BMTF – M-Security News

Autor: BMTF

ATAC CU RACHETĂ LA BASRA

BMTF, 19 iunie – O rachetă a lovit cartierul general de operațiuni și rezidențial Burjesia, al mai multor companii petroliere globale majore, inclusiv gigantul american ExxonMobil, miercuri dimineaţă la ora 5, ora locală, în vestul oraşului Basra din sudul Iraq-ului, rănind doi muncitori iraqieni, informează Reuters, preluată de Agerpres.
Nu a existat imediat o revendicare a responsabilităţii pentru atac.
O sursă de securitate a declarat că Exxon se pregătea să evacueze imediat aproximativ 20 de membri de personal străin.
Printre alte companii care operează acolo se numără Royal Dutch Shell PLC şi Eni SpA (Italia), au declarat oficiali din domeniul petrolier.
Poliţia a precizat că racheta este o Katiuşa cu rază scurtă de acţiune care a căzut la 100 de metri de zona folosită ca reşedinţă şi centru de operaţiuni de către Exxon.
Burjesia se află aproape de cîmpul petrolier Zubair operat de Eni.
Exxon a evacuat o parte din personal luna trecută după ce Statele Unite au citat ameninţări nespecificate din partea Iranului pentru o decizie de a retrage sute de membri ai personalului diplomatic din Iraq. Cu toate acestea, înaintea incidentului de miercuri, Exxon începuse să aducă înapoi personalul în Iraq.
Al-Basra este o provincie a Iraq-ului, situată în sudul țării. Se învecinează la sud cu Kuweitul, iar la est cu Iranul.

JALALABAD-UL MARTIRIZAT

BMTF, 14 iun – Cel puţin nouă persoane, inclusiv civili, au fost ucise şi alte 12 rănite joi într-un atentat sinucigaş care a vizat un vehicul al poliţiei afghane în oraşul Jalalabad, au indicat oficiali locali, citaţi de Reuters, scrie Agerpres.
Potrivit declaraţiilor, atacatorul, care circula pe jos, şi-a detonat explozibilii în timp ce un vehicul al poliţiei trecea printr-o zonă rezidenţială a oraşului.
Cinci civili, inclusiv un copil, şi patru poliţişti au fost ucişi, iar 12 civili şi poliţişti au fost răniţi.
Nici o grupare nu a revendicat responsabilitatea pentru atac, dar militanţi ai grupării Statul Islamic au întreprins o serie de atentate cu bombe şi atacuri împotriva unor birouri guvernamentale, şcoli şi asociaţii umanitare în ultimii ani la Jalalabad, principalul oraş al provinciei Nangarhar.
Guvernul afghan şi oficiali militari americani au indicat că vor întreprinde lovituri aeriene şi operaţiuni pentru eliminarea militanţilor, care au apărut pentru prima dată în Nangarhar în 2015.
În timp ce convorbirile dintre oficiali americani şi lideri talibani s-au intensificat în ultimele luni avînd drept scop încetarea războiului ce durează de peste 17 ani în Afghanistan, luptele şi atacurile insurgenţilor continuă să aibă loc pe cuprinsul ţării.

JURNALIST RĂNIT LA KABUL

BMTF, 2 iun – O serie de trei explozii consecutive a lovit duminică dimineaţă un autobuz la Kabul şi apoi membri ai serviciilor de salvare sosite la faţa locului, ucigînd o persoană şi rănind alte 17, dintre care un jurnalist afghan, au anunţat autorităţile, citate de France Presse.

„La 7.50 (3.20 GMT), a avut loc prima explozie a unei bombe magnetice plasate sub un autobuz ce transporta oficiali de la Universitatea din Kabul”, a declarat într-un comunicat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne, Nasrat Rahimi.

„Un moment mai tîrziu, alte două bombe artizanale au explodat în aceeaşi zonă”, în timp ce forţele de securitate şi serviciile de salvare au ajuns la faţa locului.

Aceste atentate nu au fost revendicate imediat, dar ele survin după ce vineri cel puţin patru afghani au fost ucişi în capitala afghană în explozia unei maşini-capcană care viza un convoi militar străin.

Deflagraţia s-a produs în jurul orei locale 08:40 (04:10 GMT) atunci cînd un automobil încărcat cu explozibil a percutat convoiul militar respectiv, care se afla în estul capitalei Kabul, a indicat purtătorul de cuvânt al MAI afgan, Nasrat Rahimi.

Deocamdată nu se cunoaşte dacă printre victimele atacului se găsesc şi militari străini. Misiunea NATO în Afghanistan, Resolute Support, nu a făcut nici un comentariu după acest atac.

Însă, potrivit EFE, care stabileşte bilanţul atacului la cinci morţi şi şapte răniţi, patru dintre răniţi ar fi militari ai NATO. Aceiaşi agenţie de presă informează că atacul a fost revendicat de talibani, într-un comunicat postat de purtătorul de cuvînt al mişcării, Zabihullah Mujahid, care a confirmat că a fost vorba despre un atentat sinucigaş cu maşină-capcană asupra a două vehicule ale ”invadatorilor”.

Atentatul a avut loc a doua zi după un alt atac sinucigaş comis în faţa Universității de Apărare din Kabul, acţiune revendicată de gruparea Statul Islamic şi soldată cu cel puţin şase morţi.

Cel puţin şase persoane şi-au pierdut viaţa şi alte şase au fost rănite joi într-un atentat sinucigaş comis la intrarea într-un centru de instruire militară.

Potrivit unui oficial, care a vorbit sub rezerva anonimatului, atacatorul a detonat explozibili pe care îi avea asupra sa după ce nu a reuşit să intre în Universitatea de Apărare Naţională Marshal Fahim, la vest de Kabul.

Explozia a avut loc în timp ce cadeţii ieşeau din colegiu, care este una dintre principalele academii de instruire a ofiţerilor din Afghanistan.

