Autor: BMTF

JURNALISMUL – profesie de importanţă crucială – REPRIMAT BRUTAL ÎN SUA

BMTF, 2 iunie – Comitetul Pulitzer şi-a exprimat luni sprijinul faţă de jurnaliştii care au fost hărţuiţi şi atacaţi de Poliţie în timp ce acopereau din punct de vedere mediatic protestele recente din Statele Unite, scrie AGERPRES.

Aceste atacuri au avut loc în timpul protestelor organizate în întreaga ţară după uciderea lui George Floyd – un bărbat afro-american neînarmat, care a murit în custodia Poliţiei americane pe 26 mai.

Reprezentanţi ai presei au fost „împuşcaţi în mod intenţionat cu gloanţe de cauciuc, atacaţi cu gaze lacrimogene şi cu spray paralizant” de către Poliţie, potrivit unui raport întocmit de Comitetul Reporterilor pentru Libertatea Presei (RCFP) şi publicat duminică.

Comitetul Pulitzer condamnă „atacurile şi reprimarea unei prese libere şi independente, care este esenţială pentru o democraţie informată”.

Un reporter de la CNN, Omar Jimenez, a fost reţinut şi arestat în timp ce relata în direct pentru acest post de televiziune pe 29 mai de la un protest organizat în Minneapolis, în ciuda faptului că a prezentat în faţa poliţiştilor legitimaţia sa de jurnalist şi s-a oferit să părăsească acea zonă.

Un alt reporter, Kaitlin Rust, şi fotojurnalistul James Dobson au fost atacaţi cu spray paralizant de forţele de Poliţie în timpul unui protest ce avea loc în centrul oraşului Louisville vineri seară, potrivit cotidianului The New York Times.

Comitetul Pulitzer a cerut autorităţilor americane să cerceteze aceste incidente şi „să îi pedepsească pe cei care se fac vinovaţi de comiterea oricăror abateri de comportament”.

„Este crucial ca jurnaliştii să se afle în siguranţă atunci când exersează această profesie de o importanţă crucială, apărată de Primul Amendament din Constituţie, pentru a documenta evenimente publice într-o perioadă marcată de o diviziune profundă şi de tensiuni publice”, precizează comunicatul difuzat de Comitetul Pulitzer.

În această perioadă au loc în Statele Unite atît proteste paşnice, cît şi incidente violente organizate după lăsarea nopţii, care includ incendieri, jafuri şi confruntări stradale cu forţele de Poliţie.

Nomen est Omen

Derek Chauvin este numele polițistului American care l-a sufocat cu piciorul pe gît pe compatriotul său afro-american și a declanșat revoltele din Statele Unite. Chauvin, predestinat!

Pentru cei care nu deslușesc exact înțelesul cuvîntului ȘOVIN, DAX-ul e de ajutor: Atitudine politică constînd în afirmarea superiorității unei națiuni asupra altora, în manifestarea exclusivismului și a intoleranței naționale. 2 (Pex) Naționalism extremist.

Gestul lui Derek Chauvin este emblematic pentru rasismul residual și clivajul social american, o prăpastie atît de adîncă, încît e greu de imaginat în Europa, considerate, de unii analiști, drept politică de stat la Casa Albă!

La o săptămînă după moartea la Minneapolis a lui George Floyd, Washington, New York, Los Angeles şi alte zeci de alte oraşe americane şi-au întărit măsurile de securitate după violenţele care au cuprins SUA.

Într-o scurtă alocuţiune, Donald Trump a anunţat luni seara desfăşurarea a „mii de soldaţi bine înarmaţi” şi poliţişti la Washington, catalogînd drept o „ruşine” tulburările din ajun în capitala federală. În timp ce el se exprima în grădina de la Casa Albă, care arăta ca o tabără sub asediu, poliţia a efectuat tiruri cu gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanţii pașnici adunaţi în exteriorul perimetrului.

Obiectivul era de-a elibera calea spre biserica Sf.Ioan, clădire emblematică din apropiere care a fost avariată duminică seara. Preşedintele s-a deplasat pe jos pînă acolo, înconjurat de membri ai cabinetului său, pentru a se lăsa fotografiat la faţa locului cu o Biblie în mînă, imagine symbol pentru conservatorii americani ce pozează în apărători ai creștinismului!

Contracandidatul democrat, Joe Biden a denunţat de mai multe ori moartea lui George Floyd şi „rasismul instituţional” care erodează, în opinia sa, Statele Unite.

Ca și cum Garda Națională nu ar fi fost suficientă, Donald Trump a anunţat desfăşurarea a mii de soldaţi înarmaţi ai US ARMY şi de forţe de poliţie la Washington.

„Sînt preşedintele legii şi a ordinii şi susţin toate protestele paşnice. Dar în în ultimele zile, naţiunea noastră a fost acaparată de anarhişti profesionişti, de gloate violente, piromani, jefuitori, nelegiuiţi, răzvrătiţi, Antifa şi alţii. Unele state şi guverne locale nu reuşit să ia măsurile necesare pentru a păstra siguranţa oamenilor”, a menţionat Trump. „Acestea nu sînt proteste paşnice. Acestea sînt acte de terorism intern”, a adăugat preşedintele american. “Primarii şi guvernatorii trebuie să instituie o prezenţă copleşitoare a forţelor de ordine, pînă cînd violenţele vor fi oprite”, a declarat Trump din grădina Casei Albe, în timp ce protestatarii erau dispersaţi cu gaze lacrimogene. ”Dacă un oraş sau un stat refuză să ia măsurile necesare pentru a apăra viaţa şi bunurile locuitorilor lor, atunci voi desfăşura armata SUA şi voi rezolva rapid problema în locul lor”, a avertizat Trump. „Chiar în timp ce vorbim, desfăşor mii şi mii de soldaţi bine înarmaţi, personal militar şi agenţi ai forţelor de ordine pentru a opri răzvrătirile, jaful, vandalismul, atacurile şi distrugerea proprietăţii”, a afirmat şeful Casei Albe.

