Autor: BMTF

Numiri în funcție la Ministerul Apărării Naționale

Prin ordine emise de ministrul apărării naționale, următorii generali au fost numiți în funcții de conducere, după cum urmează:

Generalul-maior Daniel Petrescu a fost numit, începând cu data de 13 august 2019, în funcția de locțiitor al șefului Statului Major al Apărării și înaintat, la data de 14 august 2019, prin decret al Președintelui României, la gradul de general-locotenent – cu trei stele.

Generalul-maior Ovidiu Uifăleanu, a fost numit, începând cu data de 13 august 2019, în funcția de consilier coordonator domeniu al ministrului apărării naționale.Atribuțiile de șef al Statului Major al Forțelor Terestre (SMFT) sunt îndeplinite de generalul-maior Dorin Blaiu, comandant al Componentei Operaţionale Terestre şi locţiitor al şefului SMFT.

Generalul-maior Iulian Berdilă a fost numit, începând cu data de 20 august 2019,  în funcția de comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE).

* * *

Generalul-locotenent Daniel Petrescu a îndeplinit, din august 2017 până la această dată, funcția de comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE). Experiența sa profesională include funcții deținute la nivel tactic, operativ și strategic în cadrul Forțelor Terestre Române, în comandamente NATO și în teatrele de operații. Este veteran al teatrelor de operații, cu misiuni executate în Angola (1995-1996-misiunea UNAVEM III și 1998-1999- misiunea MONUA), Albania (1997), iar la comanda Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni” a executat misiuni în Kosovo (2003), Bosnia-Herțegovina (2004), Irak (2005) și Afganistan (2007).

În perioada iunie 2013 – iulie 2016, a îndeplinit funcția de Reprezentant militar al Şefului Statului Major General la Comandamentul Aliat pentru Transformare, Norfolk, Virginia, SUA.

Este șef de promoție al Institutului Militar de Infanterie „Nicolae Bălcescu” de la Sibiu (promoția 1992), șef de promoție al Universității Naționale de Apărare „Carol I” (promoția 2003), absolvent „cu distincție” al Colegiului Național de Război din cadrul Universității Naționale de Apărare Washington DC, SUA, unde a urmat un master în „Strategie de securitate națională” (2011). Educația sa militară mai include un doctorat în științe militare și informații la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (București, 2010). De asemenea, este absolvent al Colegiului Întrunit de Comandă și Stat Major (JSCSC), Marea Britanie, unde a urmat Cursul avansat de comandă și stat major (2007-2008) și a absolvit masterul în studii de apărare la King’s College din Londra.

* * *

Generalul-maior Ovidiu Uifăleanu a îndeplinit, din august 2017 până în prezent, funcția de şef al SMFT. Experiența anterioară include funcțiile de comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE) (2015-2017), comandant al Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” (2014-2015), precum și alte funcții de nivel operativ și tactic.

Este veteran al teatrelor de operații, cu misiuni executate în Bosnia- Herţegovina (2003) și Afganistan (comandant al Batalionului 812 Manevră „Șoimii Carpaților” – 2007 și locţiitor al şefului operaţiilor în Combined Team Zabul – 2012).

Este absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Activi de Tancuri și Auto „Mihai Viteazul”, arma tancuri (1990), al Academiei de Înalte Studii Militare, Facultatea Interarme, specializarea conducere interarme, trupe de uscat (2001) și a absolvit Cursul postuniversitar de perfecţionare în domeniul securităţii naţionale „Securitate şi bună guvernare”, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” (2015). Printre studiile absolvite în afara țării se numără Colegiul de război – trupe de uscat, Carliste Barracks, Pennsylvania, SUA (2010), Cursul privind legislaţia conflictelor armate, Centrul Pfp de instruire din Ankara, Turcia (2008) și Cursul de politică şi concepte NATO, Şcoala NATO – Oberammergau, Germania (2005).

* * *

Generalul-maior Iulian Berdilă a îndeplinit, din septembrie 2017 până în prezent, funcția deșef al Direcţiei planificare strategică din Statul Major al Apărării. Printre funcțiile îndeplinite anterior se numără cea de comandant al Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” (2015-2017) și cea de şef de stat major al Diviziei 2 Infanterie „Getica” (2014-2015).

Ca veteran al teatrelor de operații a îndeplinit misiuni în Irak (ofiţer executiv al locţiitorului şefului de stat major pentru operaţii din cadrul Forţei Multinaţionale din Irak, 2006-2007) și Afganistan (comandant al Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni” – 2011).

A absolvit Cursul de limbă engleză din Lackland Air Force Base şi Cursul de bază pentru ofiţeri de artilerie terestră din Fort Sill, SUA (1996), Cursul avansat pentru ofiţeri de artilerie la Fort Sill, SUA (2000),  Colegiul de Comandă şi Stat Major al Forţelor Terestre din SUA (2003), studii de masterat în artă şi stiinţă militară (operaţii la nivel de teatru) la Şcoala  Militară de Studii Avansate, Fort Leavenworth, Kansas, SUA (2004) și a obținut al doilea masterat în studii strategicelaColegiul de Război al Forţelor Terestre din SUA (2014).Biroul de presă

MĂCEL LA KABUL

BMTF, 19 aug – Statul Islamic a revendicat ieri atentatul comis de un atacator sinucigaş, soldat cu 63 de morţi şi 182 de răniţi sîmbătă seara în cursul unei ceremonii de nuntă la Kabul, relatează AFP şi Reuters, scrie Agerpres. Martorii susţin că nunta era una organizată în cadrul minorităţii şiite a hazarilor. Musulmanii sunniţi militanţi, inclusiv talibanii şi Stat Islamic, i-au atacat în repetate rînduri pe hazarii şiiţi din Afghanistan şi Pakistanul vecin în decursul anilor.

Explozia s-a produs într-o zonă destinată bărbaţilor dintr-un restaurant pentru nunţi din vestul Kabulului, la ora locală 22.40 (18.10 GMT).

