infirmieri, un gardian şi un angajat al laboratorului din clinică, în iulie, care ar fi tratat militanţi talibani.

În primele nouă luni ale lui 2019, Misiunea de Asistenţă a Naţiunilor Unite în Afghanistan (UNAMA) a documentat mai mult de 2.500 de morţi în rîndul civililor şi peste 5.600 de persoane rănite. Potrivit raportului, forţele pro-guvernamentale au fost responsabile de moartea a 1.149 de persoane şi de rănirea a circa 1.200.

Potrivit unor sondaje, 82% dintre afghani sînt deacord cu prezenţa talibanilor în guvern, iar 29% sprijină obiectivele talibane de instituire a unui emirat islamic radical în ţară. Procentul susţinătorilor fideli regimului taliban a scăzut, însă, în ultimii ani, după reconstrucţia ţării de către Coaliţia Multinaţională. În timp ce trupele străine nu sînt o prezenţă populară pe străzile afghane, talibanii sînt consideraţi, tot mai mult, ca oameni depravaţi, care s-au alăturat „forţelor întunericului”, fiind dependenţi acum de finanţarea traficanţilor de droguri. Pentru a face pace cu talibanii, fie ei şi moderaţi, e nevoie ca forţele de securitate afghane să oprească „vînătoarea” acestora. Oprind vînătoarea, ANA intră în conflict direct cu forţele internaţionale dislocate pe tot teritoriul ţării.

Forţele speciale destinate să-i vîneze pe liderii talibani au fost dezarmate şi au intrat în închisoare. Liderul comandoului, Atal Afghanzai este acuzat de uciderea unui înalt responsabil corupt din poliţie, în plină zi. Alţi 40 de membri ai FOS afghan sînt arestaţi departe de privirile indiscrete, se pare nu numai cu încuviinţarea tacită a autorităţilor centrale.

Se ştiu foarte puţine lucruri despre Forţa de Operaţiuni Speciale „Kandahar Strike Force”, un grup controversat, finanţat de CIA, care opera după modelul „vigilante”, adică, fac dreptate acolo unde autorităţile se dovedesc neputincioase. Format la Kandahar, KSF acţiona în provnciile Kandahar, Zabul şi Uruzgan. Grupul era format din membri de elită ai armatei regulate afghane, selectaţi de ofiţeri CIA şi instruiţi de Forţele Speciale americane la Kandahar, în Camp Gecko, o fostă bază Al-Qaeda, construită de către forţele lui Osama Bin Ladden în 1996. Grupul opera în afara „parametrilor instituţionali ai guvernului afghan” şi se subordona direct CIA.

Operaţiunile de tip „blackops” erau derulate în întreaga ţară, însă, comandourile fiind transportate de către forţele americane cu ajutorul elicopterelor Blackhawk. Afghanzai susţinea, pentru presa americană, că acţiunile grupului său au fost atît de eficiente, încît a primit numeroase scrisori de apreciere, chiar din partea fostului preşedinte Hamid Kharzai!

Grupul a fost desfiinţat, iar cei 41 de membri ai săi au fost arestaţi sub diferite acuzaţii, de la execuţii extrajudiciare, la tortură, furt şi viol. Este clar că gruparea stătea în calea „reconcilierii” cu talibanii, subiect fierbinte şi extrem de discutat în Loya Jirga.

Grupul pentru drepturile omului le cere guvernelor afghan şi american să pună capăt activităţilor forţelor paramilitare. Cererea survine în contextual în care negocierile de pace pentru Afghanistan au fost preluate de China, într-un format sexagonal, din care mai fac parte Pakistanul, Rusia, Statele Unite, Guvernul de la Kabul și reprezentanții talibanilor!

Zalmay Mamozy Khalilzad, trimisul special al SUA în Afghanistan, s-a întîlnit săptămîna trecută la Moscova cu delegaţiile chineză, rusă şi pakistaneză, anunţînd viitoarea întîlnire de la Beijing unde să vină „o largă varietate de lideri politici, inclusiv reprezentanţi ai Republicii Islamice Afghanistan, altor lideri afghani şi ai talibanilor”. Elementul nou îl reprezintă recunoaşterea rolului Chinei ca element cheie în rezolvarea problemelor din Afghanistan, ţară cu care are o frontieră comună de doar 76 km, dar pe unde trece deja, din 2016, unul dintre traseele principale ale Noului Drum al Mătăsii, cu calea ferată aferentă.

