Autor: BMTF

DEREGLĂRILE CLIMATICE FAVORIZEAZĂ CONFLICTELE

BMTF, 23 oct – Dereglările climatice generează şi vor continua să genereze provocări importante pentru misiunile de menţinere şi de reconstrucţie a păcii, care merg pînă la agravarea conflictelor, avertizează autorii unui raport despre Somalia, publicat miercuri şi citat de AFP, scrie Agerpres.

Cercetători de la Institutul Internaţional de Cercetări despre Pace din Stockholm (SIPRI) au studiat efectele modificărilor climatice asupra Misiunii de asistenţă ONU în Somalia (MANUSOM).

„Peisajul din domeniul securităţii evoluează în funcţie de modificările climatice”, a declarat coordonatorul studiului, Florian Krampe.

Potrivit acestui raport, ravagiile făcute de deceniile de conflicte din Somalia au fost amplificate de o serie de secete severe, care au pus presiune pe procesul de consolidare a statului şi au complicat operaţiunile întreprinse de MANUSOM. De exemplu, conflictele dintre crescătorii de animale şi cultivatorii din regiunile rurale ale ţării s-au intensificat odată cu lipsa de regularitate a anotimpurilor şi a condiţiilor meteorologice, care i-au constrîns pe crescătorii nomazi să îşi adapteze transhumanţa.

Secetele şi inundaţiile au cauzat o deplasare a unor populaţii mai numeroase de refugiaţi în tabere folosite ca teren de recrutare pentru grupările radicale, precum insurgenţii islamişti din mişcarea fundamentalistă Al-Shabaab.

În plus, deplasările unor grupuri mari de populaţii pot să fragilizeze guvernarea locală, imediat după ce acordurile de împărţire a puterii nu mai reflectă „structura demografică” a comunităţii vizate, subliniază Agerpres.

Deşi modificările climatice nu reprezintă neapărat sursa unui conflict, ele „îi cresc probabilitatea” de manifestare , a avertizat Florian Krampe. Karolina Eklow, coautoare a raportului, a subliniat că spre deosebire de majoritatea studiilor cunoscute şi care abordează aceeaşi tematică, studiul realizat de SIPRI nu vizează prezicerea efectelor viitoare ale modificărilor climatice, ci observarea consecinţelor actuale ale acestora.

„Nu mai este o chestiune ipotetică”, a precizat ea, adăugînd că personalul care participă la operaţiunile MANUSOM a fost deja informat în legătură cu aceste mize.

„Ei înţeleg perfect amploarea modificărilor climatice şi modul în care ele alterează toate modelele” verificate pînă acum în misiuni de rezolvare a conflictelor şi au început să ţină seama de acest aspect, a adăugat aceeaşi cercetătoare.

Au fost înfiinţate centre de coordonare a luptei împotriva secetei, alături de un post de consilier pentru securitatea mediului.

Somalia se află într-o situaţie haotică începînd din 1991 şi trebuie să facă faţă din 2007 insurgenţilor islamişti radicali din gruparea Al-Shabaab, afiliată grupului terorist Al-Qaida, care organizează numeroase atacuri împotriva unor ţinte civile şi militare.

Alungaţi din Mogadiscio în 2011, insurgenţii islamişti şi-au pierdut apoi majoritatea bastioanelor. Însă ei continuă să controleze vaste zone rurale, de unde lansează operaţiuni de gherilă şi atacuri-sinucigaşe, inclusiv în capitala ţării, vizînd obiective guvernamentale, de securitate şi civile.

CAMION CAPCANĂ ÎN LAGHMAN

BMTF, 16 oct – Trei oameni au murit, printre care doi poliţişti, şi circa 27 de personae, între care 20 de copii ai unei şcoli religioase au fost răniţi într-un atentat cu camion-capcană comis în estul Afghanistanului, au anunţat miercuri responsabili locali, informează AFP, preluată de Agerpres.

Atacul, care a avut loc în provincia Laghman, a vizat cartierul general al poliţiei din districtul Alishing, potrivit purtătorului de cuvînt al guvernului din provincie, Asadullah Daulatzai.

Explozia a fost atît de puternică, încît a distrus parţial o medresă (şcoală religioasă) din apropiere. În jur de 20 de elevi din clase mici au fost „răniţi cu cioburi de sticlă”, a precizat Daulatzai. Şase poliţişti au fost de asemenea răniţi, potrivit acestuia.

Talibanii au revendicat acest atac, care, potrivit lor, a ucis zeci de membri ai forţelor de securitate.

Provinciile din estul Afganistanului, printre care se numără şi Laghman, sînt scena unor atacuri frecvente din partea talibanilor împotriva forţelor de ordine. Aceste atacuri fac în mod regulat victime printre civili.

Copiii afgani suferă cel mai mult din cauza situaţiei de securitate din ţara lor. Nu mai puţin de 192 de şcoli au fost ţinta unor atacuri şi peste 1.000 au fost închise în Afghanistan anul trecut, din motive de securitate, potrivit Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF). În jur de 500.000 de copii şi-au văzut astfel „refuzat dreptul lor la educaţie”, deplînge agenţia ONU.

Atentatul din Laghman a survenit la o zi după prăbuşirea unui elicopter al armatei afghane, accident în care au murit şapte soldaţi, potrivit Ministerului Apărării afghan.

SCRUTIN ÎNSÎNGERAT

BMTF, 15 oct – Peste 450 de civili au fost victime ale unor atacuri, dintre care 85 au murit, în campania electorală şi în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Afghanistan, în principal din cauza talibanilor, a anunţat ONU marţi, potrivit AFP, scrie Agerpres.

Misiunea de Asistenţă a Naţiunilor Unite pentru Afghanistan (UNAMA) a înregistrat 277 de victime ale unor atacuri, dintre care 28 de morţi, doar în ziua scrutinului care a avut loc la 28 septembrie. UNAMA s-a declarat „preocupată în special de faptul că peste o treime dintre victimele din ziua votului au fost copii”.

Ameninţările şi atacurile împotriva organizării alegerilor au jucat un rol important în slaba participare, evaluată la circa 27%, conform ultimelor cifre disponibile.

UNAMA, al cărei raport acoperă perioada dintre începutul înregistrării candidaturilor, la 8 iunie, şi sfîrşitul lunii septembrie, a precizat că pierderile civile în atacuri legate de alegeri sînt „semnificativ mai mici” decît cele survenite la alegerile din octombrie 2018, cu 56 de morţi în ziua votului.

Conform UNAMA, principala vină pentru atacuri o au talibanii, care nu au ascuns că vor face totul pentru a împiedica organizarea scrutinului, pe care îl consideră ilegitim. UNAMA a transmis că „circa 95% dintre victimele civile în violenţele legate de alegeri în ziua scrutinului au fost atribuite talibanilor”.

Majoritatea atacurilor au fost comise cu rachete, grenade şi mortiere, precum şi cu dispozitive explozive improvizate „plasate în interiorul sau în apropierea unor birouri de vot, inclusiv în şcoli”.

Cele mai sîngeroase atacuri au fost comise la Kabul la 28 iulie asupra unei reuniuni electorale (21 de morţi) şi la nord de capitală, la 17 septembrie, unde un atentat sinucigaş în timpul unei întruniri electorale a făcut 30 de morţi.