„Fratele kamikaze Abu Assem al-Pakistani a reuşit ieri să ajungă la o mare adunare de apostaţi” la Kabul şi „să-şi detoneze centura în mijlocul mulţimii”, scrie într-un comunicat publicat pe Telegram organizaţia jihadistă. „După sosirea membrilor de securitate, mujahedini au aruncat în aer o maşină-capcană”, potrivit sursei citate.

Anterior, autorităţile afghane au confirmat că moartea a 63 de persoane şi rănirea altor 182 în acest carnagiu, survenit într-un moment în care populaţia afghană speră într-un acord între talibani şi SUA. Printre victime sînt femei şi copii, a indicat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, Nasrat Rahimi.

Este unul dintre atentatele cele mai sîngeroase de la începutul anului în Afghanistan, potrivit AFP.

În urmă cu trei săptămîni, un atacator sinucigaş taliban a ucis 14 persoane şi a rănit 145, tot în vestul Kabulului, un atac despre guvernul a estimat că ridică întrebări privind angajamentul militanţilor pentru pace, în pofida faptului că în prezent se aşteaptă încheierea unui acord cu SUA.

În jur de 20.000 de soldaţi străini, majoritatea americani, se află în Afghanistan în cadrul unei misiuni NATO conduse de SUA pentru a instrui, asista şi consilia forţele afghane. În acelaşi timp, unele trupe americane efectuează operaţiuni de combatere a terorismului.

NOU ATENTAT PRE-ELECTORAL, LA KABUL

BMTF, 7 aug – Cel puţin 95 de oameni au fost răniţi miercuri în explozia unei maşini capcană în vestul capitalei afghane Kabul, scrie Agerpres, citînd agenții internaționale de presă. Atacul a fost revendicat imediat de militanţi talibani.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului de interne Nasrat Rahimi a explicat că un vehicul încărcat cu explozibili a fost detonat la intrarea într-un comisariat de poliţie, la ora locală 09.00 (04.30 GMT), fără a da alte detalii.

Deflagraţia a ridicat un nor uriaş de fum. Într-o înregistrare video difuzată pe reţelele sociale, după explozie pot fi auzite tiruri de armă.

Luna iulie a fost cea mai sîngeroasă din Afghanistan din ultimii doi ani, peste 1500 de oameni fiind ucişi sau răniţi, potrivit ONU.

Atentatul survine la doar o zi după ce talibanii din Afghanistan i-au îndemnat marţi pe alegătorii din această ţară să ”boicoteze” alegerile prezidenţiale prevăzute pentru sfîrşitul lui septembrie şi să evite întrunirile ”care ar putea deveni potenţiale ţinte”, relatează AFP, Reuters şi dpa.

Rebelii le „cer” combatanţilor să se opună cu toate capacităţile de care dispun „imposturii acestui proces teatral”. „Pentru a evita pierderile, compatrioţii noştri trebuie să evite adunările care ar putea deveni ţinte”, se avertizează în comunicatul difuzat marţi de un purtător de cuvînt al talibanilor.

Anunţul survine în contextul în care SUA şi reprezentanţi ai rebelilor participă la Doha la o a opta rundă de negocieri, iar luni seara emisarul american Zalmay Khalilzad a salutat „progrese excelente” între cele două părţi.

Similar, un reprezentant politic al talibanilor, Suhail Shaheen, a evocat „progrese excelente” în discuţiile de la Doha. „Sîntem pe cale să discutăm ultimele aspecte rămase şi acordul de pace va fi încheiat”, a declarat acesta.

Campania pentru alegerile prezidenţiale din Afghanistan a început oficial la 28 iulie. În aceeaşi zi, 20 de persoane au fost ucise şi 50 rănite într-un atac care a vizat sediul unui candidat de pe lista electorală a preşedintelui în exerciţiu Ashraf Ghani. Amrullah Saleh, fost şef al serviciilor de informaţii cunoscut pentru poziţia sa ostilă talibanilor, a supravieţuit atacului.

Ghani este favorit în cursa prezidenţială, în care sunt înscrişi 17 candidaţi. Alegerile urmau să aibă loc la sfîrşitul lui aprilie, dar au fost deja amînate de două ori, în momentul de faţă fiind programate pentru 28 septembrie. Menţinerea acestei date rămîne sub semnul întrebării avînd în vedere că, în cazul în care la Doha va fi semnat un acord între americani şi talibani, ar putea începe în Norvegia negocieri de pace între rebeli şi reprezentanţi ai guvernului de la Kabul.

Talibanii, care au întâmpinat cu atacuri sîngeroase alegerile legislative din octombrie 2018, consideră că procesul electoral „nu are nicio valoare”.

Victoria lui Ashraf Ghani la alegerile prezidenţiale precedente a fost marcată de suspiciuni de fraudă, iar în privat mulţi afghani spun că nu vor ieşi la vot din cauza riscului de atentate şi a bănuielilor de fraudă.

SE RETRAG AMERICANII DIN AFGHANISTAN?

BMTF, 2 aug – Statele Unite se pregătesc să retragă mii de soldaţi din Afghanistan ca parte a unui acord cu talibanii pentru a pune capăt conflictului de aproape două decenii din această ţară, au relatat joi media americane, scrie Agerpres.

Surse anonime citate de The Washington Post şi CNN au spus că acordul prevede o reducere a numărului militarilor americani din Afghanistan de la circa 14.000 la 8.000-9.000.

Acordul le va cere de asemenea talibanilor să înceapă negocieri directe cu guvernul de la Kabul, despre care gruparea militantă spune că este un regim marionetă.

Înţelegerea prevede de asemenea o reducere drastică a personalului Ambasadei SUA din Kabul şi reduceri ale personalului de securitate, a relatat CNN.

Informaţiile vin după ce Zalmay Khalilzad, reprezentantul special al SUA pentru reconciliere în Afghanistan, a declarat miercuri că SUA sînt dispuse „să încheie un acord” dacă talibanii îşi respectă la rîndul lor angajamentele pentru un avans al negocierilor între cele două părţi.

Reprezentanţi ai SUA şi ai talibanilor se întîlnesc de anul trecut în speranţa de a găsi o soluţie paşnică la conflictul din Afghanistan şi urmează să înceapă zilele viitoare o nouă rundă de negocieri la Doha, capitala Qatarului.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a declarat joi că „există speranţă că va putea fi găsită o soluţie la această rundă de discuţii”.