Surprinzător, partial, Trump are dreptate. Demonstrațiile permit, la cîteva ore de la declanșarea lor, ralierea invariabilă a extremiştilor de stînga şi de dreapta, sau islamişti, a oportuniştilor şi conspiraţioniştilor, precum şi a multora din cei animaţi pe drept sau pe nedrept de o perpetuă ostilitate viscerală împotriva puterii şi a demnitarilor care o deţin.

Aproximativ 5.000 de soldaţi din Garda Naţională au fost desfăşuraţi în 15 state şi în capitala federală Washington, unde numeroşi demonstranţi s-au comasat în faţa Casei Albe, scandînd diverse sloganuri şi aprinzînd focuri. Potrivit cotidianului The New York Times, preşedintele Donald Trump a fost dus vineri seară într-un buncăr, în timpul unei manifestaţii similare în faţa reşedinţei oficiale.

Manifestaţii s-au desfăşurat de asemenea la Miami şi New York, unde participanţii, în special tineri, au scandat Black Lives Matter (Viaţa negrilor contează) şi Nu pot respire (ultimele cuvinte rostite de George Floyd înainte de a deceda).

Revoltele provocate de moartea lui George Floyd au pus sub stare de asediu oraşul New York. Primarul New York-ului a urmat exemplul altor 40 de oraşe care au început să pună în aplicare aceste măsuri.

Starea de asediu presupune interdicţia de circulaţie între orele 23:00 şi 06:00.

Protestatarii au ignorat de cele mai multe ori aceste restricţii, iar acest lucru a cauzat noi tensiuni, Trump repetînd de cîteva ori sintagma TERORISM INTERN. Să se aștepte americanii la o revedere a PATRIOT ACT? Sub altă formă? O lege care nu va elimina din ȚARA TUTUROR POSIBILITĂȚILOR a șovinismului, rasismului și discrepanțelor sociale uriașe.

Trăim vremuri interesante și, cu siguranță, Derek Chauvin va rămîne în istorie. Nomen est Omen!

OSTLUND

OSTLUND

În cei 32 de ani de jurnalism, împliniţi pe 26 aprilie 2020, am avut norocul să întîlnesc oameni deosebiţi, unii, parte din istorie, alţii care au făcut istorie! Unul dintre aceştia este Col. William Ostlund, cunoscut publicului din România din documentarul, şi cartea cu acelaşi nume, RESTREPO, a jurnalistului american Sebastian Junger, lansat în 2010. În iulie 2013, împreună cu colegii şi prietenii mei, jurnalişti şi militari, ne-am întîlnit cu col. Ostlund în FOB Apache din Zabul, Afghanistan.

William Ostlund, cu sînge de nativ american, piele roşie, militar de carieră din 1983 şi în armata activă din 1990. A participat la războaiele din Iraq, OPERATION DESERT SHIELD și DESERT STORM, OPERATION IRAQI FREEDOM, în BALCANI și în provinciile Kunar şi Zabul, Afghanistan.

A scris „Lecții lecții tactice învățate în Afghanistan”, publicat în revista Military Review (iulie / august 2009), „Războaie nereglementate: Forțele din contraterorism în sprijinul operațiunilor de contrainserție”, publicat de Institutul War Land (septembrie 2012) Forța și Forțele Operationale Speciale: Interoperabilitate și Interdependență „, publicat de Institutul de Armament Land (octombrie 2014).

GHAZNI, NOUL EPICENTRU AL VIOLENȚELOR

BMTF, 18 mai – Cel puţin cinci persoane au murit şi zeci sînt rănite după ce un vehicul militar capcană a explodat luni în oraşul Ghazni din estul Afghanistanului, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Conform purtătorului de cuvînt al guvernatorului provinciei Ghazni, Wahidullah Jumazada, atentatul a vizat un imobil al serviciilor de informaţii afghane şi s-a soldat cu cinci morţi şi 32 de răniţi.

Directorul spitalului din oraş, Baz Mohammad Himmat, a vorbit despre şapte persoane ucise şi 25 rănite, majoritatea militari.

Atentatul, nerevendicat, încă, survine la nici 24 de ore de cînd preşedintele afghan Ashraf Ghani şi rivalul său Abdullah Abdullah au semnat duminică un acord de împărţire a puterii, ce pune capăt unei îndelungate crize politice şi ar putea favoriza discuţiile de pace interafghane. În cadrul acestui acord, Abdullah Abdullah va conduce consiliul dedicat negocierilor de pace şi mai mulţi dintre membrii echipei sale vor fi integraţi în guvern.

Atentatul lovește în plină recrudescenţă a violenţelor în Afghanistan, în pofida unui acord încheiat la sfîrşitul lui februarie între talibani şi SUA, ce prevede retragerea tuturor forţelor străine din ţară pînă la mijlocul lui 2021.