ZECE MORȚI ȘI 27 DE RĂNIȚI LA JALALABAD

BMTF, 8 oct – Cel puţin zece persoane, printre care patru civili (un copil), au fost ucise după ce o camionetă în care fusese plasat explozibil a sărit în aer lîngă un microbuz ce transporta recruţi ai armatei afghane, în provincia Nangarhar din estul Afghanistanului, a anunţat luni un oficial afghan, informează Reuters, citată de Agerpres.

Alte 27 de persoane au fost rănite în atac, care a avut loc în jurul orelor locale 16:00 în oraşul Jalalabad, capitala provinciei, a precizat purtătorul de cuvînt al guvernatorului, Attaullah Khogyani. Răniţii au fost transportaţi la spitalul din provincie, unii dintre ei fiind în stare critică.

Deocamdată, atacul nu a fost revendicat. Atît gruparea teroristă Stat Islamic (SI), cît şi militanţii talibani sînt activi în această provincie.

Civilii duc greul războiului sîngeros care are loc în Afghanistan. Potrivit Misiunii de Asistenţă a ONU în Afghanistan (UNAMA), 1.366 de civili au fost ucişi şi 2.446 au fost răniţi de la 1 ianuarie până în 30 iunie anul curent.

Organizația Salvați Copii atrage atenția, într-un comunicat emis luni, la împlinirea a 18 ani de la declanşarea intervenţiei conduse de SUA, în urma atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, că fiecare copil care s-a născut şi a crescut în Afghanistan în ultimii 18 ani a trăit experienţa conflictului şi a fost afectat de războiul din această ţară, fără a lua în calcul, însă, cei 22 de ani de război anteriori. Un număr estimat de 20 milioane de copii s-au trezit în fiecare dimineaţă cu teama de împuşcături sau bombe şi de a fi ucişi sau mutilaţi pe străzile, în şcolile sau în casele lor, subliniază comunicatul.

Acesta arată că 12.500 de copii au fost fie ucişi, fie mutilaţi între 2015 şi 2018, iar 3,7 milioane (dintre care 60% sînt fete) nu sînt şcolarizaţi şi 3,8 milioane au nevoie de asistenţă umanitară. Copiii şi femeile sînt principalele victime ale războiului brutal care continuă în această ţară.

Potrivit Misiunii de Asistenţă a ONU în Afganistan (UNAMA), mai mult de 46.000 de civili au fost ucişi său răniţi între lunile ianuarie 2009 şi iunie 2019.

Forţele guvernamentale afghane luptă împotriva talibanilor şi a jihadiştilor din Statul Islamic.

SUA şi talibanii au purtat negocieri din vara trecută în tentativa de a pune capăt conflictului din Afghanistan. Procesul a fost întrerupt brusc la începutul lui septembrie după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat anularea unei întîlniri secrete prevăzute la Camp David cu talibanii pentru finalizarea unui acord.

ALEGERI EXPLOZIVE ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 28 sep – Mai multe explozii au avut loc sîmbătă în oraşele Kabul, Ghazni, Jalalabad şi Kandahar, la o oră după deschiderea secţiilor de votare în Afghanistan, unde alegătorii trebuie să-şi aleagă viitorul preşedinte, informează Reuters, preluată de Agerpres.

La Kandahar, în sudul ţării, trei persoane au fost rănite în explozia din interiorul unei secţii de votare, a declarat un purtător de cuvînt al guvernatorului provinciei. Explozia s-a produs în interiorul unei moschei, unde fusese deschis un centru de votare, printre răniţi s-ar număra şi un poliţist.

Un medic de la spitalul Mirwais a declarat, potrivit AFP, că „15 persoane, toţi bărbaţi, au fost rănite şi duse la spital”.

Cel puţin o persoană şi-a pierdut viaţa şi alte trei au fost rănite atunci cînd un dispozitiv exploziv a fost detonat în interiorul unei şcoli unde fusese deschis un birou de vot în districtul Sorkh Rod, în provincia Nangarhar din estul ţării.

De asemenea, cel puţin un observator a fost ucis într-un atac în provincia Kunduz.

Talibanii au revendicat responsabilitatea pentru atacurile din Ghazni, Kabul şi alte cîteva regiuni unde exploziile nu au fost confirmate imediat de autorităţi.

Comisia electorală a anunţat la mijlocul zilei că nu va avea contact cu 901 din cele 4.942 de secţii de votare deschise în ţară.

Peste 100.000 de soldaţi şi poliţişti au fost mobilizaţi pentru a proteja birourile de vot în cadrul alegerilor prezidenţiale de sîmbătă, pe care talibanii au ameninţată să le perturbe cu atentate sinucigaşe şi atacuri rachetă.

ForFireEx 2019

Mereu spunem că ne dorim o țară ca afară, cu instituții capabile să reprezinte România la cele mai înalte standarde. Ministerul Apărării Naționale este prima, și cea mai importantă, instituție din România care s-a reformat și a performat la standarde internaționale. Am spus-o, nu numai eu, dar o repet mereu: Armatei României I se datorează aderarea noastră la NATO și la Uniunea Europeană. Cei 30 de ani de reformă a instituției militare au generat plusuri incomensurabile în ceea ce privește tehnica și pregătirea militară, au adus în prim-plan militari cu o înaltă pregătire, care și-au cîștigat gradele pe cîmpurile de luptă. Generalii deșertului se află astăzi la comanda armatei, iar competențele lor nu pot fi puse la îndoială.

La fel se întîmplă și în cee ace privește Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, a cărui reformă îl apropie de structurile similare din NATO și Uniunea Europeană. Pompierii militari au devenit, în ultimii ani, salvatori complecși, care sînt astăzi și paramedici, asistenți medicali, parașutiști, scafandri, aviator. Pe scurt, astăzi, pompierii militari reprezintă Forțele pentru Operații Speciale (FOS) care acționează la pace. Eu i-aș numi: operatori ISU, ale căror intervenție complex salvează vieți și bunuri, indifferent de context și situația în care se află.

Între 23 și 27 septembrie 2019, în Caraș-Severin și Hunedoara s-a derulat cel mai mare exercițiu de stingere a unor incendii forestiere din România, un exercițiu de nivel European, organizat de o structură compatibilă cu Organismul European de Cooperare și încadrat cu ofițeri standard NATO. Doar două exemple alese întîmplător: col. Alin Maghiar, comandantul Bazei de Operații și mr. Cătălin Chircă, ofițerul de relații publice al exercițiului. Evident, ei sînt doar interfața unui sistem încadrat cu ofițeri și subofițeri de la nivelul ISU Caraș-Severin pînă la coordonarea din partea IGSU.

Exercițiul a fost declanșat luni, în jurul orei 8:10. Ca urmare a situației generate, prefectul județului, Matei Lupu, în calitate de președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Caraș-Severin, a convocat o ședință extraordinară la care au participat reprezentanți ai tuturor structurilor implicate în gestionarea unui astfel de risc.

La ședința extraordinară a participat și colonelul Claudiu Zamfir, un profesionist desăvîrșit, directorul Direcției Planificare Exerciții și Management Situații Excepționale din cadrul Inspectoratului General pentru Situații  de Urgență, care a prezentat participanților scopul și modul de desfășurare al exercițiului.