Washingtonul vrea mai presus de orice garanţii de la talibani că Afghanistanul nu va deveni un refugiu pentru terorişti, în timp ce talibanii se concentrează pe garantarea retragerii tuturor forţelor străine conduse de SUA din Afghanistan.

Conform SUA, acordul ar trebui să includă şi un armistiţiu.

Aproape 1000 de militari români se află dislocați la această oră în Afghanistan.

Sfîrșit de iulie, la Farah

BMTF, 31 iul – Cel puţin 28 de persoane – în majoritate femei şi copii – şi-au pierdut viaţa și alte 10 au fost rănite, miercuri dimineaţă,  în jurul orei 06:00, în vestul Afganistanului, după ce un autobuz care circula între Kandahar şi Herat a sărit în aer în urma impactului cu o bombă amplasată la marginea drumului de către talibani, au anunţat autorităţile afghane, citate de AFP, scrie Agerpres. Agenţia de presă DPA consemnează un bilanţ de cel puţin 34 de morţi în acest incident în provincia Farah din vestul Afghanistanului.

Potrivit oficialilor afghani, bomba era destinată să lovească forţele de securitate.

Serviciul de presă al guvernatorului din Farah a confirmat bilanţul victimelor, dar a avertizat că acesta ar putea creşte în orele următoare.

Talibanii nu au reacţionat pe moment.

Aceste noi decese survin la o zi după publicarea unui raport în care Naţiunile Unite îşi exprimase regretul că civilii continuă să moară şi să fie răniţi în Afghanistan într-un ritm inacceptabil, în pofida discuţiilor destinate să pună capăt deceniilor de război în această ţară.

În pofida scăderii cu 27% a numărului de victime în primul semestru al anului 2019, comparativ cu primele şase luni ale lui 2018, 1.366 civili au fost ucişi şi 2.446 răniţi în Afghanistan, a indicat misiunea ONU în Afganistan (MANUA) într-un raport semestrial.

O treime dintre aceste victime sînt copii (327 de morţi şi 880 de răniţi).

Statele Unite au angajat încă de anul trecut un dialog direct, fără precedent, cu talibanii, în speranţa de a se ajunge la un acord de pace. Washingtonul pare hotărît să accelereze aceste negocieri, pe măsura apropierii alegerilor prezidenţiale afghane preconizate să aibă loc la sfîrşitul lunii septembrie şi a cursei pentru Casa Albă în 2020.

MILITARI AMERICANI UCIȘI ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 30 IUL – Doi militari americani au fost ucişi luni în Afghanistan, a anunţat comandamentul operaţiunii Resolute Support a NATO..

Cei doi militari, a căror identitate nu a fost dezvăluită, au fost ucişi în luptă, a menţionat comandamentul NATO într-un comunicat care nu face alte precizări.

Acest incident aduce la cel puţin 11 numărul militarilor americani din Afghanistan decedaţi în 2019.

Aproximativ 20.000 de militari străini, cei mai mulţi dintre ei americani, dar și români, se află în Afghanistan în cadrul misiunii de antrenare, asistare şi consiliere a forţelor afghane. În 2018, un număr record de 3.804 de civili au fost ucişi în Afghanistan, indica ONU în luna februarie.

ATAC ASUPRA UNUI SEDIU DE PARTID LA KABUL

BMTF, 29 iul – Două persoane au fost ucise, iar candidatul la funcţia de vicepreşedinte al ţării, în tandem cu şeful statului în exerciţiu, Ashraf Ghani, a fost rănit duminică în urma unei puternice explozii produse în centrul capitalei Kabul, informează Reuters, preluată de Agerpres.

Acest atac, care a avut loc pe o arteră din apropierea Universităţii Ghalib şi Piaţa Shahid, într-o intersecţie, a făcut de asemenea 25 de răniţi, a indicat un purtător de cuvânt al Ministerului afghan de Interne, scrie agenția română de presă.

Imediat după explozie, indivizi înarmaţi au dat năvală în incinta universităţii şi au luat la ţintă biroul principal al candidatului la funcţia de vicepreşedinte Amrullah Saleh.

Saleh, membru al Mişcării Naţionale (Basej-e-Mili), a fost rănit de o schijă metalică înainte de a fi evacuat din biroul său, potrivit aceluiaşi purtător de cuvînt. Sediile acestui partid sînt adiacente celor ale universităţii.

Saleh, care se bucură de o mare popularitate în rîndul minorităţii tadjice, este cunoscut pentru luările sale de poziţie intransigente faţă de talibani şi faţă de alte grupări insurgente islamiste din Afghanistan.

Ashraf Ghani şi Saleh şi zeci de alţi candidaţi şi-au lansat duminică campania lor pentru alegerile prezidenţiale programate pentru 28 septembrie.

Colaboratori apropiaţi ai lui Saleh au declarat pentru postul de televiziune ToloNews că acesta se afla în interiorul clădirii cînd a început atacul, dar între timp a fost evacuat.

Conform canalului media citat, formaţiunea Green Trend ar fi precizat într-un mesaj pe Twitter că Saleh este viu şi nevătămat şi nu a avut de suferit în urma atacului.

Agenţia de presă EFE comunică trei morţi şi cel puţin 25 de răniţi.

Acest atac intervine în prima zi de campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale din Afghanistan.

Nici o grupare insurgentă nu a revendicat deocamdată atacul, al cincilea comis în luna iulie şi al 15-lea de la începutul anului numai la Kabul, soldate cu cel puţin 80 de morţi şi 550 de persoane rănite.

TREI ATENTATE LA KABUL ȘI O BAZĂ MILITARĂ DISTRUSĂ

BMTF, 25 IUL – Cel puţin 12 persoane au fost ucise şi 30 rănite, joi dimineaţă, în trei explozii produse la Kabul, relatează agențiile internaționale de presă.

Deflagraţiile au avut loc în estul capitalei afghane.