ATACURILE TALIBANE S-AU INTENSIFICAT

Ministerele Apărării Naţionale şi de Externe au lansat Campania „România – 15 ani în NATO, 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice”. Va fi relansată şi campania de informare publică „WeAreNATO”. Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentînd liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO.

BMTF, 31 oct – Numărul atacurilor lansate de talibani împotriva forţelor afghane şi a celor aliate a crescut în ultiimele luni.  Astfel, în perioada iunie-septembrie 2019 numărul acestor atacuri a sporit cu 5% faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. Potrivit SIGAR, 17 militari americani au fost ucişi şi 124 răniţi în lupte în perioada ianuarie-septembrie 2019 în Afghanistan, cel mai mare număr din ultimii cinci ani.

De asemenea, a crescut numărul muniţiilor lansate asupra teritoriului afghan în primele nouă luni din 2019, cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, septembrie depăşind din acest punct de vedere orice altă lună începînd din 2010, indică un raport publicat joi de o agenţie guvernamentală a SUA, scrie Agerpres.

În total, 5.431 de bombe, proiectile şi alte muniţii au fost lansate în timpul misiunilor aeriene ale forţelor SUA şi ale coaliţiei internaţionale perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019, potrivit raportului elaborat de Inspectorul general special pentru reconstrucţia Afghanistanului (SIGAR).

Conform datelor puse la dispoziţie de forţele aeriene americane, numărul bombardamentelor din Afghanistan a înregistrat o ascensiune importantă, de la 4.361 de bombe lansate în 2017 la 7.361 în 2018.

JE SUIS ORLANDO ȘCHIOPU!

După patru ani de la incendiul din Colectiv, situația se repetă, semn că nu învățăm nimic din greșeli, doar setea de sînge este nețărmurită! Romanii aveau dreptate. Cezarii dădeau vulgului pîine și circ! Circ! Sute de animale sacrificate în arene, zeci de gladiatori ucigîndu-se reciproc pentru satisfacția mulțimii!

Manipularea asta ordinară cu filmulețul de la Colectiv, care nu aduce nimic nou!, aruncată ACUM în spațiul public, și-a atins scopul. Și asta pentru că terenul e fertil! Cetățeanul român este amorțit de televiziuni care nu spun nimic, de grobiani și tot felul de nenorociți care gîndesc, vorbesc și acționează pentru el. Așadar, manipularea asta ordinară a avut menirea să reactiveze electoratul #rezist, rămas în adormire (cum zice manualul!), făcînd din pompieri și Arafat exponenții sistemului ticăloșit. Așa zis! Aproape întîmplător, privații – care nu s-au înțeles cu Arafat pentru privatizarea sistemului de urgență în România și nici pe Codul Aerian! – reactivează artileria împotriva DSU și IGSU, fără să le pese de victimele colaterale!

Recunosc, nu înțeleg de unde setea asta de sînge! Cum, de altfel, nu înțeleg nici pasiunea pentru vînătoare, uciderea unui animal fără apărare! Mă minunam văzînd filmulețele cu afghani uciși de talibani pe stadioane, în pauza meciurilor, în aplauzele și uralele mulțimii extaziate…

Colonelul Orlando Șchiopu este profesionistul devenit VICTIMĂ COLATERALĂ scoasă în față, terfelită de toți licuricii și neica-nimeni pentru o înjurătură! O înjurătură îndreptată curvește de manipulatori spre morții de la Colectiv! Băi, necrofililor, în tinerețile voastre cu sex drug’s and rock roll nu ați văzut niciodată filme de război care erau intraductibile în limba română din cauza limbajului vulgar? Ați simțit vreodată cum miroase carnea arsă de om? Ați văzut pe viu stive de cadavre? Ați simțit duhoarea morții? Cum PUTE un rănit cu mațele afară? Cum salvatorii sau militarii angrenați în acțiuni înjură, plîng, vomită, urlă? Habar nu aveți!