Marţi, un atac împotriva unei maternităţi din Kabul s-a soldat cu 24 de morţi, printre care femei şi nou-născuţi. Atentatul, comis de trei bărbaţi înarmaţi, care au fost ucişi, nu a fost revendicat, dar Statele Unite l-au atribuit grupării Stat Islamic.

Joi, talibanii au anunţat că au întreprins un atac cu camion capcană împotriva unei clădiri a armatei la Gardez (est). Cel puţin cinci civili au murit şi 15 au fost răniţi, au indicat autorităţile.

TALIBANII S-AU ÎNTORS

BMTF, 14 mai – Cel puţin cinci oameni au murit joi în explozia unui camion-capcană în oraşul Gardiz din estul Afghanistanului, atacul fiind revendicat imediat de militanţii talibani, relatează Reuters, scrie Agerpres.

Explozia a survenit la două zile după ce cel puţin 56 de oameni, inclusiv mame şi copii, au fost ucişi în atacuri separate în mai multe zone din Afghanistan.

Potrivit purtătorului de cuvînt al Ministerului de interne afghan Tariq Arian, explozia de joi a avut loc în apropierea unui tribunal militar din Gardez, „într-o zonă aglomerată”.

Bilanţul ar putea creşte, oficialul afghan afirmînd că se crede că zeci de civili au fost răniţi sau ucişi de explozie.

Emal Khan Momand, purtătorul de cuvînt al armatei afghane din provincia Paktia, unde se află Gardez, a precizat că 14 persoane au fost rănite, pe lîngă cele cinci ucise în explozia camionului.

Un purtător de cuvînt al talibanilor, Zabibullah Mujahid, a revendicat într-un comunicat responsabilitatea atacului în numele grupării rebele.

TALIBANII SÎNT GATA DE RĂZBOI

BMTF, 14 mai – O mașină capcană a explodat, în această dimineață, la Gardiz, capital provinciei afghan Paktia, au informat oficiali locali, fără a furniza alte detalii. Deocamdată, nici un grup insurgent nu și-a asumat operațiunea, însă aceasta survine la mai puțin de 48 de ore după ce președintele țării, Ashraf Ghani a ordonat marţi forţelor afghane să „reia operaţiunile împotriva inamicului”. De cîteva săptămâni, forţele afghane s-au mulţumit să se apere împotriva atacurilor talibanilor pentru a încuraja deschiderea negocierilor de pace.

Atacul din această dimineață din Provincia Paktia survine într-o zonă considerată fieful forțelor paramilitare finanțate de CIA și care sînt acuzate că au ucis civili în provinciile de est și de sud, în multe ocazii.

Ca răspuns la această declarație, talibanii au afirmat miercuri că sînt gata să lupte cu forţele afghane după ce preşedintele Ashraf Ghani a ordonat reluarea ofensivei împotriva insurgenţilor ca reacţie la cele două atacuri mortale de marţi, violenţe care au subminat procesul fragil de pace din Afghanistan, informează AFP, reluată de Agerpres.

„De acum înainte responsabilitatea pentru orice creştere a violenţei şi a ramificaţiilor acesteia va reveni complet administraţiei de la Kabul”, au răspuns insurgenţii într-o declaraţie în care afirmă că sînt „pe deplin pregătiţi” să riposteze.

Miercuri au apărut noi informaţii despre atacului sîngeros de marţi asupra spitalului Dasht-e-Barchi din Kabul în care au murit cel puţin 24 de persoane, inclusiv nou-născuţi, mame şi asistente medicale, cu cîteva ore înainte de decesul altor 32 de persoane într-un atentat sinucigaş în timpul unei înmormîntări din Nangarhar, o provincie din estul ţării.

Conform organizaţiei Medici fără frontiere (MFS), care sprijină maternitatea spitalului din vestul capitalei care a fost atacat, o femeie a născut în timpul atacului care a durat mai multe ore. „Profitînd de vulnerabilitatea totală a femeilor însărcinate, a mamelor tinere şi a nou-născuţilor îngrijiţi în spitalul Dasht-e-Barchi din Kabul, un număr necunoscut de persoane a atacat timp de cîteva ore maternitatea administrată de MSF cu dispozitive explozive şi focuri de armă”, se arată într-un comunicat al MSF.

„Pare aproape sigur că cel puţin una dintre îngrijitoarele noastre se numără printre victime, a căror identificare continuă”, a adăugat MSF.

„Talibanii nu pot pur şi simplu să respingă rolul jucat în violenţe, inclusiv în cele recente”, a declarat presei purtătorul de cuvînt al preşedintelui afghan, Sediq Sediqi.

Talibanii au negat responsabilitatea pentru atacurile de marţi, iar organizaţia Statul Islamic a revendicat doar atacul din Kabul.

Aceste ultime evenimente nu fac decît să repună în discuţie soarta unui proces de pace şi aşa incert.

14 mai – Ziua Dreptului International Umanitar

14 mai – Ziua Dreptului International Umanitar

Ziua de 14 mai a fiecărui an, stabilită prin Legea nr. 177/2013, drept Ziua Dreptului International Umanitar este celebrată la nivel național. Asociatia Romana de Drept Umanitar – Filiala Prahova (ARDUPH), in parteneriat cu principalele instituții ale administrației locale si alte institutii din domeniul educatiei, stiintei si culturii prahovene, organizeaza in conformitate cu prevederile legale, marcarea acestei zile.