Prima explozie, soldată cu cinci morţi şi zece răniţi, a fost cauzată de o bombă magnetică plasată pe un microbuz al Ministerului Minelor şi Petrolului, potrivit purtătorului de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, Nasrat Rahimi.

Acesta a precizat că în a doua explozie, produsă în apropiere de locul primei explozii, au murit şapte persoane şi au fost rănite cel puţin 20, fiind implicat un atentator sinucigaş aflat pe o motocicletă.

A treia deflagraţie a avut loc la extremitatea estică a oraşului Kabul. Nici unul dintre cele trei atacuri nu a fost deocamdată revendicat.

Pe de altă parte, cel puţin 35 de poliţişti afghani au fost ucişi într-un atac comis de talibani în provincia Takhar, din nordul Afghanistanului. Sayed Mehrabuddin, guvernator al districtului Ishkamish, a declarat că militanţi talibani au atacat trei puncte de control şi o bază militară folosită de forţele de poliţie.

Potrivit unui alt oficial afghan, Mawlawi Keramatullah, membru al Consiliului provinciei Takhar, numărul poliţiştilor afghani ucişi se ridică la 43, alţi nouă fiind daţi dispăruţi. Keramatullah a adăugat că luptătorii talibani au distrus baza militară înainte de a părăsi zona.

25. CRONOLOGIE AMARĂ

25. CRONOLOGIE AMARĂ

Asediul Vukovarului a fost o luptă care a durat 87 de zile, desfășurată în orașul Vukovar din estul Croației. Asedierea orașului s-a făcut de către Armata Populară Iugoslavă și Armata Republicii Sârbe Krajina sprijinite de diverse forțe paramilitare sîrbe, cu intenția de a desprinde localitatea de Croația și de a o anexa Republicii Sârbe Krajina, care să formeze o uniune cu Serbia și Muntenegru. Asediul s-a desfășurat între august și noiembrie 1991, în timpul Războiului Croat de Independență.

Conform unor estimări, artileria sârbă a tras pînă la un milion de obuze către Vukovar.  

CRONOLOGIE AMARĂ, apărută la Editura INTERGRAF din Reșița în 1994, monitorizează ultima jumătate de an înaintea izbucnirii războiului. Se împlinesc 25 de ani de la apariția acestei cărți!

La mulţi ani, camarazi!

În 23 iulie, presa militară din România, atît cît a mai rămas ea după trecerea valurilor reformatoare peste Armata României în ultimii ani, aniversează 160 de ani. 160 de ani în care jurnalistul militar român a luptat cu armele imaginii şi cuvîntului pe toate fronturile unde militarul român a fost prezent.

Pentru a păstra adevărul pînă la capăt, trebuie să spun că pe 23 iulie, săptămînalul „Observatorul militar” – vizibil acum şi pe www.presamil.ro – aniversează 160 de ani de la tipărirea primului număr. De aici, „Ziua Presei Militare”, care va fi, şi în acest an, un moment de reflecţie pentru cei aproximativ 100 de jurnalişti activi în redacţiile centrale şi teritoriale ale armatei. Lor li se alătură, doar sentimental, un număr mai mic de corespondenţi ai postului public de radio şi cîţiva jurnalişti de televiziune care în ultimii 20 de ani au fost alături de Armata Română în diverse teatre de operaţii şi au împărtăşit aceleaşi obiective şi idealuri. Am spus-o de mai multe ori, presa militară poate fi considerată o forţă de reacţie rapidă în domeniul mediatic, cu impactul unei brigăzi operative. O alăturare permanentă a jurnalistului militar camarazilor săi în zonele de conflict sau teatrele de operaţii devine evidentă dacă ne gîndim doar la unul din rolurile presei militare: acela de „vector de imagine“ al instituţiei pe care o reprezintă.

Dacă ar fi să parafrazez un titlu celebru, ar trebui să spun că „cei mai frumoşi ani” au fost aceia în care generalii Mihail Popescu şi Eugen Bădălan, aflaţi succesiv în fruntea Statului Major General, asigurau prezenţa jurnaliştilor militari la principalele evenimente ce au precedat şi urmat intrarea României în NATO. Mai mult, pentru şase luni, presa militară a trecut în subordinea şefului SMG, acolo unde îi şi este locul, ca în alte state aliate. A fost perioada de maximă libertate de expresie! La care a contribuit şi Gelaledin Nezir, cel mai bun purtător de cuvînt al Armatei României. „Turcul” a fost cel care a dat cea mai bună dovadă de românism al purtătorului de uniformă! Un prieten deosebit, de mare clasă! Să trăieşti, Geluţu, 1000 de ani!

După care a venit dezastrul şi s-a redus drastic şi tacit bugetul. Și tare mă gîndesc la colegii americani şi la puternica lor armată de jurnalişti şi posturi militare, AFN: TV, de radio, publicaţii etc. Sau la colegii de la RIDER, o revistă militară… privată!

Din punctul meu de vedere, jurnaliştii militari ai Ministerului de Interne ar trebui sărbătoriţi împreună. Aşa că eu le spun şi lor La mulţi ani! Cum LMA spun şi pesei militare din Republica Moldova, care s-au dovedit camarazi excepţionali şi buni profesionişti!

CROAȚI DIN RS GRAV RĂNIȚI LA KABUL

BMTF, 24 iul – Trei soldaţi croaţi au fost răniţi miercuri la Kabul într-un atentat-sinucigaş cu maşină capcană revendicat de talibani, potrivit unor surse concordante, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Un soldat a fost grav rănit” cînd un kamikaze a luat ca ţintă miercuri dimineaţă vehiculul blindat în care se aflau el şi alţi doi militari croaţi, a declarat presei la Zagreb ministrul croat al apărării, Damir Krsticevic.

„Viaţa sa este în pericol”, a precizat el, adăugând că rănile celorlalţi doi soldaţi croaţi sunt grave, dar că nu le pun vieţile în pericol.

Talibanii au revendicat atacul, afirmînd că unul dintre luptătorii lor a murit ca martir după ce a ucis şi rănit un mare număr de agenţi ai CIA aruncîndu-se în aer într-o maşină plină cu explozivi.