Pe perioada exercițiului au fost angrenate echipaje cu autospeciale de intervenție, aeronave și module specializate ale structurilor cu atribuții în gestionarea unui astfel de risc: MAI, MApN, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Sănătății, Ministerul Transporturilor, STS, Salvamont, dar și alte organizații cu funcții de sprijin.

500 de pompieri din 12 județe au fost angrenați în acest exercițiu, observați de 17 inspectori șefi din cadrul Inspectoratelor județene pentru Situații de Urgență, comandanții Poliției și Jandarmeriei, precum și al șefului DSU, dr. Raed Arafat.

Pompierii şi armata se află în topul încrederii românilor! Fiecare dintre cei care au fost nevoiţi, măcar o dată, să sune la pompieri, cunoaşte acest sentiment, al încrederii care începe să renască dintr-o situaţie ce părea fără ieşire. Românii au încredere în pompier pentru că e singura categorie profesională care nu dezamăgeşte, atunci cînd oamenii se află în necaz, fie că e vorba de o pisică rămasă în vreun copac, sau de un copil ce trebuie scos din flăcări. Salvează bunuri şi vieţi şi chiar le riscă pe ale lor, pentru asta, fără să pună în balanţă cîştigul material!

Despre proiectul separării IGSU de Ministerul de Interne, nu mai vorbesc. Este o discuție pe care o port de ani de zile cu argumente, de la filosofie de acțiune, la resurse financiare. Nu mai reiau, acum, nu mai e cazul!

JURNALIST UCIS LA KANDAHAR

BMTF, 26 sep – Patru oameni, între care un jurnalist şi un copil, au fost ucişi în explozia unei bombe plasate la intrarea într-un birou de campanie al preşedintelui Ashraf Ghani din Kandahar, în sudul Afghanistanului, au anunţat  AFP şi Reuters.

Abdul Hamid Hotaki, care prezenta ştirile la postul local de radio Hewad, se întorcea acasă marţi seara cînd a fost grav rănit de explozie, alături de alţi şapte civili, a precizat un purtător de cuvînt al guvernatorului din Kandahar.

Hotaki şi alţi civili răniţi au fost transportaţi imediat la spital, dar din păcate el a murit cîteva ore mai târziu, a menţionat acesta.

Între ceilalţi trei morţi în explozie se numără şi un copil, a indicat Ministerul de Interne afghan, care a atribuit atentatul talibanilor.

Talibanii au ameninţat că vor face tot posibilul pentru a împiedica desfăşurarea alegerilor prezidenţiale de sîmbătă, 28 septembrie, considerîndu-le nelegitime.

Agerpres amintește că săptămîna trecută, un atentat sinucigaş la o reuniune electorală la nord de Kabul, revendicat de talibani, s-a soldat cu 26 de morţi.

Tot miercuri, o altă explozie a vizat un birou de campanie al preşedintelui Ghani la Lashkar Gal, în provincia sudică Helmand. Trei persoane au fost rănite în acest incident.

Afghanistanul este considerată cea mai periculoasă ţară pentru ziarişti, care se expun la imense riscuri lucrînd în această zonă de conflict şi uneori sînt vizaţi direct de atacuri.

Cel puţin 15 ziarişti şi angajaţi din presă au fost ucişi în Afghanistan în 2018, considerat cel mai sumbru an de pînă acum pentru această profesie în această ţară, potrivit organizaţiei Reporteri fără frontiere.

În aprilie 2018, fotograful-şef al AFP din Afghanistan, Shah Marai, şi-a pierdut viaţa alături de alte 24 de persoane, între care opt jurnalişti, într-un atac sinucigaş la Kabul.

20 de morți în Zabul. Ambulanțe din Kandahar

BMTF, 19 sep – Un atentat cu maşină-capcană revendicat de talibani şi care viza un imobil al serviciilor de informaţii din Qalat, în sudul Afghanistanului, s-a soldat cu 20 morţi şi 95 de răniţi, potrivit agențiilor internaționale de presă.

„În această dimineaţă, o maşină-capcană a vizat NDS (serviciile de informaţii afghane). Spitalul regional care este situat în acelaşi loc a fost distrus în atac. Zece persoane au murit şi 85 au fost rănite”, a declarat Rahmatullah Yarmal.

Atacul a fost revendicat de un purtător de cuvînt al talibanilor, Qari Yousuf Ahmadi: „Am întreprins un atac-martir împotriva NDS”, a declarat el într-un mesaj, afirmînd că clădirea vizată a fost complet distrusă.

Potrivit unei purtătoare de cuvînt a Ministerului de Interne afghan, Marwa Amini, atacul a avut loc „în jurul orelor 05:50, cu un camion-capcană, lîngă spitalul din Zabul”.

Afghanistanul este, în ultimele zile, scena unei serii de atacuri sîngeroase revendicate majoritatea de talibani. Ele intervin în condiţiile în care alegeri prezidenţiale sînt programate să aibă loc în 28 septembrie.

Marţi, cel puţin 48 de persoane au fost ucise în două atacuri-sinucigaşe, unul împotriva unui miting electoral al preşedintelui Ashraf Ghani în centrul ţării, altul la Kabul, vizînd un centru de recrutare al armatei.

Miercuri, patru civili au fost ucişi într-un atentat-sinucigaş şi într-un asalt împotriva unei clădiri oficiale la Jalalabad (est).

Atentatul de astăzi are loc în timp ce emisarul Statelor Unite pentru Afghanistan, Zalmay Khalilzad, însărcinat cu negocierile cu talibanii, va fi audiat cu uşile închise în Congres, la zece zile după ce preşedintele american, Donald Trump, a pus capăt discuţiilor, relatează AFP.

Preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Camera Reprezentanţilor, Eliot Engel, l-a convocat pe Zalmay Khalilzad săptămîna trecută pentru ca aceasta să vină să detalieze „planul său de pace” în prezent „îngropat” şi „pentru a înţelege cum acest proces” a „deraiat”, a făcut cunoscut congresmanul într-un comunicat.

MARȚEA NEAGRĂ ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 18 sep – Cel puţin 48 de persoane au fost ucise marţi în Afghanistan în două atentate-kamikaze, unul asupra unui miting electoral al preşedintelui Ashraf Ghani şi altul la Kabul, ambele fiind revendicate de talibani, care consideră scrutinul prezidenţial prevăzut pentru 28 septembrie ca fiind ilegitim, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Primul atac, comis de un kamikaze pe motocicletă, s-a produs în cursul dimineţii la Charikar, o localitate din provincia Parwan, la o oră de mers cu maşina la nord de capitală, a transmis Nasrat Rahimi, purtător de cuvînt al Ministerului de Interne.

Explozia, care s-a produs în apropiere de primul punct de control prin care se făcea acces la mitingul electoral, a făcut „26 de morţi şi 42 de răniţi”, a spus el. Printre victime se numără „femei şi copii”, a declarat pentru AFP directorul spitalului din Parwan, Abdul Qasim Sangin. Preşedintele Ghani nu a fost rănit.

Un alt atentat-sinucigaş s-a produs la o oră mai tîrziu în centrul Kabulului. Conform unor fotografii ale unor servicii de securitate private, atacul s-a produs în apropiere de un centru de recrutare al armatei.