Orlando Șchiopu a văzut toate acestea! Și nu o singură dată! Înjurătura lui e perfect normală! V-a zdruncinat falsa pudoare? Mi-a scîrbă! După 25 de ani de carieră, 25 de ani de luptă, la propriu, cu focul, cu nenorocirile, Colonelul Orlando Șchiopu ajunge, din nou, umilit în fața unei țări întregi! În urmă cu patru ani Dacian Cioloș afirma public că nu mai are ce căuta în sistem. Doar era nevoie de un “acar Păun” după Colectiv! Astăzi, e din nou lapidat! Marcel Vela, ministrul desemnat al Internelor, la ieşirea de la audieri, a transmis un mesaj pentru colonelul Orlando Șchiopu, șeful ISU București-Ilfov: „Despre filmul apărut cu intervenţia de la Colectiv, am simţit în prima fază o dezamăgire, şi apoi o revoltă. Sper să nu îl mai găsesc pe acest domn cînd ajung în minister. Nu îl ameninţ, dar un om care salvează vieţi să spună un lucru de o asemenea vulgaritate, profesional, uman vorbind, nu cred ca mai are ce căuta în sistemul de salvare“. Completez: citind această declarație reluată de tot felul de fițuici de cartier, am simțit în primă fază o dezamăgire, apoi o revoltă! Nu poți, ca viitor ministru, să execuți public unul dintre cei mai buni profesioniști ai sistemului de salvare din România numai pentru că dă bine la pulime!

Un colonel care a organizat activitatea de intervenție pe două direcții principale: căutare, salvare, evacuare a tuturor persoanelor surprinse în interior și triere medicală și transport către unitățile de prim-ajutor, iar apoi evacuarea lor către unitățile spitalicești, unde SE ÎNCHEIE misiunea salvatorilor!

Colonelul Orlando Șchiopu, un om care, din punctul meu de vedere, a făcut tot ce s-a putut, ca să salveze oameni. Și, mai dă-i în p… mea pe detractori!

Je suis Orlandfo Șchiopu!

DEREGLĂRILE CLIMATICE FAVORIZEAZĂ CONFLICTELE

BMTF, 23 oct – Dereglările climatice generează şi vor continua să genereze provocări importante pentru misiunile de menţinere şi de reconstrucţie a păcii, care merg pînă la agravarea conflictelor, avertizează autorii unui raport despre Somalia, publicat miercuri şi citat de AFP, scrie Agerpres.

Cercetători de la Institutul Internaţional de Cercetări despre Pace din Stockholm (SIPRI) au studiat efectele modificărilor climatice asupra Misiunii de asistenţă ONU în Somalia (MANUSOM).

„Peisajul din domeniul securităţii evoluează în funcţie de modificările climatice”, a declarat coordonatorul studiului, Florian Krampe.

Potrivit acestui raport, ravagiile făcute de deceniile de conflicte din Somalia au fost amplificate de o serie de secete severe, care au pus presiune pe procesul de consolidare a statului şi au complicat operaţiunile întreprinse de MANUSOM. De exemplu, conflictele dintre crescătorii de animale şi cultivatorii din regiunile rurale ale ţării s-au intensificat odată cu lipsa de regularitate a anotimpurilor şi a condiţiilor meteorologice, care i-au constrîns pe crescătorii nomazi să îşi adapteze transhumanţa.

Secetele şi inundaţiile au cauzat o deplasare a unor populaţii mai numeroase de refugiaţi în tabere folosite ca teren de recrutare pentru grupările radicale, precum insurgenţii islamişti din mişcarea fundamentalistă Al-Shabaab.

În plus, deplasările unor grupuri mari de populaţii pot să fragilizeze guvernarea locală, imediat după ce acordurile de împărţire a puterii nu mai reflectă „structura demografică” a comunităţii vizate, subliniază Agerpres.

Deşi modificările climatice nu reprezintă neapărat sursa unui conflict, ele „îi cresc probabilitatea” de manifestare , a avertizat Florian Krampe. Karolina Eklow, coautoare a raportului, a subliniat că spre deosebire de majoritatea studiilor cunoscute şi care abordează aceeaşi tematică, studiul realizat de SIPRI nu vizează prezicerea efectelor viitoare ale modificărilor climatice, ci observarea consecinţelor actuale ale acestora.

„Nu mai este o chestiune ipotetică”, a precizat ea, adăugînd că personalul care participă la operaţiunile MANUSOM a fost deja informat în legătură cu aceste mize.

„Ei înţeleg perfect amploarea modificărilor climatice şi modul în care ele alterează toate modelele” verificate pînă acum în misiuni de rezolvare a conflictelor şi au început să ţină seama de acest aspect, a adăugat aceeaşi cercetătoare.

Au fost înfiinţate centre de coordonare a luptei împotriva secetei, alături de un post de consilier pentru securitatea mediului.

Somalia se află într-o situaţie haotică începînd din 1991 şi trebuie să facă faţă din 2007 insurgenţilor islamişti radicali din gruparea Al-Shabaab, afiliată grupului terorist Al-Qaida, care organizează numeroase atacuri împotriva unor ţinte civile şi militare.