2 IUNIE

Pe 2 iunie, BANATUL a împlinit 772 de ani, socotiţi de la emiterea Diplomei Cavalerilor Ioaniţi, în 1247, pe care Ordinul Suveran Creştin şi Militar al Cavalerilor de Banat îl socoteşte ACTUL DE NAŞTERE al Banatului istoric! Ca o fericită coincidență, duminică 2 iunie, pe Cîmpia Blajului, Suveranul Pontif l-a beatificat pe cel care a fost Episcopul Martir reșițean Dr. Valeriu Traian Frențiu!
Papa Francisc a autorizat marţi, 19 martie Congregația Cauzelor Sfinților să promulge decretul privind martiriul Slujitorilor lui Dumnezeu: Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, episcopi români greco-catolici uciși din ură față de credință în diferite locuri din România între anii 1950 – 1970. Episcopul Martir Dr. Valeriu Traian Frențiu s-a născut în Reșița la 25 aprilie 1875 din părinții Ioachim Frențiu, paroh al Bisericii Greco – Catolice de la Casa de Cultură și Rozalia Frențiu, născută Demeter. A murit în faima de Martir în lagărul de exterminare din Sighet la 11 iulie 1952. Este Cetățean de Onoare al Județului Caraș – Severin și al Municipiului Resita și din 2 iunie 2019 Sfînt al Bisericii Catolice!
O singură inimă și patru steaguri, așa poate fi caracterizat astăzi Banatul nostru, pentru că, astăzi, Banatul este o provincie istorică împărțită între România, Serbia (Banatul Sîrbesc), partea Vlahă a Bulgariei și o mică parte din Ungaria, dar cu o istorie comună, o identitate și o limbă aparte despre care cărțile de istorie din România refuză cu obstinație să vorbească, chiar şi atunci cînd vine vorba despre contribuții istorice, edificii sau personalități de seamă care au schimbat fața lumii.
Știați că, de exemplu, Nicolae Tesla, Joseph Pulitzer sau József Galamb alias Iosif Porumbel (1889-1955), inginer american, designer al legendarului Ford Model, originar tot din Macău (Mako), au fost bănățeni? NU! Nu înțeleg DE CE nu reușim să introducem în programa școlară ISTORIA BANATULUI, deosebit de importantă pentru devenirea noastră viitoare.
Guvernul bănățeanului Sorin Grindeanu adoptase Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, care are ca orizont de analiză şi aplicare anul 2035. Ce aflăm din această strategie? Că România, și Banatul implicit, este în proporție de 46% rurală și îmbătrînită. Că în cazurile Timişoara‐Arad, Iaşi, Oradea, Satu Mare şi Brăila-Galaţi se formează sisteme cu potenţial transfrontalier? Timişoara are o populaţie de circa 300.000 de locuitori şi generează aproximativ 3% din venitul total al firmelor din ţară.
Avînd în vedere diagnosticul teritorial şi tendinţele de dezvoltare la nivelul teritoriului naţional, se disting mai multe provocări teritoriale majore care „necesită reacţii urgente din partea autorităţilor publice şi care trebuie avute în vedere cu prioritate în procesul de formulare a politicilor publice şi implementare a programelor”. Aceste provocări sînt, printre altele:
– valorizarea potenţialului teritorial;
– caracterul predominant rural al teritoriului naţional.
Adică, tocmai reluarea cooperării teritoriale între entitățile aceleiași regiuni: Banatul românesc, sârbesc, Mako și Valahia Vidinului. Dar pentru asta ai nevoie de LIDERI! Redobîndirea identității Banatului Istoric este cheia dezvoltării acestei regiuni în acest secol! Cu sau fără strategiile de la centru!
Potrivit lui Gheorghe Jurma („Drumul ca perspectivă istorică şi istoria comerţului din Banat”, revista Semenicul, nr. 4/2002, pag.16): „La cele cinci tîrguri anuale din Banatul sec. XIX vin negustori din spaţiile cele mai diverse: din Vestul Europei pînă în Asia Mică. Aici se comercializau peste 75.000 de cai, 30.000 de boi etc, comerţul cu animale depăşind cu puţin pe cel cu cereale. În general, bilanţul comercial al Banatului sec. XVIII era excedentar. La 1840 se exportau din această regiune: cereale spre Ardeal, vite în Franţa şi Germania, cai în Muntenia şi Turcia, traverse de cale ferată în Germania, Austria şi Orient, clopote în Ţara Românească, vin şi ţuică în Rusia, Italia şi Austria, chibitruri în Egipt”. Nu mai spun despre vînzătorii de raci din Răcăşdia care aprovizionau piaţa din Oraviţa cu acele trufandale, asimilate homarilor! Reamarcabil, nu?
Potrivit istoricului Mircea Rusnac, „evenimentele ulterioare, culminînd cu decizia Conferinţei de pace de la Paris din 13 iunie 1919 de a împărţi Banatul între România şi Serbia (comunicată oficial la 30 iunie) şi cu Tratatul de la Sèvres din 10 august 1920, care stabilea în mod precis traseul noii frontiere, au avut consecinţe nefaste asupra locuitorilor regiunii, amintite şi de Constantin Kiriţescu: «Banatul era o regiune unitară, un tot indivizibil, o provincie aşa fel constituită geograficeşte încît a tăia o parte dintr-însul înseamnă a stăvili şi a compromite viaţa economică pentru fiecare parte. Regiunea muntoasă de est, minieră şi industrială, se completează în mod armonic cu regiunea şesului Tisei, din partea de vest, agricolă. Cele două regiuni îşi furnizează reciproc ceea ce-i lipseşte celeilalte. Orice linie trasă spre a despărţi cele două regiuni ar fi o linie arbitrară care, tăind liniile principale de comunicaţie, atît cele ferate, cît şi cele navigabile, ar paraliza viaţa economică a ţării»”.
Unitatea Banatului a fost distrusă în 1919 şi nu a mai fost niciodată refăcută după acest moment.

ATENTATE LA KABUL ȘI KANDAHAR

BMTF, 26 mai – O persoană şi-a pierdut viaţa şi 16 au fost rănite vineri într-o explozie produsă în interiorul unei moschei în estul capitalei afghane Kabul, a anunţat Ministerul afghan al Afacerilor Interne. Persoana ucisă era un cleric Mawlawi Raihan, a declarat purtătorul de cuvînt al ministerului, Nasrat Rahimi.

Zona în care a avut loc deflagraţia a fost închisă, în timp ce ancheta poliţiei este în curs de desfăşurare.

La Kandahar, patru dintre militarii români răniți vineri, 24 mai, din Batalionul 300 Protecția Forței „Sfântul Andrei”, au fost externati. Astfel, plutonierul Rusu Marian, caporalii clasa a II-a Ștefan Florin-Laurențiu și Apetroaie Petrică și fruntașul Petcu Nicolae au fost externati în decursul aceleiași zile. Toți pacientii externați își continuă tratamentul și recuperarea, aceștia aflându-se deja în grija echipei medicale românești.

Caporalul clasa a II-a Anton Florin se află în continuare internat la Spitalul Militar de tip Rol III din Baza Aeriană Kandahar pentru tratament de specialitate, informează Ministerul Apărării Naţionale.

Cei cinci militari au fost răniți în urma inițierii unui dispozitiv exploziv improvizat în timp ce se aflau într-o misiune de patrulare în zona de responsabilitate a batalionului.

Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, a declarat după rănirea celor cinci militari români în Afghanistan, că „încă se moare pentru securitatea României”, subliniind că este important ca Armata să nu fie introdusă în „jocuri politice”, iar programele de înzestrare să continue.