22 de persoane, dintre care şase membri ai forţelor de securitate, au murit şi 38 au fost rănite în acest atentat terorist, comis de un kamikaze, a transmis Ministerul de Interne într-un comunicat. De asemenea, printre victime se numără „femei şi copii”, conform autorităţilor.

Talibanii au revendicat cele două atacuri, reamintind că au cerut populaţiei să nu participe la reuniuni electorale în vederea alegerilor prezidenţiale de la 28 septembrie.

Atentatul de la Parwan este cel mai sîngeros dintre atacurile care au vizat campania electorală de la lansarea acesteia la 28 iulie. Un alt atac soldat cu 20 de morţi a vizat în acea zi birourile Afghanistan Green Trend (AGT), o mişcare politică fondată de Amrullah Saleh, prezent pe lista lui Ashraf Ghani în poziţia de prim-vicepreşedinte.

Talibanii au anunţat la începutul campaniei electorale că vor face totul pentru a perturba scrutinul. Ei nu recunosc nici o legitimitate autorităţilor afghane, cu care au refuzat întotdeauna dialogul.

Numeroşi observatori se aşteptau la o revenire a violenţelor din partea lor după ce preşedintele american Donald Trump a suspendat recent negocierile cu mişcarea talibană asupra unei retrageri progresive a forţelor americane din Afghanistan.

Decizia Washingtonului a venit la scurt timp după un atentat la 5 septembrie la Kabul, revendicat de asemenea de talibani, care a făcut 12 morţi, între care un soldat american şi un soldat român.

28 de morți la Kabul

BMTF, 17 sep – Cel puţin 24 de oameni au murit şi alţi 31 au fost răniţi marţi în Afghanistan în apropierea unui miting electoral la care participa şi preşedintele Ashraf Ghani, transmit Reuters şi AFP, preluate de Agerpres. Alte trei persoane au fost ucise într-un alt atac survenit la Kabul, potrivit unui prim bilanţ.

Un militar american, din cadrul misiunii NATO Resolute Support, a fost ucis, de asemenea, în luptă, în capitala afghană.

Şeful statului, care urma să ia cuvîntul la mitingul din Charikar, capitala provinciei Parwan, la nord de Kabul, a scăpat nevătămat din acest atentat, a menţionat un consilier al acestuia.

Directorul spitalului provincial a menţionat că majoritatea victimelor par a fi civili, inclusiv femei şi copii, şi numărul acestora ar putea creşte.

Atacul a fost comis de un militant sinucigaş, a afirmat un responsabil guvernamental local.

O altă explozie a avut loc marţi în centrul capitalei afghane Kabul, soldată cu cel puţin trei morţi, a indicat poliţia.

Violenţele au loc în contextul în care negocierile de pace dintre SUA şi talibani au eşuat săptămîna trecută.

POMPIERILOR!

Ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorită dintotdeauna ca fiind ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA, însă a fost legal oficializată începînd din 1953, fiind prevăzută în Hotărârea Guvernului nr.1490/2004 pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Astăzi, se împlinesc 170 de ani de la bătălia din Dealul Spirii. Nu am să înţeleg niciodată de ce Pompierii de azi sărbătoresc o faptă de arme, de INFANTERIE, a lui Zăgănescu, în loc să fie mîndri de stingerea unor incendii istorice. Mă rog…

Sînt mîndru că am prieteni pompieri. Sînt mîndru că jumătatea mea ESTE pompier! Credeţi-mă! Am văzut cum e să trăieşti tot timpul la limita dintre viaţă şi moarte. Am văzut cum e să mori. Am văzut cum e să ai pe conştiinţă moartea sau viaţa unor oameni. Am văzut şi că românii sînt probabil singurul popor care dispreţuieşte pe cei ce le salvează viaţa. Degeaba unii împart diplome de ziua Lor! Degeaba unii sînt mîrşavi şi pătează uniforma!

Pompierii şi armata se află în topul încrederii românilor! Fiecare dintre cei care au fost nevoiţi, măcar o dată, să sune la pompieri, cunoaşte acest sentiment, al încrederii care începe să renască dintr-o situaţie ce părea fără ieşire. Românii au încredere în pompier pentru că e singura categorie profesională care nu dezamăgeşte, atunci cînd oamenii se află în necaz, fie că e vorba de o pisică rămasă în vreun copac, sau de un copil ce trebuie scos din flăcări. Salvează bunuri şi vieţi şi chiar le riscă pe ale lor, pentru asta, fără să pună în balanţă cîştigul material!

Azi, e ziua lor! Nu sînt eu un fan al zilelor festive, dar îmi place să aduc aminte de ele celor ce mă citesc. La ISU „Semenic” e Ziua Porţilor Deschise, iar copiii pot admira, în voie, de apropape, tehnica de luptă. Altfel, în trafic, cînd vedeţi o maşină de pompieri sau de salvare, daţi-vă la o parte. Oamenii aceia se duc să salveze vieţi, e singura chestie pe care o fac cînd ies din curtea unităţilor lor. Au trecut de mult zilele cînd pompierul era doar un luptător împotriva incendiilor. El este acum şi paramedic, şi scafandru, şi alpinist, şi descarcerator, iar pregătirea unui astfel de militar e extrem de complexă şi diversificată. E un SALVATOR COMPLET ŞI COMPLEX! I se mai spune, astăzi, “lucrător” ISU. Eu i-aş spune OPERATOR ISU, precum operatorilor din Forţele de Operaţii Speciale! Ceea ce şi sînt, la Pace!

Nu blocaţi salvări sau pompieri în trafic, că aţi văzut voi că sînt goale! Nu săriţi la bătaie că vi se pare vouă că au ajuns prea tîrziu. Nu-i credeţi pe idioţii care au rang de ministru, că ar fi prea mulţi, ar cîştiga prea mulţi bani, sau ar fi prea puţin militari. Salvatorii ISU merită un Minister pentru Situaţii de Urgenţă, separat de MAI!

Fiţi oameni! TOT RESPECTUL PENTRU POMPIERI şi LA MULŢI ANI DE ZIUA LOR !

LA MULȚI ANI, POMPIERI!

LA MULȚI ANI, POMPIERI!

Ziua pompierilor este marcată în fiecare an la 13 septembrie. Este data la care, în anul 1848, a avut loc Bătălia din Dealul Spirii, o luptă eroică purtată de pompierii militari, conduşi de locotenentul Pavel Zăgănescu, împotriva trupelor otomane, pentru apărarea Revoluţiei de la 1848.

11 SEPTEMBRIE, RACHETE LA KABUL

BMTF, 11 sep – O rachetă a lovit miercuri un zid al ministerului afghan al Apărării, în apropierea ambasadei americane, în primele ore ale zilei în care se împlinesc a 18 ani de la atentatele antiamericane la la 11 septembrie 2001, scrie Agerpres.

„O rachetă a lovit un zid al complexului Ministerului Apărării, fără să facă victime”, a afirmat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne, Nosrat Rahimi, într-un comunicat.

Atacul a avut loc imediat după miezul nopţii.

A fost primul din capitala afghană după ce preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunţat sîmbătă că pune capăt negocierilor purtate cu talibanii privind retragerea trupelor americane.