Nici un poliţist sau civil afghan nu a fost rănit în incident, a declarat purtătorul de cuvînt al poliţiei din Kabul, Ferdaws Faramarz, pentru AFP.

Atacul survine la o zi după ce premierul pakistanez, Imran Khan, a anunţat marţi la Washington că se va întîlni cu talibanii la întoarcerea în ţară, pentru a căuta o modalitate de a se pune capăt războiului din Afghanistan care durează de 18 ani.  

Într-un discurs ţinut la sediul centrului de studii United States Institute of Peace, Imran Khan a explicat că a fost contactat de talibanii afghani „în urmă cu cîteva luni”, după victoria sa electorală din iulie 2018, însă fără să îi întîlnească, deoarece Kabulul s-a opus.

În opinia sa, talibanii l-au contactat pentru că el „a susţinut întotdeauna că nu există o soluţie militară” la războiul din Afghanistan.

Aproximativ o sută de soldaţi croaţi sînt desfăşuraţi în Afghanistan în cadrul misiunii Resolute Support a NATO condusă de SUA. Soldaţii coaliţiei ajută la formarea şi la consilierea partenerilor lor afghani.

Violenţele s-au intensificat în ultimele săptămîni în Afghanistan, în contextul în care SUA desfăşoară negocieri cu talibanii în încercarea de a ajunge la un acord de pace după aproape 18 ani de război.

Forţele afghane şi talibanii pretind deseori că au produs pierderi puternice celeilalte părţi. Surse militare afghane afirmă, însă, că pierderile forțelor de Securitate afghan, survenite în confruntările cu insurgența, sînt de aproximativ 1 la 2.

PATRU MORȚI LA KABUL

BMTF, 19 iul – Cel puţin patru persoane au fost ucise și cel puțin 16 rănite în urma unei explozii cu bombă produsă lîngă poarta de intrare a Universităţi de Stat din Kabul vineri dimineaţă, potrivit oficialilor locali, citaţi de AFP, scrie Agerpres.

Bilanţul de patru morţi a fost confirmat de un responsabil al Ministerului afghan de Interne, precizînd că a explodat o bombă magnetică, o armă frecvent utilizată de criminali şi insurgenţi în capitala afghană, care o ascund sub vehiculul persoanei vizate.

Forţele de securitate au dezamorsat o altă bombă descoperită în zonă, a declarat Ferdous Faramarz, purtător de cuvînt al şefului poliţiei din Kabul.

Nici o grupare insurgentă nu şi-a asumat deocamdată responsabilitatea pentru atac.

VBIED – 140 de răniți. DNS vizat direct

BMTF, 8 iulie – Talibanii au detonat duminică un automobil-capcană în provincia Ghazni din centrul Afghanistanului, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Explozia a ucis cel puţin opt membri ai forţelor de securitate afghane şi şase civili au rănit peste 140 de persoane, conform unor oficiali guvernamentali.

Printre victime se află şi copii – unul ucis şi cel puţin 27 răniţi, potrivit autorităţilor medicale.

Talibanii au revendicat atentatul, care a avut loc în apropierea sediului Directoratului Naţional pentru Securitate (DNS) din oraşul Ghazni, la o oră de vîrf.

Atacul a avut loc cu numai cîteva ore înainte de începutul unei întîlniri în Qatar între delegaţi ai talibanilor şi ai guvernului de la Kabul, în cadrul eforturilor diplomatice de soluţionare a conflictului din Afghanistan.

Talibanii au refuzat de mai multe ori să discute cu reprezentanţi ai guvernului, dar au acceptat în cele din urmă un dialog direct, cu condiţia să se considere că oficialii participă în nume personal. La întîlnirea de la Doha, organizată de Germania şi Qatar, participă circa 60 de personalităţi afghane. Marţi urmează o nouă întrevedere între între reprezentanţi ai talibanilor şi ai Statelor Unite.

Cursul pentru jurnaliştii care transmit din zone de conflict, ediţia 2019

Cursul pentru jurnaliştii care transmit din zone de conflict, ediţia 2019, se desfăşoară, în perioada 30 iunie – 6 iulie, la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” (CNIÎ) din Cincu, în organizarea Direcţiei informare şi relaţii publice a Ministerului Apărării Naţionale, cu sprijinul Statului Major al Forțelor Terestre, Statului Major al Forțelor Aeriene și Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale.

          La deschiderea oficială a perioadei de instruire, care a avut loc luni, 1 iulie, a participat colonelul Cătălin Ticulescu, comandantul CNIÎ, care le-a urat cursanților bun venit și i-a asigurat pe aceștia de sprijinul Centrului pentru buna desfășurare a activităților de instruire din cadrul cursului.

Cei 20 de jurnaliști care participă la curs vor dobândi, în cadrul celor două module,  teoretic şi practic, cunoștințe pe teme privind procedurile de acreditare şi de lucru ale jurnaliştilor pe timpul operaţiilor militare, reguli de siguranţă şi protecţie în zonele de conflict, aspecte privind securitatea operaţională, caracterizarea teatrelor de operaţii din punct de vedere al riscurilor, proceduri de acordare a primului ajutor.

De asemenea, cursanţilor le vor fi prezentate tehnica de luptă şi echipamentul din dotarea unor structuri militare din Armata României sau care au participat la misiuni în teatrele de operaţii, tehnici de supravieţuire, trageri demonstrative cu armamentul de infanterie, mijloacele de protecţie CBRN, precum şi modul de executare a unei misiuni într-o zonă de operaţii.

Cursul, aflat la cea de-a 16-a ediţie, a pregătit, din anul 2004 şi până în prezent, 298 de jurnalişti.

Biroul de Presă

MAȘINĂ CAPCANĂ LA KABUL

BMTF, 1 iul – Atacul cu maşină-capcană şi cu arme de foc în capitala Kabul s-a încheiat luni după aproape 11 ore, soldîndu-se cu cel puţin şase morţi, printre care şi doi poliţişti,

Talibanii au revendicat explozia maşinii-capcană şi atacul produse luni dimineaţă, la o oră de vârf, într-un cartier din centrul capitalei afghane Kabul, relatează AFP şi Reuters.