„Sînt cinci militari români care au fost răniţi în acest incident. Procedurile NATO sînt foarte clare, evacuarea acestora, respectiv preluarea de către structurile de specialitate medicale. Din fericire, situaţia lor nu este una gravă, familiile lor au fost anunţate. Sînt în afara oricărui pericol în acest moment. (…) Din păcate, unii nu reuşesc să înţeleagă că încă se moare pentru securitatea României”, a declarat Gabriel Leş.

Cinci militari din Batalionul 300 Protecţia Forţei „Sfântul Andrei”, care se află în misiune în Afghanistan, au fost răniţi vineri în timp ce executau o misiune de patrulare mixtă împreună cu militari americani, în zona de responsabilitate, a anunţat Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Potrivit sursei citate, pe timpul executării misiunii, în jurul orei 12,30, ora României, maşina de luptă de tip MRAP în care se aflau militarii a fost atacată cu un dispozitiv exploziv improvizat.

KANDAHAR

Kandahar este al doilea oraș din Afghanistan, în termeni demografici, localizat în partea de SV a statului, pe valea rîului Arghandab. Important centru comercial pentru produse ca: ovine, bumbac, lînă, mătase, Kandahar este deservit de un aeroport internațional unde se află cea mai mare bază militară din sudul țării.

În anul 330 BC, Alexandru cel Mare pune bazele orașului, care la vremea aceea purta numele de Alexandria Arachosias.

CEL PUȚIN TREI MORȚI ÎN EXPLOZII LA JALALABAD

BMTF, 14 MAI – Trei explozii consecutive au zdruncinat luni seara oraşul Jalalabad , centrul capitalei provinciei Nangarhar, din estul Afghanistanului, în apropiere de o maşină a poliţiei, la Talashi Chawk, făcînd cel puţin trei morţi şi 20 de răniţi, potrivit unui prim bilanţ, au indicat autorităţi locale, scrie Agerpres.

Natura exploziilor nu a fost stabilită. S-ar putea să fi fost bombe artizanale, a declarat presă purtătorul de cuvânt al guvernatorului provinciei, Attaullah Khogyani, anunţînd un bilanţ provizoriu al victimelor de cel puţin trei morţi şi 20 de răniţi.

Nici o grupare rebelă care operează la ora actuală în Afghanistan nu a revendicat deocamdată aceste atentate, dar jihadiştii Statului Islamic şi insurgenţii talibani sînt cei mai activi în estul ţării.

Jalalabad, un oraş situat nu departe de graniţa cu Pakistanul, a fost ocolit de atentate în ultimul timp, luptele, în principal împotriva Statului Islamic, avînd loc în districtele îndepărtate ale provinciei.

Cu toate acestea, cel puţin 16 civili au fost ucişi la mijlocul lunii martie într-un atac sinucigaş, urmat de un schimb de focuri asupra unei întreprinderi locale BTP, în apropiere de aeroportul din Jalalabad. Talibanii au asigurat că nu au avut nici o implicare.

Preşedintele afghan Ashraf Ghani a propus de mai multe ori o încetare a focului pe perioada lunii Ramadanului, dar luptele continuă în ţară.

TALIBANII AU DECLANŞAT OFENSIVA DE PRIMĂVARĂ. Militari români răniți în Afghanistan

Patru militari români au fost răniți sîmbătă, 13 aprilie, în jurul orei 10 (ora României), cînd o coloană de vehicule blindate MRAP (Mine Resistant Ambush Protected – vehicule rezistente la exploziile minelor și protejate împotriva ambuscadelor) operate de militarii Batalionului 300 Protecția Forței “Sfântul Andrei”, aflați în misiune în zona de responsabilitate din Provincia Kandahar, Afghanistan, a fost atacată cu un dispozitiv exploziv improvizat, urmat de un atac cu armament ușor de infanterie executat de insurgenți. Atacul survine la doar cîteva ore după anunţul talibanilor de declanşare a OFENSIVEI DE PRIMĂVARĂ.

Infanteriștii români au acționat conform procedurilor și au respins atacul insurgent, avînd sprijin terestru și aerian din partea forțelor americane.

Cei patru militari răniți în urma incidentului, plutonierul Dănuț Donțu și caporalii clasa a III-a Cosmin-Cătălin Goleanu, Cristian Gabăr și Ionel Cristea, au fost evacuați pe cale terestră către spitalul militar ROL 3 al Bazei Aeriene Kandahar, toți fiind conștienți și în stare stabilă.

În urma evaluării medicale, militari au fost internați, doi dintre ei cu fracturi în zona membrelor inferioare, unul cu traumatism cranian închis și cel de al patrulea cu fractură toracală. Starea lor este stabilă.

Detalii cu privire la identitatea militarilor implicați în acest incident vor fi făcute publice, conform procedurilor-standard aplicabile, numai după informarea familiilor acestora.

Conducerea MApN este informată în permanență despre situație și urmărește cu atenție evoluția de sănătate a militarilor.

Talibanii au lansat o ofensivă „bine coordonată”şi împotriva punctelor de control de securitate, pentru a ocupa oraşul Kunduz din nordul Afghanistanului, dar atacul a fost respins, iar luptele continuă pentru respingerea insurgenţilor pe o distanţă mai mare, a declarat sîmbătă un oficial local.

Asaltul a început din trei direcţii, la ora locală 02.00, a precizat Inamudin Rahmani, purtător de cuvînt al poliţiei provinciei.

Potrivit acestuia, talibanii au suferit pierderi – peste 10 luptători ucişi, inclusiv doi străini, şi 10 răniţi, iar intensitatea luptelor a scăzut, însă doi civili şi-au pierdut viaţa şi alţi opt au fost răniţi.

Localnicii din oraşul Kunduz, capitala provinciei cu acelaşi nume, relatează că au loc în continuare lupte sporadice şi bombardamente de aviaţie asupra ascunzătorilor talibanilor din jurul oraşului.

Talibanii au anunţat vineri că au lansat ofensiva anuală de primăvară. Ei nu au comentat deocamdată situaţia de sîmbătă.

DOSTUM – 9 VIEŢI

BMTF, 31 mar – Vicepreşedintele afghan Abdul Rashid Dostum a scăpat nevătămat sîmbătă după un atac în care unul din bodyguarzii săi a fost ucis, iar alţi doi răniţi, transmite Reuters, preluată e Agerpres. Atacatorii au organizat o ambuscadă pe traseul convoiului lui Dostum, pe drumul de la Mazar-i-Sharif către provincia Jawzjan din nordul Afghanistanului, a anunţat un purtător de cuvînt al partidului vicepreşedintelui. Generalul Dostum aflase despre planurile de atac, dar a decis să se deplaseze şi în aceste condiţii, a adăugat aceeaşi sursă.