Cea de-a VII-a ediție din acest an, are ca tematica specială abordarea statutului și protecției jurnaliștilor în misiuni periculoase.

Principalele activitati dedicate celebrării Zilei DIU, care se vor desfășura în perioada 3 -14 mai sunt:

– Expoziție fotografică cu tema „Între violențe, sufletul combatantului”

Autor fotojurnalist Nicolae POJOGA, Republica Moldova

– Expoziție fotografică cu tema „Ferestre spre Kandahar”

Autor corespondent de război Mario Hadrian BALINT

,,Conflicte prin ochii jurnaliștilor”

– Lansarea catalogului de fotografie cu tema: „Corespondent de război. Statut și protecție internațională”

            Autori: Dr. Dumitru CODIȚĂ, jurnalist Mario-Hadrian BALINT

– Lansare de carte ,, Rolul mass-media în promovarea principiilor și valorilor umanitare”

            Coordonatori: prof. univ.dr. Irina MOROIANU ZLĂTESCU,prof. drd. Roxana VIȘAN, prof. univ. Dr. Dumitru CODIŢĂ.

– Declaraţie politică: „Ziua Dreptului Internațional Umanitar. Solitari, dar Solidari!”, deputat Rodica PARASCHIV.

– Lansarea Apelului de la Ploiești adresat mass-media națională și internațională pentru promovarea dreptului internațional umanitar

40 DE MORȚI ÎN MARȚEA NEAGRĂ

BMTF, 13 mai – Cel puţin 40 de civili, inclusiv mame, copii şi nou-născuţi, au fost ucişi în atacurile teroriste de marţi din Afghanistan, au anunţat autorităţile, potrivit Agerpres.

Două dintre atacuri au vizat un spital civil din Kabul şi o înmormîntare din provincia estică Nangarhar, iar un al treilea incident fatal a survenit în provincia vestică Farah, unde mai mulţi copii au fost prinşi într-un schimb de focuri.

Marţi dimineaţa, trei atacatori neidentificaţi, îmbrăcaţi în uniforme militare, au năvălit într-un spital public din vestul Kabulului. Potrivit Ministerului de Interne afghan, atacul a vizat maternitatea spitalului, condusă de Medici fără Frontiere. Aici, atacatorii au împuşcat mortal cel puţin 14 civili, între care doi nou-născuţi.

Alte 15 persoane au fost rănite. Imagini difuzate pe social media au arătat nou-născuţi zăcînd la podea împreună cu mamele lor.

Forţele de securitate au reuşit să salveze alţi peste 100 de civili şi i-au ucis pe cei trei atacatori, după o luptă de mai multe ore, a menţionat purtătorul de cuvînt al MAI afghan Tariq Arian.

În paralel, în provincia Nangarhar, un atacator sinucigaş s-a aruncat în aer la o înmormîntare, ucigînd cel puţin 24 de oameni, între care un politician local, au anunţat oficiali din regiune. Alte 68 de persoane au fost rănite, inclusiv un deputat.

În provincia Farah, doi copii au fost ucişi şi un altul rănit după ce au fost prinşi într-un schimb de focuri, în urma unui atac cu mortiere, potrivit unor responsabili locali.

Marţi seara, gruparea jihadistă Statul Islamic a revendicat atacul din Nangarhar, anunţînd într-un comunicat difuzat pe Telegram că „jihadistul Abdallah al-Ansari (…) şi-a detonat centura şi a omorît şi rănit 100 de apostaţi”.

În ce-i priveşte, talibanii au negat implicarea în atacuri, dar preşedintele afghan Ashraf Ghani le-a cerut forţelor armate să-şi reia operaţiunile împotriva talibanilor şi a altor grupări militante.

La sfîrşitul lui februarie, armata afghană a adoptat o poziţie defensivă, pe fondul speranţelor într-un acord de pace cu militanţii talibani, deşi a abandonat parţial acest statut peste cîteva săptămîni. La 29 februarie, talibanii au semnat un acord cu Statele Unite, menit să deschidă calea pe de o parte către un acord de pace cu guvernul de la Kabul şi pe de altă parte către retragerea, în etape, a forţelor americane din Afghanistan, ce ar urma să se încheie în iulie 2021.

În discursul său de marţi, Ghani le-a cerut talibanilor să respecte încetarea focului pe timpul pandemiei şi pe fondul nevoii de pace a oamenilor. La rîndul său, secretarul de stat american Mike Pompeo a insistat într-un comunicat că „talibanii şi guvernul afghan trebuie să coopereze pentru a-i aduce pe autori în faţa justiţiei” şi că „atît timp cît nu va exista o diminuare durabilă a violenţei şi progrese suficiente în direcţia unei reglementări politice negociate, Afghanistanul va rămîne vulnerabil în faţa terorismului”.

Atacurile de marţi, soldate cu victime în rîndul celor mai vulnerabili, au generat un val de condamnări în social media, organizaţia Amnesty International calificîndu-le drept „crime de război inacceptabile”. „Aceste atacuri, care au vizat o maternitate şi o înmormîntare, trebuie să trezească lumea să vadă ororile cu care continuă să se confrunte populaţia civilă”, a scris organizaţia pe Twitter.

MARȚI: ZECI DE MORȚI ÎN NANGARHAR ȘI KABUL

BMTF, 12 mai – Zeci de oameni au fost ucişi sau răniţi într-un atac-sinucigaş care a avut loc marţi dimineaţa în timpul unei ceremonii funerare în estul Afghanistanului, a anunţat un purtător de cuvînt al guvernului local, informează AFP, preluată de Agerpres.