În jur de 100 de răniţi, printre care 35 de elevi ai unei şcoli private, au fost transportaţi la spital, a transmis pe Twitter un purtător de cuvînt al Ministerului Sănătăţii, Wahidullah Mayar, citat de Reuters.

Atacul a vizat’un centru logistic şi de inginerie al Ministerului Apărării, a declarat purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabiullah Mujahid, într-un comunicat, precizînd că un mare număr de atacatori a pătruns ulterior în clădire. Atacatorii se aflau în apropierea turnului Gulbahar (în care se află un centru comercial şi apartamente, n.red.). Zona este încercuită, a declarat un purtător de cuvânt a poliţiei, Firdaws Faramarz, precizînd că forţele de ordine au evacuat mai multe persoane.

Două elicoptere survolau zona, iar sporadic puteau fi auzite focuri de armă.

Un atac cu maşină-capcană a zguduit luni dimineaţă, în jurul orei 8:50, ora locală, cartierul PD 16 din centrul capitalei afghane Kabul, făcînd cel puţin 65 de răniţi, transmit agențiile de știri, care citează un prim bilanţ furnizat de autorităţi. Ulterior, mai mulţi atacatori au luat cu asalt o clădire. Zona este împrejmuită de forţele speciale de poliţie, a declarat un purtător de cuvînt al Ministerului de Interne, scrie Agerpres.

Explozia nu a fost revendicată deocamdată.

Zona verde, cartierul ultrasecurizat unde se află numeroase clădiri oficiale şi ambasade, a închis punctele de acces.

Federaţiile afghane de fotbal şi de cricket, dar şi clădiri militare, sînt situate în cartierul vizat de atac.

Explozia s-a produs în vecinătatea sediului postului Shamshad TV, care şi-a încetat pentru scurt timp emisia, după care a reluat-o, difuzînd imagini ale clădirii, serios avariată.

Acest nou atac a avut loc în contextul în care Statele Unite şi talibanii afghani au început sîmbătă, la Doha, o nouă rundă de discuţii, a şaptea şi vizează patru puncte principale: retragerea trupelor americane, garanţii că Afghanistanul nu va servi drept refugiu pentru grupări teroriste care vor să atace alte ţări, un dialog inter-afghan şi o încetare permanentă a focului.

Marţi, în timpul unei escale la Kabul, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a declarat că speră într-un acord de pace cu talibanii înainte de 1 septembrie.

Reluarea discuţiilor în capitala Qatarului a coincis cu un atac lansat de talibani în zori în provincia afghană nordică Baghlan, districtul Nahrin, în care şi-au pierdut viaţa cel puţin 25 de membri ai miliţiilor proguvernamentale.

ATACURI, DIVERSE, ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 26 iun – Doi militari americani, membri ai misiunii Resolute Support, au fost ucişi miercuri în Afghanistan, informează misiunea desfăşurată sub comandament NATO.
Identitatea celor doi militari nu a fost dezvăluită deocamdată.
Aceste incident aduce la cel puţin şase numărul militarilor americani din Afghanistan decedaţi în 2019 şi la 65 începînd din ianuarie 2015, potrivit datelor NATO şi ale guvernului american.
Incidentul survine la mai puţin de 24 de ore după ce secretarul de stat american Mike Pompeo a efectuat o vizită neanunţată la Kabul, unde a discutat cu preşedintele afghan Ashraf Ghani despre eforturile pentru menţinerea păcii şi a securităţii în regiune, inclusiv un accord de pace cu talibanii.
Pompeo şi-a exprimat speranţa că se va ajunge la un acord cu talibanii pînă la 1 septembrie, înaintea alegerilor prezidenţiale din Afghanistan. A şaptea rundă de negocieri de pace între SUA şi reprezentanţii talibanilor, în vederea încheierii conflictului început în urmă cu 18 ani în Afghanistan, va începe la 29 iunie.
Aproximativ 20.000 de militari străini, cei mai mulţi dintre ei americani, dar și peste 600 de militari români se află în Afghanistan în cadrul misiunii de antrenare, asistare şi consiliere a forţelor afghane. În 2018, un număr record de 3.804 de civili au fost ucişi în Afghanistan, indica ONU în luna februarie.
Talibanii au ameninţat luni că vor ataca mediile de comunicare afghane dacă acestea nu vor înceta să transmită anunţuri contra grupării insurgente, care în multe cazuri sînt finanţate de guvern sau de forţele de securitate, relatează agenţia EFE.
Presa difuzează materiale în care talibanii sînt „insultaţi şi denigraţi” sub forma unor „anunţuri comerciale”, a afirmat un purtător de cuvînt al talibanilor.
Potrivit purtătorului de cuvînt, dacă instituţiile de presă nu vor îndeplini respectiva cerinţă, vor fi considerate „centre de informaţii ale inamicului şi vor fi atacate ca ţinte militare” în toată ţara.
Atît mediile de comunicare private, cît şi cele de stat difuzează de mai mulţi ani anunţuri plătite de guvern sau de forţele de securitate în care invită cetăţenii să colaboreze cu autorităţile şi subliniază violenţa declanşată de talibani.
Unul dintre aceste anunţuri difuzate pe TV arată un grup de insurgenţi care intenţionau să plaseze o bombă în apropierea unei şcoli. O femeie însoţită de cei doi fii ai săi alertează imediat forţele de securitate, care îi arestează pe talibani. Anunţul se încheie cu mama zâmbitoare după ce a evitat atentatul.
Talibanii au atras atenţia mediilor de comunicare în trecut, iar în ultimii 18 ani de conflict au întreprins numeroase atacuri, unul din cele mai grave avînd loc în ianuarie 2016 contra reţelei de televiziune Tolo, atunci cînd şi-au pierdut viaţa şapte lucrători.
Afghanistanul este considerat unul din statele cele mai periculoase din lume pentru jurnalişti.
În 2018, au murit 20 de ziarişti şi lucrători din mediile de comunicare şi alţi 20 au fost răniţi în incidente legate de exercitarea profesiei. Anul trecut a fost cel mai sîngeros pentru profesioniştii din comunicare, potrivit datelor organizaţiei de susţinere a libertăţii presei din Afghanistan, NAI.
Zece jurnalişti au fost asasinaţi într-o singură zi, pe 30 aprilie, nouă dintre ei într-un atac sinucigaş la Kabul, în timp ce un al zecelea ziarist a fost ucis de persoane necunoscute în provincia Khost (sud-est).