Atentatul, revendicat de talibani, a fost al doilea atentat la viaţa vicepreşedintelui, după ce a revenit în ţară anul trecut. Printr-un mesaj pe Twitter un purtător de cuvînt taliban susţine că au ucis patru gărzi de corp şi au rănit şase.

În urmă cu opt luni, vicepreşedintele a supravieţuit unui atac sinucigaş cu bombă pe aeroportul din Kabul, la întoarcerea în Afghanistan după un an de exil în Turcia, în urma acuzaţiilor că şi-a torturat un adversar politic şi a presiunilor donatorilor internaţionali, inclusiv ale Statelor Unite. Statul Islamic şi-a asumat atacul respectiv, despre care site-ul nostru a relatat la acel moment.

După revenirea în ţară, Dostum – al cărui partid, Junbish, este susţinut în special de conaţionalii săi uzbeci – s-a alăturat echipei lui Abdullah Abdullah, şef al executivului afghan şi candidat la alegerile prezidenţiale programate în 28 septembrie.

Generalul Abdul Rashid Dostum, un războinic temut din nordul Afghanistanului şi primul vicepreşedinte al ţării, s-a aflat sîmbătă la Mazar-e-Sharif.

Partidul politic pe care la fondat, Mișcarea Islamică Națională din Afghanistan, este, în ciuda numelui său, unul dintre partidele laice ale țării. Cu toate acestea, mulți dintre comandanții militari ai lui Dostum luptă acum alături de Statului Islamic și talibani chiar în fortificațiile din nord-vestul țării folosite chiar de Dostum!

Sub ocupația sovietică, în anii 1980, miliţiile lui Dostum şi-au extins treptat controlul de la un cîmp gazeifer pînă la exploatațiiile din nordul Afghanistanului. Rețeaua sa a fost în cele din urmă integrată în forțele armate, dar legăturile sale personale cu comandanții lui s-au păstrat, aceștia rămînînd loiali generalului indiferent de instituțiile în care au fost integrați! Astfel, cînd armata sovietică a părăsit Afghanistanul, generalul Dostum și comandanții săi s-au dezlănțuit, în 1992, împotriva reprezentanților guvernului sovietic și a colaboratorilor lor.

Ani de zile, pînă la momentul 11 septembrie, Dostum a locuit în Pakistan, mai ales în zona tribală pashtună. Gruparea sa militară, odată puternică, se dispersase. Statele Unite, care nu doreau să trimită un număr mare de trupe de sol, în invazia din 2001, au găsit un aliat entuziast în Dostum! Cu gențile doldora de dolari, SUA a remobilizat rapid luptătorii din nordul Afghanistanului pentru un nou război împotriva talibanilor. Odată ce talibanii au fost înlăturați de la putere, militiile lui Dostum au fost integrate, așa cum au fost în anii 1980, în armată, sau cel puțin în forțele anti-talibane de securitate, în absența unei armate naționale afghane la ora aceea. Și de data aceasta, oamenii lui Dostum au rămas, însă, loiali față de el, nu față de Ministerul Apărării de la Kabul.

În anii de după căderea talibanilor, accesul la resurse financiare s-a redus treptat pentru Dostum. El a fost extrem de nepopular în Kabul, iar cînd forțele militare afghane au fost demobilizate, din 2003 pînă în 2005, pentru a face loc unei armate noi, ANA, mai profesionistă, mulți dintre comandanții săi și-au găsit mai greu locuri de muncă, în comparație cu cei din alte facțiuni, chiar dacă Mișcarea Islamică Națională din Afghanistan era bine reprezentată atît în administrațiile locale din Faryab, cît și în administrațiile locale din Jowzjan. Mulți luptători nu au avut altă opțiune decît să meargă acasă și să aștepte vremuri mai bune.

Și acestea au venit odată cu reluarea ofensivei talibanilor în nordul Afghanistanului, începînd cu anul 2008. Obligați să recruteze luptători și din alte etnii, din afara bazei lor pashtune, talibanii au găsit recruți în rîndul studenților arabi din madrasse dar și foști luptători împotriva talibanilor din anii 1990, între aceștia, mulți dintre membrii grupării lui Dostum, chiar comandanți fără ocupație, acum! În întreaga țară, comandanți și ai altor facțiuni, rămași fără mijloace de subzistență după demobilizare, urmau o cale similară. Deși evaluarea cifrelor este dificilă, este rezonabil să presupunem că, în fiecare provincie cu prezență talibană, unii, dacă nu mulți, comandanți insurgenți au făcut parte, la un moment dat, după 2001, din forțele pro-guvernamentale.

După alegerile prezidențiale din 2014 conturile fluctuante ale lui Dostum fac o nouă întoarcere spre bine. Dostum s-a aflat pe lista lui Ashraf Ghani și, cînd Ghani a devenit președinte, Dostum a devenit primul vicepreședinte! Acest lucru i-a dat ocazia de a recupera în sfera sa de influență polițiștii și auxiliarii locali, plătiți de stat, foști membrii ai partidului său. În 2015, aflat în vizită în provincia Jowzjan, generalul, acum prim-vicepreședinte al Afghanistanului, a anunțat remobilizarea a mii de comandanți și luptători în „Grupuri populare” pentru a lupta împotriva talibanilor în Faryab și Sar-i-Pul, învecinat. Mulți dintre cei recuperați, la arme, erau luptători și unii comandanți care au rămas fără venituri după eforturile Coaliției conduse de SUA, de dezarmare, demobilizare și reintegrare, cu un deceniu mai devreme!

Pentru că Dostum a cerut mai multe funcții pentru oamenii săi, amenințînd chiar cu folosirea forței, președintele Ghani l-a îndepărtat, treptat, în ciuda sprijinului esențial jucat de acesta în campania electorală prezidențială. În luna mai a acestui an, 2017, Dostum a plecat din Afghanistan, pe motiv de tratament medical, și nu s-a mai întors. El a fost acuzat că împreună cu oamenii săi au atăcat un rival la sfîrșitul anului 2016.

În absența lui Dostum, finanțarea pentru comandanții mobilizați de el să lupte împotriva talibanilor în Faryab, în 2015 și 2016, s-a oprit, din nou. Mulți dintre aceștia au trecut deja de partea talibanilor, cu care se luptau acum un an, contribuind la creșterea puterii acestora în provinciile de nord, potrivit localnicilor din Faryab, intervievați pentru raportul USIP. În cinci din districtele Faryab, foștii comandanți ai lui Dostum luptă acum în rîndurile talibanilor. În Qaysar, de exemplu, Mohammad Zaman, un binecunoscut fost comandant al Mișcării Islamice din zonă, luptă acum de partea insurgenței. În luna iunie a acestui an, în centrul districtului Kohistan Lolash, 130 de comandanți și luptători ai fostului general, rămași luni de zile cu salariile neplătite, s-au găsit fără sprijin împotriva unui inamic care cîștigă teren. În cele din urmă, au renunțat și au schimbat părțile! Comandantul Mohammad Ashraf din districtul Almar a condus un grup al Miliției Populare timp de un an și jumătate. Rămași fără salarii timp de șase luni, el și luptătorii săi au decis să se alăture talibanilor. Acum se numește Mullah Așraf!