Aceştia au avertizat marţi că, dacă SUA abandonează tratativele, „vor regreta în curînd”. Aveam două căi de a pune capăt ocupaţiei în Afghanistan, cea a jihadului şi luptelor, şi cea a discuţiilor şi negocierilor. Dacă Trump vrea să stopeze discuţiile, o vom lua pe prima cale şi ei o vor regreta în curînd, a declarat un purtător de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid.

Preşedintele american a declarat luni că, în ce-l priveşte, negocierile cu talibanii sînt moarte, după ce sîmbătă seara anunţase anularea unei întîlniri secrete prevăzute la Camp David cu talibanii pentru finalizarea unui acord negociat de peste un an.

Atentatele de la 11 septembrie 2001 de la New York, Washington şi din Pennsylvania au determinat intervenţia americană în Afghanistan împotriva organizaţiei Al-Qaida, prezentă în ţară, şi a talibanilor aflaţi atunci la putere la Kabul.

Capitala afghană a fost săptămîna trecută ţinta a două atentate, revendicate de talibani, care au făcut numeroase victime, printre care români.

ASALT TALIBAN PE TOATE FRONTURILE. OPT CONTRACTORI ROMÂNI AU DEMISIONAT ŞI SE ÎNTORC ÎN ŢARĂ, DUPĂ ATACUL DE LUNI, DE LA KABUL

BMTF, 8 sep – Talibanii au răpit şase jurnalişti afghani care lucrează pentru organizaţii media private şi de stat în provincia Paktia, au anunţat oficiali din guvern, potrivit Reuters. Reporterii, care lucrează pentru radiouri şi televiziuni care transmit ştiri în limbile paştună şi dari, au fost răpiţi în timp ce se deplasau împreună din provincia Paktika spre Paktia, pentru a participa vineri la un workshop media.

“Încercăm să negociem eliberarea lor”, a declarat Abdullah Hasrat, purtător de cuvînt al guvernatorului din Paktia.

Un reprezentant al talibanilor a confirmat răpirea celor şase jurnalişti, însă a precizat că reporterii vor fi eliberaţi în curînd. “Da, luptătorii noştri i-au răpit din greşeală. În acest moment nu ne funcţionează comunicarea prin telefoane, însă jurnaliştii vor fi eliberaţi după ce vom reuşi să luăm legătura cu comandantul local”, a spus Zabihullah Mujahid, purtător de cuvînt altalibanilor.

În 2018, Afghanistan a fost cea mai periculoasă ţară pentru jurnalişti, fiind înregistrate 13 decese.

În iunie, talibanii au lansat un avertisment către mass-media afghană, spunînd că jurnaliştii vor fi ţinta unor atacuri dacă vor continua să transmită propaganda guvernului împotriva insurgenţilor.

Talibanii au lansat un atac, vineri, şi asupra capitalei provinciei afghane Farah, gruparea intensificînd atacurile în toată ţara, transmite AFP preluată de Agerpres.

În acest atac, zeci de luptători talibani au cucerit un centru local de recrutare al Armatei Naţionale afghane, a indicat pentru AFP purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei. De partea cealaltă, un purtător de cuvînt al talibanilor s-a referit la o „vastă operaţiune în curs în provincia Farah”.

Farah, capitala provinciei cu acelaşi nume situată în vestul ţării în apropiere de frontiera cu Iranul, a fost şi în trecut atacată. Talibanii au cucerit-o pentru scurt timp în mai 2018, fiind apoi izgoniţi de armata afghană cu sprijinul forţelor NATO.

Rezultatul luptelor de vineri rămîne incert.

Purtătorul de cuvînt al ministerului de Interne, Nasrat Rahimi, a afirmat într-un mesaj că „inamicul a suferit lovituri puternice în mai multe zone şi toţi atacatorii vor fi curînd eliminaţi”.

Talibanii încearcă totodată, de sîmbăta trecută, să cucerească în nordul ţării capitala provinciei Kunduz şi au lansat duminică operaţiuni împotriva localităţii Pul-e Khumri.

Capitala afghană Kabul a fost şi ea scena a două atacuri sîngeroase, luni şi joi, revendicate de către talibani. În atacul de luni asupra cartierului fortificat Green Village şi-a pierdut viaţa şi ofiţerul SIE Vasile Rădună, din cadrul misiunii diplomatice române de la Kabul, aflată în acel cartier. Personalul diplomatic a fost evacuat de către FOS afghane, în timpul nopţii, afghanii fiind singurii autorizaţi să acţioneze în timpul nopţii, pe teritoriul Afghanistanului. Un alt oficial român a fost rănit. 20 de foşti militari români (şi NU militari români! Foşti! n.a.), actualmente contractori privaţi pentru o companie canadiană al cărei contract este chiar paza GV, au fost implicaţi în schimbul de focuri cu insurgenţii. În urma unor neînţelegeri contractuale ulterioare atacului, opt din cei 20 de contractori români au demisionat şi se află în drum spre casă.

Atacul de luni asupra GV a debutat cu detonarea unei cisterne plină de combustibil. În urma deflagraţiei extrem de puternice, zeci de maşini şi constructii din Green Village, dar şi din afara perimetrului întărit, au fost pur şi simplu distruse, ceea ce a iscat o revoltă violentă a populaţiei civile în zilele de marţi şi miercuri. Misiunea diplomatică a României la Kabul a avut ghinionul să se afle în apropierea breşei, dar nu a fost vizată direct de atacul taliban!

Prin breşa făcută de explozia camionului-capcană au pătruns cinci terorişti înarmaţi cu zeci de grenade şi pistoale mitralieră care s-au împrăştiat în directii diferite ale complexului Green Village. Fiecare dintre ei a lansat atacuri, încercînd să ucidă cît mai mulţi occidentali. Potrivit relatărilor la cald ale unor contractori, românii nu deţineau arme de foc, compania motivînd că nu are suficiente! Mai mult, pe timpul nopţii, armele ar trebui păstrate în armurărie, sau în fişete speciale. Exista un pistol mitralieră la cinci români, potrivit relatărilor. Compania canadiană nu şi-a respectat angajamentele faţă de contractorii români, iar opt dintre ei au preferat să renunţe la contract.

INTELLIGENCE-UL ROMÂNESC VIZAT DIRECT LA KABUL. ROMÂNII SÎNT „ÎN CURU GOL”!

BMTF, 5 sep – Bilanţul atentatului sinucigaş de joi de la Kabul a crescut la cel puţin 10 morţi, între care şi un militar român, şi 42 de răniţi. Militanţii talibani au revendicat responsabilitatea pentru atentatul sinucigaş care a vizat un punct de control din apropierea cartierului general al misiunii Resolute Support a NATO şi care s-a soldat cu cel puţin 5 morţi şi 35 de răniţi.

MApN precizează într-un comunicat de presă că decesul militarului român a survenit în jurul orei 11.40, ora României, în urma unei explozii generate de o maşină-capcană. Acesta este caporalul cls. a III-a Ciprian-Ștefan Polschi, din cadrul FOS, care îndeplinea funcția de șofer în cadrul structurilor de comandament NATO din Kabul.

Caporalul cls. a III-a Ciprian-Ștefan Polschi avea 38 de ani, era căsătorit și avea doi copii. Era angajat în M.Ap.N. din anul 2004 și se afla la a treia misiune în Afghanistan.