Potrivit unui purtător de cuvânt al guvernatorului provinciei Nangarhar, în jurul orei locale 11:00, un kamikaze a detonat explozivii pe care îi avea asupra sa în timpul unei ceremonii funerare, 40 de persoane fiind ucise sau rănite în timpul atacului.

Potrivit lui Zaher Adel, purtătorul de cuvînt al spitalului din Jalalabad, capitala provinciei Nangarhar, „12 cadavre şi 56 de răniţi au fost aduşi la spital”.

Atacul a vizat o ceremonie funerară organizată pentru un comandant al poliţiei locale.

Situată lîngă frontiera cu Pakistanul, provincia Nangarhar, una dintre cele mai instabile din Afghanistan, este unul dintre bastioanele talibanilor şi grupării Statul Islamic (SI). Forţe străine şi afghane, precum şi talibanii, luptă aici de ani de zile împotriva SI.

Chiar dacă jihadiştii din SI au fost respinşi mai la nord şi efectivele lor au fost puternic reduse, ei rămîn capabili să întreprindă atacuri în centrele urbane.

Tot în această dimineață, cel puțin cinci persoane au fost ucise, între care trei femei, un copil și un membru al forțelor de securitate afghane, iar alte patru au fost rănite într-o explozie în apropierea unui spital din zona Dasht-e-Barchi din PD13, în vestul Kabulului. Din primele informații, un atentator sinucigaș s-a detonat în fața clădirii care a fost luată cu asalt de un grup insurgent.

În spatele spitalului există o casă de oaspeți, iar străinii stau acolo, iar atacatorii încearcă să intre în casa de oaspeți prin spital, au declarat surse de securitate pentru TOLOnews.

Deși instituțiile de securitate nu oferă informații despre numărul atacatorilor, un martor ocular a spus că există trei și sunt în uniforme militare.

Talibanii au respins implicarea lor în atac.

PATRU EXPLOZII LA KABUL

BMTF, 11 mai – Patru dispositive explosive artizanale au explodat luni dimineaţa la Kabul, rănind patru civili, a anunţat şeful poliţiei din capitala afghană, citat de AFP. Printre răniţi se află şi un copil, a precizat Ferdaws Faramarz într-un mesaj.

Atacul cu bombe amplasate lîngă şosea nu a fost deocamdată revendicat.

Astfel de atentate sau tirurile de rachete, comise de Statul Islamic sau de talibani, sînt frecvente în Afghanistan. AFP apreciază că violenţele s-au intensificat după ce talibanii au semnat pentru prima dată un acord cu Statele Unite, la sfîrşitul lui februarie.

Exploziile de astăzi survin după un atac Taliban, duminică seara, în estul provinciei Laghman. În atac și-au pierdut viața cel puțin șase membri ai forțelor de Securitate, alți cinci fiind răniți. Potrivit unor surse provincial, cel puțin 22 de membri ai forțelor guvernamentale afghan și-au pierdut viața. Zeci de vehicule ale forțelor de Securitate au fost avariate în atac.

Talibanii au atacat un punct de control în districtul Alishing și s-au confruntat cu forțele de securitate, potrivit Ministerului Apărării de la Kabul, care mai adaugă, într-un comunicat, că atacul a fost respins și talibanii au suferit pierderi grele.

ATAC TALIBAN CU CAMION-CAPCANĂ

BMTF, 4 mai – Talibanii şi-au asumat luni responsabilitatea unui atac cu camion-capcană produs duminică seara în provincia Helmand, districtul Grishk, din sudul Afghanistanului, atentat soldat cu moartea a cel puţin cinci membri ai forţelor de securitate, a declarat un responsabil afghan, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Atacul, care se adaugă violenţelor în creştere în ultimele săptămîni, a avut loc într-un centru militar unde erau staţionaţi cel puţin 150 de membri ai armatei şi Directoratului naţional de informaţii, potrivit unor responsabili guvernamentali şi din rîndul talibanilor.

Ministerul Apărării de la Kabul confirmase anterior explozia, dar menţionase doar un rănit.

Un ofiţer de informaţii care a supravieţuit atacului a declarat pentru Reuters că insurgenţii au detonat un camion cu explozivi în apropierea centrului militar. El a afirmat că a ajutat la extragerea a cel puţin 18 cadavre după explozia de duminică seara.

Talibanii au vorbit despre un bilanţ şi mai ridicat al celor ucişi. Zeci de membri aparţinînd forţelor inamice au fost ucişi sau răniţi în atac, a afirmat purtătorul de cuvînt Qari Yousuf Ahmedi, într-un comunicat.

În ultimele două luni, forţele de securitate afghane au suferit pierderi grele pe tot teritoriul ţării. Violenţele pun în pericol imediat fragilul acord de pace semnat în februarie de Statele Unite şi talibani, în condiţiile în care armata este obligată să lupte împotriva insurgenţilor cu mai puţin sprijin din partea SUA.

Într-un incident separat, poliţia din provincia sud-estică Paktika a comunicat că cel puţin 20 de oameni au fost răniţi într-un atac cu grenadă al talibanilor într-o moschee din districtul Khayerkot, duminică seara.