APĂ ŞI RACHETE

BMTF, 30 mar – Cel puţin patru copii au fost ucişi sîmbătă dimineaţă de o rachetă care a lovit şcoala unde învăţau, în sud-estul Afganistanului, scrie Agerpres. Autorităţile provinciale au anunţat că atacul s-a soldat cu rănirea altor 17 oameni, printre care doi profesori.

Un purtător de cuvînt al guvernatorului provinciei Ghazni nu a fost în măsură să precizeze cine a comis atentatul din districtul Andar. Un membru al consiliului provincial a susţinut, însă, că este vorba de militanţi talibani. El a afirmat că talibanii încearcă să preia controlul în Ghazni şi şi-au intensificat atacurile în această provincie.

În nord şi în vest, ploile torenţiale au provocat inundaţii soldate cu 17 morţi în provinciile Faryab (nord) şi Herat (vest), au anunţat sîmbătă autorităţile afghane.

Corpurile a zece persoane au fost găsite în diferite părţi ale provinciei Faryab, iar alte două persoane sînt date dispărute în această zonă din nordul Afghanistanului.

Inundaţiile au provocat şi importante pagube financiare, suprafeţe importante de teren fiind acoperite de apele care au distrus şi mai multe locuinţe şi magazine. Peste 2000 de animale domestice au murit.

Locuitorii din zonă au nevoie urgentă de ajutoare umanitare.

În provincia Herat, cel puţin şapte persoane au murit din cauza inundaţiilor care au afectat aproape toate districtele provinciei. În ajutorul oamenilor au intervenit efective militare şi civile.

Inundaţiile au afectat peste 122.000 de persoane din 14 provincii afghane în cursul lunii martie, conform Biroului ONU pentru Coordonarea Asistenţei Umanitare (OCHA).

Ploile torenţiale şi inundaţiile pe care le provoacă ucid zeci de oameni şi distrug sute de locuinţe în ultimii ani în Afghanistan, după ani de secetă.

WeAreNATO

În urmă cu 15 ani, pe 29 martie, România primea statutul de membru al Alianţei Atlanticului de Nord. Pe 2 aprilie, în cadrul unei ceremonii oficiale, drapelul ţării noastre a fost arborat la Cartierul General al Alianţei de la Bruxelles.

Pentru România, NATO a însemnat “certificatul de bună purtare” şi garanţia că nu se va mai întoarce cu faţa spre Est! După aderarea cu drepturi depline la acest club politico-militar, preşedintele american, George W. Bush a declarat că economia României este una “funcţională” şi am fost admişi şi în Uniunea Europeană, chiar dacă mulţi se îndoiau de performanţele noastre. Şi, pe bună dreptate!

În urmă cu 15 ani, după un efort al societății românești susținut de toate partidele politice parlamentare, România devenea membră cu drepturi depline în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Armata a avut un rol esențial în demersurile de aderare și apoi integrare în NATO. Momentul invitării în alianță, summitul de la Praga de acum 17 ani, surprindea România cu un batalion de infanterie și un pluton de poliție militară în Afghanistan, umăr la umăr cu militarii din Statele Unite, în misiune la Kandahar se afla Batalionul 26 Infanterie Scorpionii Roșii, comandați de actualul general Nicolae Ciucă.

Joi, în organizarea Ministerului Apărării Naționale, în capitală s-a lansat campania „România 15 ani în NATO. 70 de ani de la înființarea Organizației Nord-Atlantice”.

Principala responsabilitate a NATO, de a proteja şi apăra teritoriul şi populaţiile Alianţei împotriva oricărui atac, este îndeplinită de întreg personalul, bărbaţi si femei, aparţinînd forţelor armate ale ţărilor aliate şi ale celor partenere. Sub pavilionul NATO, aceştia, din nordul îndepărtat pînă la Marea Mediterană şi de la Oceanul Atlantic de Nord pînă în Afghanistan, sînt hotărîţi să asigure securitatea naţiunilor, ei reprezentînd expresia cea mai clară şi cea mai puternică a tot ceea ce înseamnă Alianţa.

Consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO în mediul terestru, aerian, naval, spaţial şi cibernetic, prin adaptarea şi consolidarea răspunsului adecvat unui mediu de securitate complex şi imprevizibil cu o serie de provocări şi ameninţări statale şi non-statale, inclusiv atacuri teroriste, cibernetice şi hibride a reprezentat preocuparea comună a liderilor organizaţiei Nord-Atlantice.

În ianuarie 2015, NATO a lansat în Afghanistan misiunea Resolute Support (RSM), care are drept scop instruirea, consilierea și asistența forțelor naționale afgane de securitate și apărare (ANDSF). RSM succede operației ISAF (Forța Internațională de Asistență pentru Securitate) și, spre deosebire de aceasta, nu presupune angajarea în lupte contra insurgenților, fiind o misiune necombatantă. Din 2018 RSM dispunea de 16.000 de militari din 39 de state aliate și partenere care opera în cartierul general Kabul/Bagram și 4 comandamente regionale la Mazar-e Sharif, Herat, Kandahar și Laghman. România este parte a eforturilor NATO în Afghanistan încă din 2002 și se numără, în continuare, printre principalii contributori la această misiune, cu o participare de aproximativ 700 de militari români desfășurați în teren.

La Summit-ul NATO de la Bruxelles (11-12 iulie 2018) s-a decis prelungirea RSM pînă cînd condițiile din teatru ar impune modificări, extinderea susținerii financiare a ANDSF pînă în 2024, respectiv întărirea parteneriatului politic și cooperarea practică cu Afghanistanul.

Acesta a fost o parte din preţul plătit de România pentru aderarea la NATO. Iar, cînd cineva se întreabă “ce caută militarii români în Afghanistan” îl rog să-şi amintească de isteria şi campaniile PRO NATO din România acelor ani. Nu am fost primiţi în “primul val” de extindere spre est, însă l-am prins pe al doilea! Şi am dovedit că sîntem parteneri loiali şi predictibili!