Ministrul apărării naționale, Gabriel Leș, a semnat ordinul de avansare la gradul de sublocotenent post-mortem a lui Ciprian-Ștefan Polschi și a înaintat Președintelui României propunerea de a-i conferi Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, pentru militari, cu însemn de război.

Conducerea Ministerului Apărării Naționale îşi exprimă profundul regret pentru producerea acestui tragic eveniment și transmite condoleanțe familiei îndoliate.

Vineri, 6 septembrie, în unitățile militare din țară și din teatrele de operații vor fi organizate ceremonii de comemorare a militarului căzut la datorie.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a declarat că sediul agenţiei de spionaj afghane a fost ţinta atacului şi că explozia s-a produs cînd un convoi de forţe străine trecea prin zonă.

Deflagraţia a fost provocată de un minibus încărcat cu explozibili care a sărit în aer în jurul orei locale 10:10 (05:40 GMT), a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne, Nasrat Rahimi.

Un purtător de cuvînt al agenţiei de spionaj afghane a declarat că ţinta a fost un punct de control. Deflagraţia a putut fi auzită de la o depărtare de 3,5 kilometri.

Imagini ale camerelor de supraveghere, postate online de 1TV, un canal de televiziune local, arată cum o furgonetă trece printr-o barieră de beton şi se apropie de ceea ce par a fi două vehicule 4×4 blindate de culoare albă, după care explodează. Rahimi a anunţat că 12 maşini aparţinînd unor civili au fost distruse în explozie. Sute de oameni se aflau în zonă în momentul exploziei, potrivit Reuters.

Atacul – care a distrus maşini şi magazine din zonă – se produce în plin proces de negocieri între SUA şi talibani.

Acest atentat are loc la doar trei zile de la atentatul de luni noaptea, soldat cu 16 morţi şi peste 100 de răniţi, şi în care şi-a pierdut viaţa şi un diplomat român, iar un altul a fost grav rănit.

Un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul, lucrător al SIE, a murit, iar altul a fost grav rănit în urma atacului terorist care a avut loc în noaptea de luni spre marţi, la Kabul. „În cursul nopţii de 2 spre 3 septembrie, în cadrul campusului în care îşi desfăşoară activitatea Ambasada României la Kabul a avut loc un atac îndreptat împotriva cetăţenilor străini. În urma atacului, un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul a decedat, iar altul a fost grav rănit”, transmite MAE într-un comunicat.

Potrivit Ministerului nostru de Externe, românul ucis în atentat avea 43 de ani şi era membru al echipei de securitate a ambasadei. „Este un moment foarte tragic pentru România, în principal nu doar pentru misiunea noastră diplomatică acolo, nu doar pentru Ministerul Afacerilor Externe, pentru România, pentru că un om şi-a pierdut viaţa, practic, un om tînăr şi-a dat viaţa pentru a-i salva pe ceilalţi, într-un efort de a combate acest atac terorist”, a spus ministrul de externe, Ramona Mănescu, cînd a aflat de atac.

Atacul s-a petrecut luni seara, la ora locală 21.45. Talibanii au vizat complexul rezidenţial Green Village (Cartierul Verde) aflat undeva în zona de N-E a Kabulului. Green Village este un complex rezidenţial securizat, destinat doar străinilor, unde accesul este foarte dificil, chiar imposibil pentru localnici. Complexul, care este înconjurat de un gard imens de beton, adăposteşte sedii de firme şi organizaţii neguvernamentale, dar şi spaţii de cazare, terenuri de sport şi restaurante. Camionul încărcat cu explozibil a intrat într-un gard, pe latura vestică şi a distrus o bună parte din el. S-a produs astfel o breşă prin care atacatorii au intrat în complex şi au început să tragă la întîmplare. Potrivit martorilor, schimbul de focuri a durat cîteva ore. Explozia a fost devastatoare. A creat un crater uriaş în şosea şi a distrus zeci de clădiri pe o rază de cîteva sute de metri.

Atentatul s-a soldat cu 16 morţi şi 119 răniţi. Atacul a avut loc în timp ce principalul post de televiziune afghan Tolo News difuza un interviu cu reprezentantul american Zalmay Khalilzad, care discuta despre un potenţial acord cu talibanii care-şi doresc retragerea forţelor americane din cinci baze aflate pe teritoriul Afghanistanului.

Marţi dimineaţă, sute de locuitori furioşi au ieşit pe străzi, cerîndu-le străinilor să părăsească districtul. Unii dintre ei s-au urcat pe un zid care înconjoară Green Village, incendiind un turn de pază şi maşini de teren blindate aflate în parcarea din zonă. Această tabără a fost bombardată frecvent şi atacurile ne-au distrus casele şi au rănit oamenii care locuiesc în această zonă. Oamenii şi-au pierdut vieţile şi mulţi alţii au fost răniţi din această cauză. Această tabără este amplasată într-o zonă rezidenţială şi ar trebui evacuată din acest district. Dacă tabăra nu este evacuată, oamenii vor continua să protesteze”, a spus Mohammad Kamal Afghan. Green Village a fost deseori ţinta atacurilor.

Mulţi străini locuiesc în complex, care este păzit de forţele afghane şi de agenţi ai unor firme private de securitate, între care şi mulţi români. GardaWorld, cea mai mare firmă privată de securitate din lume, asigură, alături de forţele afghane, protecţia complexului Green Village din capitala Afghanistanului. Înfiinţată în 1995, compania canadiană de securitate a luat avînt şi de pe urma războielor de la începutul anilor 2000 din Iraq. Pînă în anul 2007, firma avea 5.000 de angajaţi în regiune. Compania generează acum peste 3 miliarde de dolari venituri anuale şi este unul dintre cei mai mari angajatori din industria de securitate, cu 65.000 de angajaţi în toată lumea.

Mai mult de 20 de foşti militari români cu mai multe misiuni la activ, în Iraq şi Afghanistan, se află, în prezent, sub contract cu compania canadiană, cu contracte de adviser în vederea monitorizării accesului în check-point-urile din Green Village. Pînă IERI, miercuri, 4 septembrie, aceştia NU erau înarmaţi! Exista un pistol mitralieră la cinci oameni, pe motiv că GardaWorld „nu are arme”! Securitatea campului era asigurată cu agenţi nepalezi care au fugit în buncăre în momentul atacului cu maşină capcană. „Sîntem în curu gol”, mi-a relatat un prieten, chiar în timpul atacului.

Atacatorii au fost respinşi şi ucişi de contractorii români, care, din motive economice sînt menţinuţi în prima linie! Începînd de astăzi, 5 septembrie, grupul de 20 de români, contractori privaţi la GardaWorld, asigură şi sarcinile de check-point, şi paza Green Village şi QRF! Fără a beneficia de salarii mărite! Cine este nemlţumit poate reveni în ţară!

Mai mulţi foşti ambasadori ai SUA în Afghanistan au avertizat marţi, într-o scrisoare deschisă, asupra pericolelor de securitate ce le implică o retragere grăbită a militarilor americani înainte ca în ţară să fie cu adevărat pace, relatează AFP.