Alungaţi din Mogadiscio în 2011, insurgenţii islamişti şi-au pierdut apoi majoritatea bastioanelor. Însă ei continuă să controleze vaste zone rurale, de unde lansează operaţiuni de gherilă şi atacuri-sinucigaşe, inclusiv în capitala ţării, vizînd obiective guvernamentale, de securitate şi civile.

CAMION CAPCANĂ ÎN LAGHMAN

BMTF, 16 oct – Trei oameni au murit, printre care doi poliţişti, şi circa 27 de personae, între care 20 de copii ai unei şcoli religioase au fost răniţi într-un atentat cu camion-capcană comis în estul Afghanistanului, au anunţat miercuri responsabili locali, informează AFP, preluată de Agerpres.

Atacul, care a avut loc în provincia Laghman, a vizat cartierul general al poliţiei din districtul Alishing, potrivit purtătorului de cuvînt al guvernului din provincie, Asadullah Daulatzai.

Explozia a fost atît de puternică, încît a distrus parţial o medresă (şcoală religioasă) din apropiere. În jur de 20 de elevi din clase mici au fost „răniţi cu cioburi de sticlă”, a precizat Daulatzai. Şase poliţişti au fost de asemenea răniţi, potrivit acestuia.

Talibanii au revendicat acest atac, care, potrivit lor, a ucis zeci de membri ai forţelor de securitate.

Provinciile din estul Afganistanului, printre care se numără şi Laghman, sînt scena unor atacuri frecvente din partea talibanilor împotriva forţelor de ordine. Aceste atacuri fac în mod regulat victime printre civili.

Copiii afgani suferă cel mai mult din cauza situaţiei de securitate din ţara lor. Nu mai puţin de 192 de şcoli au fost ţinta unor atacuri şi peste 1.000 au fost închise în Afghanistan anul trecut, din motive de securitate, potrivit Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF). În jur de 500.000 de copii şi-au văzut astfel „refuzat dreptul lor la educaţie”, deplînge agenţia ONU.

Atentatul din Laghman a survenit la o zi după prăbuşirea unui elicopter al armatei afghane, accident în care au murit şapte soldaţi, potrivit Ministerului Apărării afghan.

SCRUTIN ÎNSÎNGERAT

BMTF, 15 oct – Peste 450 de civili au fost victime ale unor atacuri, dintre care 85 au murit, în campania electorală şi în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Afghanistan, în principal din cauza talibanilor, a anunţat ONU marţi, potrivit AFP, scrie Agerpres.

Misiunea de Asistenţă a Naţiunilor Unite pentru Afghanistan (UNAMA) a înregistrat 277 de victime ale unor atacuri, dintre care 28 de morţi, doar în ziua scrutinului care a avut loc la 28 septembrie. UNAMA s-a declarat „preocupată în special de faptul că peste o treime dintre victimele din ziua votului au fost copii”.

Ameninţările şi atacurile împotriva organizării alegerilor au jucat un rol important în slaba participare, evaluată la circa 27%, conform ultimelor cifre disponibile.

UNAMA, al cărei raport acoperă perioada dintre începutul înregistrării candidaturilor, la 8 iunie, şi sfîrşitul lunii septembrie, a precizat că pierderile civile în atacuri legate de alegeri sînt „semnificativ mai mici” decît cele survenite la alegerile din octombrie 2018, cu 56 de morţi în ziua votului.

Conform UNAMA, principala vină pentru atacuri o au talibanii, care nu au ascuns că vor face totul pentru a împiedica organizarea scrutinului, pe care îl consideră ilegitim. UNAMA a transmis că „circa 95% dintre victimele civile în violenţele legate de alegeri în ziua scrutinului au fost atribuite talibanilor”.

Majoritatea atacurilor au fost comise cu rachete, grenade şi mortiere, precum şi cu dispozitive explozive improvizate „plasate în interiorul sau în apropierea unor birouri de vot, inclusiv în şcoli”.

Cele mai sîngeroase atacuri au fost comise la Kabul la 28 iulie asupra unei reuniuni electorale (21 de morţi) şi la nord de capitală, la 17 septembrie, unde un atentat sinucigaş în timpul unei întruniri electorale a făcut 30 de morţi.