SUA au consemnat o înmulţire a atacurilor talibane împotriva armatei afghane în martie după semnarea acordului de pace, contrar speranţelor că acesta va duce la o reducere a violenţelor, a indicat săptămîna trecută o agenţie guvernamentală de monitorizare.

În acest context, Armata americană i-a avertizat sîmbătă pe talibani, într-o neobişnuită scrisoare deschisă, despre posibile „riposte” dacă insurgenţii afghani nu îşi reduc atacurile împotriva forţelor afghane, care subminează slabele speranţe ale unui proces de pace îndelung aşteptat, notează AFP.

Dacă talibanii au încetat atacurile contra forţelor străine după acordul semnat la 29 februarie, la Doha, cu Statele Unite, în care se angajau să demareze negocieri cu autorităţile de la Kabul, în schimb ei şi-au intensificat atacurile împotriva forţelor afghane.

La 28 aprilie, comandantul trupelor americane şi ale NATO din Afghanistan, generalul Scott Miller, i-a avertizat deja pe talibani despre posibilele consecinţe în cazul continuării violenţelor.

Potrivit responsabililor de la Kabul, talibanii au efectuat în medie 55 de atacuri pe zi contra forţelor afghane de la semnarea acordului.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor a răspuns la scrisoarea americană printr-un scurt mesaj pe Twitter, denunţînd „declaraţiile provocatoare”. „Respectaţi-vă propriile angajamente”, a scris Zabihullah Mujahid, citat de AFP.

„Pero non son hombres, son demonios!”

Măsurile de izolare afectează și ceremoniile Legiunii Străine. Comandamentul Legiunii (COMLE) a decis astfel că ceremoniile comemorării a 157 de ani de la bătălia de la Camaron, dar și tradiționala petrecere organizată la Aubagne, vor fi închise publicului.

„La 30 aprilie, comemorarea luptei de la Camaron o vom face între noi, fără public. Tema din acest an –să ne angajăm pentru a învinge – este mai actuală ca niciodată. Vom fi complet în ton cu camarazii care se află în teatre de operațiuni. Este o premieră, dar circumstanțele excepționale reclamă măsuri excepționale”, a explicat generalul Denis Mistral, comandantul Legiunii Străine.

„Cu toții rămînem mobilizați și disponibili, fără să coborîm garda. Misiunea rămîne sacră, ca în toate războaiele, ca de fiecare dată cînd ne angajăm în luptă. De această dată, împotriva acestui inamic invizibil vor putea apărea noi misiuni și va fi necesar să le îndeplinim ca pe toate celelalte, cu loialitate de onoare”, a continuat generalul Mistral, citat de Opex 360.

În medie, aproximativ 10.000 de persoane asistă la petrecerea organizată de legionari la Aubagne, cu ocazia comemorării luptei de la Camaron.

Legiunea Străină, a luat fiinţă prin ordonanţa emisă la 10 martie 1831, semnată de regele Franţei Louis Philippe, ca un vîrf de lance al armatei coloniale franceze în operaţiunile împotriva triburilor kabile şi berbere, conduse de Abd el Kader, pentru cucerirea Algeriei, începută în anul anterior. Sute de campanii militare au trecut peste chipiurile albe. Poate mii! Însă, în timpul campaniei din Mexic, se consumă evenimentul cel mai reprezentativ din istoria Legiunii, unul din momentele care au dat naştere LEGENDEI…

La 30 aprilie 1863, compania căpitanului Danjou, formată din 62 de legionari, ţine piept într-o fermă din sătucul Hacienda Camerone de Tajeda, pînă la ultimul om, asaltului a mai bine de 2.000 de mexicani. Compania cuprindea inițial un număr de 120 de militari, însă boala a înjumătățit acest număr la 62 de militari apți combatanți. Iar naționalitățile lor erau multiple: austrieci, belgieni, elvețieni, francezi, germani, olandezi, polonezi, prusaci, 1 danez, 1 spaniol, 1 italian, 1 englez. Toți aveau vârste cuprinse între 17 și 40 de ani, căzuți eroic, la datorie, într-o luptă inegală. Pierderile mexicane se cifrează, după diverse surse, între 500 și 800 de militari.

La aflarea veștii despre eroica și curajoasă faptă de arme a Legiunii străine de la ferma Camerone, din 30 aprilie 1863, împăratul Na poleon al III-lea a ordonat înscrierea pe steagul Legiunii a vestitei inscripții „Camerone 1863”. Tot în urma unui ordin imperial, pe zidurile de la Domul Invalizilor au fost gravate numele căpitanului Danjou și ale sublocotenenților Vilain și Maudet.

De atunci, 30 aprilie, ZIUA CAMERONE, este cea mai importantă sărbătoare a Legiunii străine! În fiecare an, la 30 aprilie, începînd din 1906, în toate unitățile Legiunii străine este citită, într-o ceremonie impunătoare, relatarea „oficială” a bătăliei de la hacienda Camerone, gloriosul „Alamo” al acestei unități de elită a armatei franceze.

Pe locul bătăliei, a fost ridicat la 1892 un monument. Un altul a fost ridicat ulterior, în locul celui dintîi, mai impunător, la 1948, inaugurat oficial la 1963. Pe acesta poate fi citită și astăzi următoarea inscripție: „Aici fură mai puțin de 60, care s-au opus unei întregi armate. Masa acesteia i-a zdrobit. Viața mai degrabă decît curajul i-a abandonat pe acești soldați francezi la Camerone, la 30 aprilie 1863. În memoria lor, patria a ridicat acest monument.”