La 4 aprilie, NATO, care astăzi reuneşte 29 de state, aniversează 70 de ani de la înfiinţare, în 1949. La 70 de ani, Alianţa Nord-Atlantică se confruntă cu o ameninţare internă potenţial devastatoare. Trei guverne ale naţiunilor membre – din Polonia, Ungaria şi Turcia – și-au subminat propriile sisteme democratice în diverse grade, suprimînd libertatea de exprimare şi presa liberă şi limitînd independenţa justiţiei. În contextul în care NATO este în primul rînd o alianţă a statelor democratice, acţiunile acestor guverne ameninţă valorile fundamentale – democraţia, libertăţile individuale şi statul de drept -, valori pe care fiecare aliat a asumat angajamentul de a le respecta prin Tratatul Nord-Atlantic. Mai mult, NATO este necesar să se pregătească să trăiască într-o lume fără tratat de dezarmare nucleară în Europa şi cu o Rusie care continuă să desfăşoare rachete capabile să atingă oraşe europene.

CAB respinge acţiunea MApN de anulare a decretului prin care a fost prelungit mandatul generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării

BMTF, 29 martie – Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, acţiunea Ministerului Apărării prin care a solicitat anularea decretului semnat de Klaus Iohannis, de prelungire a mandatului de şef al Statului Major al Apărării pentru generalul Nicolae Ciucă. Decizia nu este definitivă.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 31 ianuarie, să suspende decretul preşedintelui Iohannis prin care a prelungit mandatul comandantului Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Armatei. La scurt timp după decizia instanţei, MApN a anunţat că pe funcţia de locţiitor al şefului SMAp a fost împuternicit generalul-locotenent Laurian Anastasof. Suspendarea decretului a fost dispusă pînă la soluţionarea dosarului.

MApN a contestat, la Curtea de Apel Bucureşti, decretul prin care a fost prelungit mandatul de şef al Statului Major al Apărării pentru generalul Nicolae Ciucă. Ministerul a cerut suspendarea şi anularea decretului.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat pe 28 decembrie 2018 decretul de prelungire, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă ca şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinţa CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie. Ulterior, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării, Gabriel Leş, au acuzat că şeful statului nu a avut bază legală, deoarece propunerea de prelungire a mandatului nu a venit din partea MApN.

NATO 70/15

Ministerele Apărării Naţionale şi de Externe au lansat Campania „România – 15 ani în NATO, 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice”. Va fi relansată şi campania de informare publică „WeAreNATO”. Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentînd liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO.

Selecţie pentru „Tabăra de vară pentru cercetaşi” – Predeal 2019

Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia informare şi relaţii publice, lansează astăzi, 29 martie, concursul naţional pentru selecţia participanţilor la cea de-a XIII-a ediţie a Taberei de vară pentru cercetaşi – „Fii cel mai bun! Fii la înălţime!”. Activitatea este organizată în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului și Asociaţia de Caritate din Armata României „Camarazii”.

La ediţia din acest an, care se va desfăşura în perioada 14 – 21 iulie, la Predeal, cu sprijinul Statului Major al Forţelor Terestre, se pot înscrie elevii care sunt, la momentul desfăşurării concursului, în clasele VI-VII şi IX-XI.

Opt locuri, din cele 42 disponibile, vor fi ocupate de tineri instituţionalizaţi din învăţământul gimnazial și liceal, cu rezultate foarte bune la învăţătură, selecţionaţi cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. Celelalte 34 de locuri sunt scoase la concurs şi sunt repartizate astfel: 16 locuri (8 echipe) pentru elevii din învăţământul gimnazial şi 18 locuri (9 echipe) pentru elevii din învăţământul liceal.

Concursul de selecţie cuprinde două etape, în cadrul acestora testându-se cunoştinţele elevilor despre Armata României, NATO şi Uniunea Europeană.

În prima etapă (29 martie – 9 aprilie), echipe constituite din câte doi elevi vor trebui să completeze un formular de înregistrare şi să răspundă la 20 de întrebări tip grilă. Pentru cea de-a doua etapă (10 – 21 aprilie), echipele care au răspuns corect la cel puţin 15 întrebări ale primei etape se califică, urmând să răspundă la un nou set de întrebări.

În perioada 22 – 26 aprilie, juriul competiţiei va evalua răspunsurile trimise de fiecare echipă şi va întocmi clasamentul concursului pe baza punctajului obţinut.

Detaliile cu privire la organizarea taberei, condiţiile şi regulile de participare, precum şi datele de contact pot fi obţinute de pe pagina web: www.mapn.ro/tabara.

7 ani de SMURD în Caraș-Severin

Joi, 28 martie s-au împlinit șapte ani de la prima intervenție SMURD în județul Caraș-Severin.

De la înființare și până în prezent, echipajele SMURD Caraș-Severin au fost solicitate să intervină în peste 15.400 de cazuri, din care aproape 600 doar anul acesta, și au asistat peste 15.600 de persoane, din care aproape 1.900 de copii.

Cele șapte ambulanţe SMURD şi celelalte autospeciale care au în complet modul de prim ajutor, dar fără posibilitate de transport pacient, din dotarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „SEMENIC” al Judeţului Caraş-Severin, sunt deservite de aproape 250 de pompieri militari – paramedici atestați pe diferite niveluri de competență.

Scurt istoric

În data de 21.03.2012, la sediul Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”SEMENIC” al Județului Caraș-Severin avea loc inaugurarea, în cadru festiv, a Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD) Caraș-Severin, în prezența Ministrului Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca, Secretarului de Stat pentru Relaţia cu Instituţiile Prefectului din cadrul MAI, Mihai Capră și a oficialităților județene.

Atunci, SMURD-ul avea în dotare 3 ambulanţe de prim ajutor calificat de tip B repartizate astfel: o ambulanţă la Detaşamentul de Pompieri Caransebeş, o ambulanţă la Secţia de Pompieri Oraviţa și o ambulanţă la Garda de Intervenţie nr. 2 Bozovici.

În dotarea SMURD se mai afla şi o ambulanţă de terapie intensivă mobilă de tip C, care însă nu a putut fi operaţionalizată deoarece nu s-a reușit asigurarea unei linii de gardă permanente, din lipsa personalului de specialitate (medici şi asistenţi medicali cu specialitatea în medicina de urgenţă).

În anul 2014, în urma demersurilor efectuate de către inspectoratul nostru, se aprobă reclasificarea ambulanţei de terapie intensivă mobilă de tip C în ambulanţă de prim ajutor calificat de tip B, iar în anul 2015 aceasta se operaţionalizează în cadrul Detaşamentului de Pompieri Reşiţa.

În anul 2015 intră în dotarea inspectoratului şi o autospecială transport personal şi victime multiple care este operaţionalizată, în acelaşi an, în cadrul Detaşamentului de Pompieri Reşiţa.