ZECE MORȚI ȘI 27 DE RĂNIȚI LA JALALABAD

BMTF, 8 oct – Cel puţin zece persoane, printre care patru civili (un copil), au fost ucise după ce o camionetă în care fusese plasat explozibil a sărit în aer lîngă un microbuz ce transporta recruţi ai armatei afghane, în provincia Nangarhar din estul Afghanistanului, a anunţat luni un oficial afghan, informează Reuters, citată de Agerpres.

Alte 27 de persoane au fost rănite în atac, care a avut loc în jurul orelor locale 16:00 în oraşul Jalalabad, capitala provinciei, a precizat purtătorul de cuvînt al guvernatorului, Attaullah Khogyani. Răniţii au fost transportaţi la spitalul din provincie, unii dintre ei fiind în stare critică.

Deocamdată, atacul nu a fost revendicat. Atît gruparea teroristă Stat Islamic (SI), cît şi militanţii talibani sînt activi în această provincie.

Civilii duc greul războiului sîngeros care are loc în Afghanistan. Potrivit Misiunii de Asistenţă a ONU în Afghanistan (UNAMA), 1.366 de civili au fost ucişi şi 2.446 au fost răniţi de la 1 ianuarie până în 30 iunie anul curent.

Organizația Salvați Copii atrage atenția, într-un comunicat emis luni, la împlinirea a 18 ani de la declanşarea intervenţiei conduse de SUA, în urma atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, că fiecare copil care s-a născut şi a crescut în Afghanistan în ultimii 18 ani a trăit experienţa conflictului şi a fost afectat de războiul din această ţară, fără a lua în calcul, însă, cei 22 de ani de război anteriori. Un număr estimat de 20 milioane de copii s-au trezit în fiecare dimineaţă cu teama de împuşcături sau bombe şi de a fi ucişi sau mutilaţi pe străzile, în şcolile sau în casele lor, subliniază comunicatul.

Acesta arată că 12.500 de copii au fost fie ucişi, fie mutilaţi între 2015 şi 2018, iar 3,7 milioane (dintre care 60% sînt fete) nu sînt şcolarizaţi şi 3,8 milioane au nevoie de asistenţă umanitară. Copiii şi femeile sînt principalele victime ale războiului brutal care continuă în această ţară.

Potrivit Misiunii de Asistenţă a ONU în Afganistan (UNAMA), mai mult de 46.000 de civili au fost ucişi său răniţi între lunile ianuarie 2009 şi iunie 2019.

Forţele guvernamentale afghane luptă împotriva talibanilor şi a jihadiştilor din Statul Islamic.

SUA şi talibanii au purtat negocieri din vara trecută în tentativa de a pune capăt conflictului din Afghanistan. Procesul a fost întrerupt brusc la începutul lui septembrie după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat anularea unei întîlniri secrete prevăzute la Camp David cu talibanii pentru finalizarea unui acord.

ALEGERI EXPLOZIVE ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 28 sep – Mai multe explozii au avut loc sîmbătă în oraşele Kabul, Ghazni, Jalalabad şi Kandahar, la o oră după deschiderea secţiilor de votare în Afghanistan, unde alegătorii trebuie să-şi aleagă viitorul preşedinte, informează Reuters, preluată de Agerpres.

La Kandahar, în sudul ţării, trei persoane au fost rănite în explozia din interiorul unei secţii de votare, a declarat un purtător de cuvînt al guvernatorului provinciei. Explozia s-a produs în interiorul unei moschei, unde fusese deschis un centru de votare, printre răniţi s-ar număra şi un poliţist.

Un medic de la spitalul Mirwais a declarat, potrivit AFP, că „15 persoane, toţi bărbaţi, au fost rănite şi duse la spital”.

Cel puţin o persoană şi-a pierdut viaţa şi alte trei au fost rănite atunci cînd un dispozitiv exploziv a fost detonat în interiorul unei şcoli unde fusese deschis un birou de vot în districtul Sorkh Rod, în provincia Nangarhar din estul ţării.

De asemenea, cel puţin un observator a fost ucis într-un atac în provincia Kunduz.

Talibanii au revendicat responsabilitatea pentru atacurile din Ghazni, Kabul şi alte cîteva regiuni unde exploziile nu au fost confirmate imediat de autorităţi.

Comisia electorală a anunţat la mijlocul zilei că nu va avea contact cu 901 din cele 4.942 de secţii de votare deschise în ţară.

Peste 100.000 de soldaţi şi poliţişti au fost mobilizaţi pentru a proteja birourile de vot în cadrul alegerilor prezidenţiale de sîmbătă, pe care talibanii au ameninţată să le perturbe cu atentate sinucigaşe şi atacuri rachetă.