Este sărbătoarea de care se agaţă orice legionar! Este cea mai importantă sărbătoare a Legiunii: cinstirea camarazilor căzuţi, cinstirea eroismului lor, şi nu data de 10 martie cînd acest corp de armată se naşte din voinţa Statului (a regelui dar… statul sînt eu!). Am cunoscut mulţi legionari care, dezamăgiţi de propriile Patrii, au hotărît să slujească una singură şi să strige: LEGIO PATRIA NOSTRA!

În această lumină, mă gîndesc cum după 1989 am abandonat simbolurile care dădeau românilor curajul de a merge înainte, simboluri internaţional valabile: imn, drapel, stemă. A trebui să intrăm în NATO pentru ca militarii români – singurii care au un contract de muncă DE SÎNGE – cu România, să redescopere simbolurile fundamentale şi importanţa lor. Nici o bătălie celebră românească nu este sărbătorită de armata română! Civilii nu le preţuiesc nici acum! Nu am reuşit să depăşim, ca popor, simbolistica primordială a popoarelor africane: primăvară, cules, vară, zi, noapte, semănat, recolte etc. Nimic monumental! Nimic durabil! Personalităţile noastre sînt „parcate” în Cimitirul Bellu. Prin comparaţie, polonezii aşează aceste personalităţi în Castelul Wavel, din Krakowia, o rachetă monumentală care-i înalţă deasupra naţiunii! Şi, apropo de poloniezi! Un mare popor, legat de simboluri. Am urmărit în acea duminică neagră înmormîntarea preşedintelui Poloniei şi a soţiei sale, ceremoniile, cortegiul, sutele de mii de oameni adunaţi să-i conducă pe ultimul drum. M-a impresionat cum oamenii aruncau zeci de flori pe capota maşinii americane, Hummer, care tracta afetul de tun cu coşciugul preşedintelui. Brusc, mi-am adus aminte de o altă scenă pe care nu o voi putea uita niciodată: copil fiind, am văzut la televizor trenul acela sumbru care aducea trupul preşedintelui Tito la Belgrad. Sute de mii de sîrbi aşezau flori pe calea ferată în faţa trenului mortuar. Sute de mii de fire! Fantastic! Mă gîndesc cum ar fi reacţionat poporul român dacă i s-ar fi întîmplat o astfel de tragedie!

Popoarele mari, monumentale, din istoria noastră, dăinuie prin simboluri. Între Carpaţi şi Mare s-au aşezat, confortabil, impostorii şi incompetenţii. Din cauza lor, poporul român este în pericol de moarte! Vorbeam, zilele trecute, cu un prieten care, muncind pe brînci, cîştigă şi 30.000 de euro pe lună: îşi face bagajele să plece în Australia! Sătul de tălpile, beţele şi piedicile puse în calea celor care vor să facă ceva. „Nu sînt eu mai deştept, şi nici tu, decît alţii. Însă mai vrem să facem ceva pentru Ţara Asta”, mi-a spus, cu o furie teribilă în glas! Mare popor, mare caracter!

În acest an, ceremonia are o notă specială, cu cea de-a 80-a aniversare a Demi-Brigăzii Legiunii Externe (a fost creată în 1940 și a fost principala unitate a primei divizii franceze libere, forțele franceze libere) și a centenarului Regimentului din Castelnaudary.

Bon Cameron a tous!

ATAC SINUCIGAȘ LA KABUL

BMTF, 29 apr – Un atac sinucigaş cu explozivi care a avut loc miercuri în provincia Kabul nu departe de capitala Afghanistanului a ucis 3 oameni şi a rănit alţi 15, a anunţat Ministerul de Interne afghan, informează Reuters, preluată de Agerpres.

„Un atacator sinucigaş şi-a detonat explozivii printre civili în zona Reshkhor din districtul Char Asiab de lîngă Kabul, miercuri dimineaţa”, a precizat într-un comunicat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, Tariq Arian, referindu-se la un district situat la circa 11 kilometri distanţă de oraşul Kabul.

Deocamdată nu este clar cine este responsabil pentru această explozie, care a avut loc în timpul lunii de post musulman Ramadan şi în condiţiile în care pandemia de coronavirus şi eforturile întreprinse de SUA de a intermedia negocierile dintre insurgenţii talibani şi forţele guvernamentale afghane au generat numeroase apeluri pentru un armistiţiu şi o reducere a violenţelor.

Bilanţul Afghanistanului în contextul pandemiei COVID-19 este deocamdată de 58 de morţi şi peste 1.800 de bolnavi. Realitatea ar putea fi însă mult mai dură decît cifrele oficiale, ca urmare a numărului redus de testări realizate pe teritoriul acestei ţări cu o populaţie de 35 de milioane de locuitori şi ale cărei capacităţi sanitare sînt foarte reduse după 40 de ani de conflict.

500 de morți în primul trimestru. Se pregătește eliberarea prizonierilor…

BMTF, 28 apr – Peste 500 de civili au fost ucişi şi 760 au fost răniţi în primele trei luni ale acestui an în timpul conflictelor armate care au loc în prezent în Afghanistan, potrivit unui raport al Misiunii de Asistenţă a Naţiunilor Unite în Afghanistan (UNAMA) publicat luni, informează Agerpres.

Multe dintre violenţele care au dus la decese au avut loc în martie, într-o perioadă cînd existau speranţe că guvernul şi talibanii vor găsi căi pentru dezamorsarea conflictului, se spune în raport.