ATAC CU RACHETĂ LA BASRA

BMTF, 19 iunie – O rachetă a lovit cartierul general de operațiuni și rezidențial Burjesia, al mai multor companii petroliere globale majore, inclusiv gigantul american ExxonMobil, miercuri dimineaţă la ora 5, ora locală, în vestul oraşului Basra din sudul Iraq-ului, rănind doi muncitori iraqieni, informează Reuters, preluată de Agerpres.
Nu a existat imediat o revendicare a responsabilităţii pentru atac.
O sursă de securitate a declarat că Exxon se pregătea să evacueze imediat aproximativ 20 de membri de personal străin.
Printre alte companii care operează acolo se numără Royal Dutch Shell PLC şi Eni SpA (Italia), au declarat oficiali din domeniul petrolier.
Poliţia a precizat că racheta este o Katiuşa cu rază scurtă de acţiune care a căzut la 100 de metri de zona folosită ca reşedinţă şi centru de operaţiuni de către Exxon.
Burjesia se află aproape de cîmpul petrolier Zubair operat de Eni.
Exxon a evacuat o parte din personal luna trecută după ce Statele Unite au citat ameninţări nespecificate din partea Iranului pentru o decizie de a retrage sute de membri ai personalului diplomatic din Iraq. Cu toate acestea, înaintea incidentului de miercuri, Exxon începuse să aducă înapoi personalul în Iraq.
Al-Basra este o provincie a Iraq-ului, situată în sudul țării. Se învecinează la sud cu Kuweitul, iar la est cu Iranul.

JALALABAD-UL MARTIRIZAT

BMTF, 14 iun – Cel puţin nouă persoane, inclusiv civili, au fost ucise şi alte 12 rănite joi într-un atentat sinucigaş care a vizat un vehicul al poliţiei afghane în oraşul Jalalabad, au indicat oficiali locali, citaţi de Reuters, scrie Agerpres.
Potrivit declaraţiilor, atacatorul, care circula pe jos, şi-a detonat explozibilii în timp ce un vehicul al poliţiei trecea printr-o zonă rezidenţială a oraşului.
Cinci civili, inclusiv un copil, şi patru poliţişti au fost ucişi, iar 12 civili şi poliţişti au fost răniţi.
Nici o grupare nu a revendicat responsabilitatea pentru atac, dar militanţi ai grupării Statul Islamic au întreprins o serie de atentate cu bombe şi atacuri împotriva unor birouri guvernamentale, şcoli şi asociaţii umanitare în ultimii ani la Jalalabad, principalul oraş al provinciei Nangarhar.
Guvernul afghan şi oficiali militari americani au indicat că vor întreprinde lovituri aeriene şi operaţiuni pentru eliminarea militanţilor, care au apărut pentru prima dată în Nangarhar în 2015.
În timp ce convorbirile dintre oficiali americani şi lideri talibani s-au intensificat în ultimele luni avînd drept scop încetarea războiului ce durează de peste 17 ani în Afghanistan, luptele şi atacurile insurgenţilor continuă să aibă loc pe cuprinsul ţării.

JURNALIST RĂNIT LA KABUL

BMTF, 2 iun – O serie de trei explozii consecutive a lovit duminică dimineaţă un autobuz la Kabul şi apoi membri ai serviciilor de salvare sosite la faţa locului, ucigînd o persoană şi rănind alte 17, dintre care un jurnalist afghan, au anunţat autorităţile, citate de France Presse.

„La 7.50 (3.20 GMT), a avut loc prima explozie a unei bombe magnetice plasate sub un autobuz ce transporta oficiali de la Universitatea din Kabul”, a declarat într-un comunicat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne, Nasrat Rahimi.

„Un moment mai tîrziu, alte două bombe artizanale au explodat în aceeaşi zonă”, în timp ce forţele de securitate şi serviciile de salvare au ajuns la faţa locului.

Aceste atentate nu au fost revendicate imediat, dar ele survin după ce vineri cel puţin patru afghani au fost ucişi în capitala afghană în explozia unei maşini-capcană care viza un convoi militar străin.

Deflagraţia s-a produs în jurul orei locale 08:40 (04:10 GMT) atunci cînd un automobil încărcat cu explozibil a percutat convoiul militar respectiv, care se afla în estul capitalei Kabul, a indicat purtătorul de cuvânt al MAI afgan, Nasrat Rahimi.

Deocamdată nu se cunoaşte dacă printre victimele atacului se găsesc şi militari străini. Misiunea NATO în Afghanistan, Resolute Support, nu a făcut nici un comentariu după acest atac.

Însă, potrivit EFE, care stabileşte bilanţul atacului la cinci morţi şi şapte răniţi, patru dintre răniţi ar fi militari ai NATO. Aceiaşi agenţie de presă informează că atacul a fost revendicat de talibani, într-un comunicat postat de purtătorul de cuvînt al mişcării, Zabihullah Mujahid, care a confirmat că a fost vorba despre un atentat sinucigaş cu maşină-capcană asupra a două vehicule ale ”invadatorilor”.

Atentatul a avut loc a doua zi după un alt atac sinucigaş comis în faţa Universității de Apărare din Kabul, acţiune revendicată de gruparea Statul Islamic şi soldată cu cel puţin şase morţi.

Cel puţin şase persoane şi-au pierdut viaţa şi alte şase au fost rănite joi într-un atentat sinucigaş comis la intrarea într-un centru de instruire militară.

Potrivit unui oficial, care a vorbit sub rezerva anonimatului, atacatorul a detonat explozibili pe care îi avea asupra sa după ce nu a reuşit să intre în Universitatea de Apărare Naţională Marshal Fahim, la vest de Kabul.