În urma implementării unor proiecte cu finanțare din fonduri europene de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în luna decembrie 2018, inspectoratului nostru i-au fost repartizate alte două ambulanțe de prim ajutor calificat de tip B, care funcționează în cadrul Detaşamentelor de Pompieri Reșița și Caransebeş.

ROMÂNIA, PRESA ŞI RĂZBOIUL HYBRID

Dan Dungaciu, preşedintele Institutului de Ştiinte Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Romane (ISPRI) şi al Fundaţiei Universitare a Marii Negre (FUMN), explică, de fiecare dată, cu răbdare, ce este războiul hybrid, cazul Ukrainei fiind unui “de manual”! “NATO este o maşinărie enormă, indestructibilă în războaiele militare clasice, dar actualele provocări sînt de altă natură”, spune Dan Dungaciu, într-un interviu mai vechi, realizat de Camelia Badea pentru Ziare.com şi publicat chiar pe pagina oficială a Fundaţiei Universitare a Mării Negre, instituţie aflată sub egida Academiei Române.

Reuniti la Bruxelles, miniştrii din ţările NATO şi Uniunii Europene vorbesc de cîţiva ani de acest tip de război, prezent de cînd e lumea, dar readus în actualitate de Anexarea Crimeei! Se discută despre extinderea forţelor de reacţie rapidă, a Forţelor pentru Operaţii Speciale, sînt analizate mereu metodele de contracarare a „elementelor razboiului hibrid” folosite de Moscova în confruntarea ei cu Occidentul în contexul conflictului din Ukraina.

Interviul reputatului analist vorbeşte şi de România. Este România o ţintă? “Nu cred în ipoteza unei agresiuni militare clasice împotriva României, dar ideea unui război hibrid – prin terţi, nu neapărat prin Rusia nemijlocit, care nu are o minoritate de asalt aici – nu e neplauzibilă”, spune Dan Dungaciu. “Războiul hibrid este agresiunea care, ca o ciupercă, creşte pe un mediu deja carent pe care, treptat, îl ia ăn posesie. Doar că sămînţa e aruncată din exterior”.

Federaţia Rusă lucrează în prezent la proiectul Basarabia, pe care intenţionează să-l pună în aplicare în regiunea Odessa, cu adresă directă la România şi Balcanii de Vest!

George Friedman, fondator şi preşedinte al centrului de analize strategice Stratfor, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, în care analistul american abordează criza din Ukraina şi situaţia regională, dar şi politica Rusiei faţă de fostele republici sovietice spune că preşedintele rus Vladimir Putin a creat tensiuni în Republica Moldova, dar Moldova rămîne independentă, în pofida încercărilor Moscovei de a destabiliza regiunea.

“Presa joacă un rol în acest război?”, întreabă Camelia Badea

“Da. Presa joacă un rol în orice tip de război, dar într-un război hibrid, nedeclarat, rolul ei este şi mai semnificativ. În sociologie există la un moment dat o teorie despre efectele mass-media în termeni de “injectie”: cum se constată o problemă (o “boală”), se injectează o campanie media şi opiniile cetăţenilor sînt modificate radical”, spune reputatul analist.

Cu o situaţie economică precară, o economie fragilă, afectată de schimbările pe plan mondial şi un stat perceput ca avînd o atitudine ostilă, chiar duşmănoasă faţă de cetăţean, România şi societatea românească sînt, astăzi, mai vulnerabile ca oricînd. Pe acest fundal, în ultimii ani, bombardamentul asupra României cu informaţie agresoare s-a intensificat. Terorismul politic a atins cote demne de 11 septembrie! De asemenea, terorismul cultural a luat, în ţara noastră, o amloare fără precedent. Potrivit Donei Tudor, agresarea mediatică, prin presă, radio şi televiziune, este concepută astfel încît să se declanşeze concomitent din interior şi din exterior şi să lase impresia că procesele dezorganizante se produc „natural”, de la sine şi nu sînt induse de centre de decizie agresoare . Astfel de acţiuni duc la ruperea capacităţii de protecţie naţională şi pot cuprinde: injectarea îndoielii cu privire la valorile culturii naţionale, negarea valorilor culturale autohtone, proliferarea kitch-ului, culturii de împrumut şi a subproducţiilor culturale, impunerea unui complex naţional de inferioritate culturală, crearea unei confuzii naţionale în ierarhia valorică, denigrarea personalităţilor şi valorilor culturale naţionale, promovarea neîncrederii generale şi a lipsei de respect faţă de instituţiile naţionale fundamentale, spolierea patrimoniului naţional, crearea unui sentiment de culpabilitate naţională, alimentarea şi declanşarea unor tensiuni interetnice, inducerea unui sentiment de inutilitate, ridiculizarea valorilor naţionale, a imnului naţional, a patriotismului şi naţionalismului, exacerbarea valorilor locale şi regionale în detrimentul conştiinţei naţionale.

O întrebare rămîne nepusă (vorba colegului Ilie Pintea!) – această stare este generată de români şi permanenta lor luptă pentru putere, sau interese externe creează psihoza agresivităţii şi conflictului permanent? Referitor la agresiunea externă, chiar dacă pare greu de crezut, dar manualul nu minte!, există cîteva elemente care indică faptul că România este, în ultimii ani, „ţintă” prin:

– distrugerea imaginii în cadrul UE prin: accentuarea fenomenului corupţiei, incapacitatea clasei politice de a adopta măsuri eficiente;

– crearea unor situaţii conflictuale la frontiere: vezi Republica Moldova, Ucraina şi Rusia;

– acţiunile incoerente în plan economic ale liderilor politici;

– îndatorarea excesivă a ţării;

Cum se realizează aceste lucruri? Potrivit http://militar.infomondo.ro/, în primul rînd, prin manipularea şi constrîngerea celor mai activi vectori ai vieţii economico-sociale: clasa politică şi mass media.

NOWRUZ

Nowruz, Anul Nou potrivit calendarului persan, este sărbătorit în ţările care făceau parte altădată din Imperiul persan, Afghanistanul fiind una dintre ele. Sub regimul talibanilor, această sărbătoare era interzisă, ca nefiind islamică. Afghanii au reînceput s-o sărbătorească deschis după înlăturarea regimului talibanilor prin intervenţia militară americană în 2001.

TALIBANII REVENDICĂ ATENTATUL DE ZIUA RECOLTEI

BMTF, 25 mar – Atacul comis sîmbătă cu explozibili amplasaţi pe stadionul din oraşul afghan Lashkar Gah, din provincia Helmand, soldat cu patru morţi şi 31 de răniţi, a fost revendicat de talibani, informează Reuters, citat de Agerpres.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor Zabihullah Mujahid şi-a asumat responsabilitatea pentru explozii pe Twitter.