Pe tot parcursul anului 2019 militarii români au fost vizaţi de atacurile insurgenţilor. Pe 13 aprilie – Patru militari români, aflaţi în misiune, au fost răniţi în provincia Kandahar, Afghanistan. Militarii răniţi au fost evacuaţi pe cale terestră către spitalul militar al Bazei Aeriene Kandahar. În urma evaluării medicale, aceştia au fost internaţi, doi dintre ei cu fracturi în zona membrelor inferioare, unul cu traumatism cranian închis şi cel de al patrulea cu fractură toracală.

24 mai – Cinci militari din Batalionul 300 Protecţia Forţei „Sfântul Andrei”, aflaţi în misiune în Afghanistan, au fost răniţi în timp ce executau o misiune de patrulare mixtă împreună cu militari americani, în zona de responsabilitate, a anunţat, printr-un comunicat de presă, Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Pe timpul executării misiunii, în jurul orei 12.30, ora României, maşina de luptă de tip MRAP în care se aflau militarii a fost atacată cu un dispozitiv exploziv improvizat.

6 mai – Doi militari din Batalionul 300 Protecţia Forţei „Sfântul Andrei”, aflaţi în misiune în Afghanistan, au fost răniţi în timp ce executau o misiune de patrulare interioară în Baza Aeriană Kandahar, după ce maşina de luptă de tip MRAP în care se aflau militarii s-a răsturnat. Celor doi militari – caporalul clasa a III-a Laurenţiu Bogatu şi fruntaşul Ionuţ Burlacu – li s-a acordat primul ajutor, au fost transportaţi la Spitalul Militar ROL III din Baza Aeriană Kandahar, în starea stabilă, caporalul Bogatu fiind externat.

Atacurile de luni şi de astăzi de la Kabul au vizat operatori de intelligence care pregătesc serviciile secrete afghane. România este un actor cheie pe această piaţă, iar talibanii ştiu asta!

Numiri în funcție la Ministerul Apărării Naționale

Prin ordine emise de ministrul apărării naționale, următorii generali au fost numiți în funcții de conducere, după cum urmează:

Generalul-maior Daniel Petrescu a fost numit, începând cu data de 13 august 2019, în funcția de locțiitor al șefului Statului Major al Apărării și înaintat, la data de 14 august 2019, prin decret al Președintelui României, la gradul de general-locotenent – cu trei stele.

Generalul-maior Ovidiu Uifăleanu, a fost numit, începând cu data de 13 august 2019, în funcția de consilier coordonator domeniu al ministrului apărării naționale.Atribuțiile de șef al Statului Major al Forțelor Terestre (SMFT) sunt îndeplinite de generalul-maior Dorin Blaiu, comandant al Componentei Operaţionale Terestre şi locţiitor al şefului SMFT.

Generalul-maior Iulian Berdilă a fost numit, începând cu data de 20 august 2019,  în funcția de comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE).

* * *

Generalul-locotenent Daniel Petrescu a îndeplinit, din august 2017 până la această dată, funcția de comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE). Experiența sa profesională include funcții deținute la nivel tactic, operativ și strategic în cadrul Forțelor Terestre Române, în comandamente NATO și în teatrele de operații. Este veteran al teatrelor de operații, cu misiuni executate în Angola (1995-1996-misiunea UNAVEM III și 1998-1999- misiunea MONUA), Albania (1997), iar la comanda Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni” a executat misiuni în Kosovo (2003), Bosnia-Herțegovina (2004), Irak (2005) și Afganistan (2007).

În perioada iunie 2013 – iulie 2016, a îndeplinit funcția de Reprezentant militar al Şefului Statului Major General la Comandamentul Aliat pentru Transformare, Norfolk, Virginia, SUA.

Este șef de promoție al Institutului Militar de Infanterie „Nicolae Bălcescu” de la Sibiu (promoția 1992), șef de promoție al Universității Naționale de Apărare „Carol I” (promoția 2003), absolvent „cu distincție” al Colegiului Național de Război din cadrul Universității Naționale de Apărare Washington DC, SUA, unde a urmat un master în „Strategie de securitate națională” (2011). Educația sa militară mai include un doctorat în științe militare și informații la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (București, 2010). De asemenea, este absolvent al Colegiului Întrunit de Comandă și Stat Major (JSCSC), Marea Britanie, unde a urmat Cursul avansat de comandă și stat major (2007-2008) și a absolvit masterul în studii de apărare la King’s College din Londra.

* * *

Generalul-maior Ovidiu Uifăleanu a îndeplinit, din august 2017 până în prezent, funcția de şef al SMFT. Experiența anterioară include funcțiile de comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE) (2015-2017), comandant al Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” (2014-2015), precum și alte funcții de nivel operativ și tactic.

Este veteran al teatrelor de operații, cu misiuni executate în Bosnia- Herţegovina (2003) și Afganistan (comandant al Batalionului 812 Manevră „Șoimii Carpaților” – 2007 și locţiitor al şefului operaţiilor în Combined Team Zabul – 2012).

Este absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Activi de Tancuri și Auto „Mihai Viteazul”, arma tancuri (1990), al Academiei de Înalte Studii Militare, Facultatea Interarme, specializarea conducere interarme, trupe de uscat (2001) și a absolvit Cursul postuniversitar de perfecţionare în domeniul securităţii naţionale „Securitate şi bună guvernare”, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” (2015). Printre studiile absolvite în afara țării se numără Colegiul de război – trupe de uscat, Carliste Barracks, Pennsylvania, SUA (2010), Cursul privind legislaţia conflictelor armate, Centrul Pfp de instruire din Ankara, Turcia (2008) și Cursul de politică şi concepte NATO, Şcoala NATO – Oberammergau, Germania (2005).

* * *

Generalul-maior Iulian Berdilă a îndeplinit, din septembrie 2017 până în prezent, funcția deșef al Direcţiei planificare strategică din Statul Major al Apărării. Printre funcțiile îndeplinite anterior se numără cea de comandant al Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” (2015-2017) și cea de şef de stat major al Diviziei 2 Infanterie „Getica” (2014-2015).

Ca veteran al teatrelor de operații a îndeplinit misiuni în Irak (ofiţer executiv al locţiitorului şefului de stat major pentru operaţii din cadrul Forţei Multinaţionale din Irak, 2006-2007) și Afganistan (comandant al Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni” – 2011).

A absolvit Cursul de limbă engleză din Lackland Air Force Base şi Cursul de bază pentru ofiţeri de artilerie terestră din Fort Sill, SUA (1996), Cursul avansat pentru ofiţeri de artilerie la Fort Sill, SUA (2000),  Colegiul de Comandă şi Stat Major al Forţelor Terestre din SUA (2003), studii de masterat în artă şi stiinţă militară (operaţii la nivel de teatru) la Şcoala  Militară de Studii Avansate, Fort Leavenworth, Kansas, SUA (2004) și a obținut al doilea masterat în studii strategicelaColegiul de Război al Forţelor Terestre din SUA (2014).Biroul de presă

MĂCEL LA KABUL

BMTF, 19 aug – Statul Islamic a revendicat ieri atentatul comis de un atacator sinucigaş, soldat cu 63 de morţi şi 182 de răniţi sîmbătă seara în cursul unei ceremonii de nuntă la Kabul, relatează AFP şi Reuters, scrie Agerpres. Martorii susţin că nunta era una organizată în cadrul minorităţii şiite a hazarilor. Musulmanii sunniţi militanţi, inclusiv talibanii şi Stat Islamic, i-au atacat în repetate rînduri pe hazarii şiiţi din Afghanistan şi Pakistanul vecin în decursul anilor.