Explozia a avut loc în timp ce cadeţii ieşeau din colegiu, care este una dintre principalele academii de instruire a ofiţerilor din Afghanistan.

2 IUNIE

Pe 2 iunie, BANATUL a împlinit 772 de ani, socotiţi de la emiterea Diplomei Cavalerilor Ioaniţi, în 1247, pe care Ordinul Suveran Creştin şi Militar al Cavalerilor de Banat îl socoteşte ACTUL DE NAŞTERE al Banatului istoric! Ca o fericită coincidență, duminică 2 iunie, pe Cîmpia Blajului, Suveranul Pontif l-a beatificat pe cel care a fost Episcopul Martir reșițean Dr. Valeriu Traian Frențiu!
Papa Francisc a autorizat marţi, 19 martie Congregația Cauzelor Sfinților să promulge decretul privind martiriul Slujitorilor lui Dumnezeu: Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, episcopi români greco-catolici uciși din ură față de credință în diferite locuri din România între anii 1950 – 1970. Episcopul Martir Dr. Valeriu Traian Frențiu s-a născut în Reșița la 25 aprilie 1875 din părinții Ioachim Frențiu, paroh al Bisericii Greco – Catolice de la Casa de Cultură și Rozalia Frențiu, născută Demeter. A murit în faima de Martir în lagărul de exterminare din Sighet la 11 iulie 1952. Este Cetățean de Onoare al Județului Caraș – Severin și al Municipiului Resita și din 2 iunie 2019 Sfînt al Bisericii Catolice!
O singură inimă și patru steaguri, așa poate fi caracterizat astăzi Banatul nostru, pentru că, astăzi, Banatul este o provincie istorică împărțită între România, Serbia (Banatul Sîrbesc), partea Vlahă a Bulgariei și o mică parte din Ungaria, dar cu o istorie comună, o identitate și o limbă aparte despre care cărțile de istorie din România refuză cu obstinație să vorbească, chiar şi atunci cînd vine vorba despre contribuții istorice, edificii sau personalități de seamă care au schimbat fața lumii.
Știați că, de exemplu, Nicolae Tesla, Joseph Pulitzer sau József Galamb alias Iosif Porumbel (1889-1955), inginer american, designer al legendarului Ford Model, originar tot din Macău (Mako), au fost bănățeni? NU! Nu înțeleg DE CE nu reușim să introducem în programa școlară ISTORIA BANATULUI, deosebit de importantă pentru devenirea noastră viitoare.
Guvernul bănățeanului Sorin Grindeanu adoptase Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, care are ca orizont de analiză şi aplicare anul 2035. Ce aflăm din această strategie? Că România, și Banatul implicit, este în proporție de 46% rurală și îmbătrînită. Că în cazurile Timişoara‐Arad, Iaşi, Oradea, Satu Mare şi Brăila-Galaţi se formează sisteme cu potenţial transfrontalier? Timişoara are o populaţie de circa 300.000 de locuitori şi generează aproximativ 3% din venitul total al firmelor din ţară.
Avînd în vedere diagnosticul teritorial şi tendinţele de dezvoltare la nivelul teritoriului naţional, se disting mai multe provocări teritoriale majore care „necesită reacţii urgente din partea autorităţilor publice şi care trebuie avute în vedere cu prioritate în procesul de formulare a politicilor publice şi implementare a programelor”. Aceste provocări sînt, printre altele:
– valorizarea potenţialului teritorial;
– caracterul predominant rural al teritoriului naţional.
Adică, tocmai reluarea cooperării teritoriale între entitățile aceleiași regiuni: Banatul românesc, sârbesc, Mako și Valahia Vidinului. Dar pentru asta ai nevoie de LIDERI! Redobîndirea identității Banatului Istoric este cheia dezvoltării acestei regiuni în acest secol! Cu sau fără strategiile de la centru!
Potrivit lui Gheorghe Jurma („Drumul ca perspectivă istorică şi istoria comerţului din Banat”, revista Semenicul, nr. 4/2002, pag.16): „La cele cinci tîrguri anuale din Banatul sec. XIX vin negustori din spaţiile cele mai diverse: din Vestul Europei pînă în Asia Mică. Aici se comercializau peste 75.000 de cai, 30.000 de boi etc, comerţul cu animale depăşind cu puţin pe cel cu cereale. În general, bilanţul comercial al Banatului sec. XVIII era excedentar. La 1840 se exportau din această regiune: cereale spre Ardeal, vite în Franţa şi Germania, cai în Muntenia şi Turcia, traverse de cale ferată în Germania, Austria şi Orient, clopote în Ţara Românească, vin şi ţuică în Rusia, Italia şi Austria, chibitruri în Egipt”. Nu mai spun despre vînzătorii de raci din Răcăşdia care aprovizionau piaţa din Oraviţa cu acele trufandale, asimilate homarilor! Reamarcabil, nu?
Potrivit istoricului Mircea Rusnac, „evenimentele ulterioare, culminînd cu decizia Conferinţei de pace de la Paris din 13 iunie 1919 de a împărţi Banatul între România şi Serbia (comunicată oficial la 30 iunie) şi cu Tratatul de la Sèvres din 10 august 1920, care stabilea în mod precis traseul noii frontiere, au avut consecinţe nefaste asupra locuitorilor regiunii, amintite şi de Constantin Kiriţescu: «Banatul era o regiune unitară, un tot indivizibil, o provincie aşa fel constituită geograficeşte încît a tăia o parte dintr-însul înseamnă a stăvili şi a compromite viaţa economică pentru fiecare parte. Regiunea muntoasă de est, minieră şi industrială, se completează în mod armonic cu regiunea şesului Tisei, din partea de vest, agricolă. Cele două regiuni îşi furnizează reciproc ceea ce-i lipseşte celeilalte. Orice linie trasă spre a despărţi cele două regiuni ar fi o linie arbitrară care, tăind liniile principale de comunicaţie, atît cele ferate, cît şi cele navigabile, ar paraliza viaţa economică a ţării»”.
Unitatea Banatului a fost distrusă în 1919 şi nu a mai fost niciodată refăcută după acest moment.