Zeci de membri ai forţelor de securitate au fost ucişi în atacuri ale talibanilor în provincia Helmand din sudul Afghanistanului, au precizat luni oficiali locali. Şeful consiliului provincial a spus că între 20 şi 30 de bărbaţi şi-au pierdut viaţa în atacuri comise în districtul Sangin în ultimele 48 de ore. Un alt consilier provincial a arătat că bilanţul victimelor în rîndul forţelor de securitate este cuprins între 40 şi 52 de persoane.

Circa o mie de persoane se aflau pe stadion pentru a sărbători Anul Nou Afghan şi Ziua Naţională a Fermierilor. Guvernatorul provinciei a fost lovit, dar are răni superficiale, potrivit unui purtător de cuvînt.

Un martor a afirmat că exploziile care s-au produs păreau să provină din corturi amenajate pentru agricultori pentru a-şi expune produsele.

Manifestările, care durează mai multe zile, au fost marcate de mai multe atacuri, începînd cu exploziile revendicate de Stat Islamic în capitala Kabulului, joi, şi soldate cu şase morţi şi 23 de răniţi.

Anul Nou Persan este larg sărbătorit în Afghanistan, dar unii islamişti ai liniei dure se opun festivităţilor, spunînd că sînt ne-islamice.

În urmă cu o săptămînă, militanţii talibani au lansat o serie de operaţiuni asupra forţelor de poliţie şi armată din district pentru a răzbuna capturarea recentă de către comandouri afghane a mai multor comandanţi de teren ai grupării şi distrugerea unor depozite de arme din provincie, a precizat un alt consilier provincial. Potrivit acestuia, cu excepţia clădirii guvernului districtual şi a sediului poliţiei locale, tot restul districtului se află sub controlul militanţilor.

Situaţia generală de securitate din provincia sudică afghană a fost caracterizată ca „periculoasă” de un consilier local.

Provincia Helmand, aflată în vecinătatea Kandaharului, este sursa celei mai mari cantităţi de opiu din Afghanistan şi una dintre provinciile în care insurgenţii deţin cel mai mare control şi influenţă.

TREBUIE SĂ FIM ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 13 martie – Se va spune că nu este o abordare jurnalistică a subiectului. Nici nu este! Este o convingere personală consolidată după 15 de misiuni alături de militarii români în Teatrul de Operaţii Afghanistan. Un loc de pe planetă despre care toată lumea vorbeşte, dar mai ales detractorii participării româneşti la misiunile de acolo.

Am auzit jurnalişti spunînd că merg în TO pentru a prezenta ADEVĂRUL despre militarii români prezenţi acolo. Sigur, e un punct de vedere. Dar, ADEVĂRUL despre militarii români îl poţi prezenta din ţară, fără să faci mii de kilometri pînă în deşertul Kandaharului, la Kabul sau Mazar. Nu te opreşte nimeni să scrii că cel puţin un lot din noile uniforme cu care au fost echipaţi militarii din TO sînt de proastă calitate, se scămoşează de ai nevoie de maşini de tuns pentru a lua scamele de pe ele, că este mare nevoie de armament individual modern, că, poate, MapN-ul ar trebui să schimbe forma protecţiei anti-balistice la toată lumea etc, etc, etc! Nu trebuie să fii în Afghanistan să lupţi PENTRU sau ÎMPOTRIVA militarilor.

Deunăzi, am citit un excelent material despre operatorii FOS. Comentariile la articol, m-au îngrozit. Sigur, sînt şi nelipsiţii troli care dau tonul, însă frenezia condamnării participării ţării noastre la misiunea din Afghanistan poate fi comparată doar cu entuziasmul popular de la aderarea la NATO! Degeaba relaţiile publice militare, care fac un lucru excelent, prezintă, zi de zi, viaţa şi activitatea militarilor români. Nu e ca şi cum vorbesc CIVILII despre aceştia! De aceea, TREBUIE MERS ÎN AFGHANISTAN!

În anii de început, cînd legăturile cu ţara erau puţine şi dificile, corespondentul Radio România era principala punte de legătură a militarilor cu… acasă! Cu familia. Cu cei dragi. Astăzi, comunicaţiile au atins un nivel fără precedent şi fiecare militar are clipa sa de intimitate, de bucurie, atunci cînd comunică vizual cu cei dragi, lăsaţi în ţară. Continuă virtual viaţa de familie. Sigur, din cînd în cînd, lucrurile nu merg şi atunci intervine psihologul, care şi el poartă haină militară! E un paradox! Militarul e în misiune, şase luni, la mii de kilometri, dar e şi acasă. E împreună cu camarazii, dar şi cu familia. Şi, totuşi, e uneori, singur! Există nevoia de a vorbi cu cineva, cu cineva real, care nu e militar, dar care îl înţelege. Îi înţelege problemele legate de “serviciu”, de familie, de relaţia cu societatea şi cum anume se proiectează şi se amestecă cele două componente. “Căpşunarii din Iraq”, cum spunea în urmă cum mulţi ani CTP, au nevoie ca civilii să fraternizeze cu ei. Şi nu în mediul virtual! Chiar şi cel mai puternic FOS are nevoie să fie apărat şi “disculpat” în faţa dezlănţuirii de invective proferate la adresa lui, în mediul virtual. Un curent de opinie! De aceea, TREBUIE SĂ FIM ÎN AFGHANISTAN!

Prezenţa jurnaliştilor civili, care transmit zilnic, nu zece, nu 14 zile, ci trei luni, sau şase luni, despre ei, lucruri adevărate, este necesară, poate în aceeaşi măsură în care sînt necesari psihologii militari. E un effort minim în comparaţie cu efortul de reparare ulterioară a imaginii sau a sufletului acelor luptători! Mergi în Afghanistan NU pentru a spune poveşti, ci pentru A FI ALĂTURI DE MILITARII ROMÂNI, într-o misiune asumată civil-militară! Poate, CINEVA se gîndeşte şi la asta!

ÎNAINTE DE CUPA DACIA

Cupa DACIA se desfășoară ca parte a Campionatului Național de Raliuri din România și este una dintre cele mai longevive competiții monomarcă din automobilismul european. Mulţumim GEORGE GRIGORESCU! RESPECT! Înființată în 2007, Cupa DACIA a format peste 200 de sportivi și este o rampă de lansare pentru tinerele talente ale raliurilor. Mulţi dintre piloţii prezenţi în raliuri, aleargă şi în Campionatul Naţional de Viteză în Coastă. Dar, înainte?

Înainte de Cupa DACIA a fost… Călin Poenariu! Reşiţeano-timişoreanul care s-a încăpăţînat să alerge pînă în 2007 cu un utomobil DACIA. Aici, la Braşov!