Explozia s-a produs într-o zonă destinată bărbaţilor dintr-un restaurant pentru nunţi din vestul Kabulului, la ora locală 22.40 (18.10 GMT).

„Fratele kamikaze Abu Assem al-Pakistani a reuşit ieri să ajungă la o mare adunare de apostaţi” la Kabul şi „să-şi detoneze centura în mijlocul mulţimii”, scrie într-un comunicat publicat pe Telegram organizaţia jihadistă. „După sosirea membrilor de securitate, mujahedini au aruncat în aer o maşină-capcană”, potrivit sursei citate.

Anterior, autorităţile afghane au confirmat că moartea a 63 de persoane şi rănirea altor 182 în acest carnagiu, survenit într-un moment în care populaţia afghană speră într-un acord între talibani şi SUA. Printre victime sînt femei şi copii, a indicat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, Nasrat Rahimi.

Este unul dintre atentatele cele mai sîngeroase de la începutul anului în Afghanistan, potrivit AFP.

În urmă cu trei săptămîni, un atacator sinucigaş taliban a ucis 14 persoane şi a rănit 145, tot în vestul Kabulului, un atac despre guvernul a estimat că ridică întrebări privind angajamentul militanţilor pentru pace, în pofida faptului că în prezent se aşteaptă încheierea unui acord cu SUA.

În jur de 20.000 de soldaţi străini, majoritatea americani, se află în Afghanistan în cadrul unei misiuni NATO conduse de SUA pentru a instrui, asista şi consilia forţele afghane. În acelaşi timp, unele trupe americane efectuează operaţiuni de combatere a terorismului.

NOU ATENTAT PRE-ELECTORAL, LA KABUL

BMTF, 7 aug – Cel puţin 95 de oameni au fost răniţi miercuri în explozia unei maşini capcană în vestul capitalei afghane Kabul, scrie Agerpres, citînd agenții internaționale de presă. Atacul a fost revendicat imediat de militanţi talibani.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului de interne Nasrat Rahimi a explicat că un vehicul încărcat cu explozibili a fost detonat la intrarea într-un comisariat de poliţie, la ora locală 09.00 (04.30 GMT), fără a da alte detalii.

Deflagraţia a ridicat un nor uriaş de fum. Într-o înregistrare video difuzată pe reţelele sociale, după explozie pot fi auzite tiruri de armă.

Luna iulie a fost cea mai sîngeroasă din Afghanistan din ultimii doi ani, peste 1500 de oameni fiind ucişi sau răniţi, potrivit ONU.

Atentatul survine la doar o zi după ce talibanii din Afghanistan i-au îndemnat marţi pe alegătorii din această ţară să ”boicoteze” alegerile prezidenţiale prevăzute pentru sfîrşitul lui septembrie şi să evite întrunirile ”care ar putea deveni potenţiale ţinte”, relatează AFP, Reuters şi dpa.

Rebelii le „cer” combatanţilor să se opună cu toate capacităţile de care dispun „imposturii acestui proces teatral”. „Pentru a evita pierderile, compatrioţii noştri trebuie să evite adunările care ar putea deveni ţinte”, se avertizează în comunicatul difuzat marţi de un purtător de cuvînt al talibanilor.

Anunţul survine în contextul în care SUA şi reprezentanţi ai rebelilor participă la Doha la o a opta rundă de negocieri, iar luni seara emisarul american Zalmay Khalilzad a salutat „progrese excelente” între cele două părţi.

Similar, un reprezentant politic al talibanilor, Suhail Shaheen, a evocat „progrese excelente” în discuţiile de la Doha. „Sîntem pe cale să discutăm ultimele aspecte rămase şi acordul de pace va fi încheiat”, a declarat acesta.

Campania pentru alegerile prezidenţiale din Afghanistan a început oficial la 28 iulie. În aceeaşi zi, 20 de persoane au fost ucise şi 50 rănite într-un atac care a vizat sediul unui candidat de pe lista electorală a preşedintelui în exerciţiu Ashraf Ghani. Amrullah Saleh, fost şef al serviciilor de informaţii cunoscut pentru poziţia sa ostilă talibanilor, a supravieţuit atacului.

Ghani este favorit în cursa prezidenţială, în care sunt înscrişi 17 candidaţi. Alegerile urmau să aibă loc la sfîrşitul lui aprilie, dar au fost deja amînate de două ori, în momentul de faţă fiind programate pentru 28 septembrie. Menţinerea acestei date rămîne sub semnul întrebării avînd în vedere că, în cazul în care la Doha va fi semnat un acord între americani şi talibani, ar putea începe în Norvegia negocieri de pace între rebeli şi reprezentanţi ai guvernului de la Kabul.

Talibanii, care au întâmpinat cu atacuri sîngeroase alegerile legislative din octombrie 2018, consideră că procesul electoral „nu are nicio valoare”.

Victoria lui Ashraf Ghani la alegerile prezidenţiale precedente a fost marcată de suspiciuni de fraudă, iar în privat mulţi afghani spun că nu vor ieşi la vot din cauza riscului de atentate şi a bănuielilor de fraudă.

SE RETRAG AMERICANII DIN AFGHANISTAN?

BMTF, 2 aug – Statele Unite se pregătesc să retragă mii de soldaţi din Afghanistan ca parte a unui acord cu talibanii pentru a pune capăt conflictului de aproape două decenii din această ţară, au relatat joi media americane, scrie Agerpres.

Surse anonime citate de The Washington Post şi CNN au spus că acordul prevede o reducere a numărului militarilor americani din Afghanistan de la circa 14.000 la 8.000-9.000.

Acordul le va cere de asemenea talibanilor să înceapă negocieri directe cu guvernul de la Kabul, despre care gruparea militantă spune că este un regim marionetă.

Înţelegerea prevede de asemenea o reducere drastică a personalului Ambasadei SUA din Kabul şi reduceri ale personalului de securitate, a relatat CNN.

Informaţiile vin după ce Zalmay Khalilzad, reprezentantul special al SUA pentru reconciliere în Afghanistan, a declarat miercuri că SUA sînt dispuse „să încheie un acord” dacă talibanii îşi respectă la rîndul lor angajamentele pentru un avans al negocierilor între cele două părţi.

Reprezentanţi ai SUA şi ai talibanilor se întîlnesc de anul trecut în speranţa de a găsi o soluţie paşnică la conflictul din Afghanistan şi urmează să înceapă zilele viitoare o nouă rundă de negocieri la Doha, capitala Qatarului.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a declarat joi că „există speranţă că va putea fi găsită o soluţie la această rundă de discuţii”.

Washingtonul vrea mai presus de orice garanţii de la talibani că Afghanistanul nu va deveni un refugiu pentru terorişti, în timp ce talibanii se concentrează pe garantarea retragerii tuturor forţelor străine conduse de SUA din Afghanistan.

Conform SUA, acordul ar trebui să includă şi un armistiţiu.

Aproape 1000 de militari români se află dislocați la această oră în Afghanistan.