Femeile şi copiii constituie un procent semnificativ din victimele violenţelor în curs.

UNAMA a înregistrat 152 de morţi şi 265 de răniţi în rîndul copiilor, precum şi 60 de femei ucise şi 108 rănite, în perioada 1 ianuarie-31 martie.

Potrivit agenţiei, forţele proguvernamentale – armata naţională afghană şi forţele internaţionale – au cauzat mai multe morţi în rîndul copiilor decît grupurile armate antiguvernamentale.

În schimb, elementele antiguvernamentale – talibanii, jihadiştii din gruparea Statul Islamic şi alte grupuri neidentificate – au fost responsabile de 55% din totalul deceselor cauzate în această perioadă, potrivit ONU.

Pe de altă parte, peste 12.000 de prizonieri vor fi eliberaţi în curînd pentru a se evita răspîndirea noului coronavirus, a anunţat luni guvernul de la Kabul, în plus faţă de cei aproximativ 9.000 – 10.000 de prizonieri a căror punere în libertate a fost anunţată anterior, informează AFP.

La sfîrşitul lunii martie, autorităţile din Afghanistanul au anunţat eliberarea unui număr de aproximativ 10.000 de prizonieri în următoarele zece zile, din acelaşi motive. Nu toţi deţinuţii au fost însă puşi în libertate până în acest moment.

Aceste eliberări nu au legătură cu schimbul de prizonieri, subiect asupra căruia guvernul afghan şi talibanii nu reuşesc să se pună de acord de săptămîni întregi şi care ar trebui să conducă la convorbiri de pace. În acest cadru, mai multe sute de talibani au fost eliberaţi, faţă de cîteva zeci de prizonieri din partea insurgenţilor.

Bilanţul Afghanistanului în contextul pandemiei COVID-19 este de 57 de morţi şi peste 1.700 de bolnavi.

LYBIA, POLIGON DE TESTARE

BMTF, 24 apr – Lybia se transformă într-un „teatru de experimente pentru tot soiul de noi sisteme de armament”, a declarat trimisul special al ONU pentru această ţară, în condiţiile în care susţinătorii străini ale părţilor angrenate în conflict trimit aici arme şi luptători încălcînd embargoul, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Conflictul din Lybia a escaladat puternic în această lună, cu lupte intense pe mai multe fronturi din vestul ţării, în pofida unor apeluri urgente ale ONU şi ale agenţiilor de ajutor la instituirea unui armistiţiu pentru a putea gestiona criza coronavirusului.

Noul val de lupte a fost alimentat cu armele importate de peste hotare, a declarat trimisul special al ONU Stephanie Williams într-o conferinţă de presă online.

„Avem ceva numit aruncător de flăcări RPO, care este un soi de sistem termobaric care este utilizat în suburbiile din sudul Tripoli. Avem şi un tip nou de drone care sînt aduse, inclusiv un tip de dronă-capcană, practic un dispozitiv care explodează la impact”, a spus Williams. „Iar acestea sînt doar două exemple de sisteme foarte înfricoşătoare care sunt desfăşurate în zone urbane”, a adăugat ea.

Preocupări că acest conflict a luat o turnură întunecată au apărut miercuri seară, cînd guvernul recunoscut internaţional (GNA) a anunţat că investighează un posibil atac cu arme chimice asupra forţelor sale.

Armata naţională lybiană (LNA) condusă de mareşalul Khalifa Haftar, care îşi are centrul de putere în estul ţării, bombardează capitala Tripoli, sediul GNA, de la lansarea unei campanii militare de cucerire a oraşului în urmă cu un an.

Forţele pro-GNA au lansat în ultimele săptămîni propria lor ofensivă pentru a împinge înapoi LNA, capturînd o serie de oraşe din nord-vest şi îndreptîndu-se spre principalul centru strategic al lui Haftar din regiune, oraşul Tarhouna.

LNA este susţinută de Emiratele Arabe Unite, Rusia şi Egipt, iar GNA de Turcia, al cărei sprijin militar de la 1 ianuarie şi pînă în prezent a contribuit la schimbarea echilibrului de putere în teren.

Ministrul de interne al GNA, Fathi Bashagha, a declarat într-un mesaj pentru Reuters că informaţiile privind luptători afectaţi de gaz neurotoxic în suburbia Salahedine a Tripoli sînt bazate pe informaţiile iniţiale venite de la spitale.

JURNALISMUL ÎN PERICOL

JURNALISMUL ÎN PERICOL

Jurnalismul, în toate formele sale, rămîne o profesie sub presiune, ameninţată în permanenţă în diverse colţuri ale lumii, dovadă stînd victimele care se înregistrează an de an. Infodemia, „pandemia de informaţii false în jurul maladiei”, este pretextul legilor represive. Epidemia accelerează de asemenea criza economică a presei: „în Liberia, ziarele tipărite au încetat să apară, în timp ce în SUA, peste 30.000 de persoane care lucrau în media şi-au pierdut locurile de muncă de la începutul crizei.

DESPRE JURNALISM ȘI FĂCĂTORI DE CONȚINUT

Jurnalismul de calitate, televiziunea de calitate pot face lumea un loc mai bun , Christiane Amanpour

A patra putere în stat, sau cîinele de pază al democrației – acesta e rolul jurnalistului în societățile care garantează libertatea de exprimare cetățenilor. Chiar și acolo unde libertatea de exprimare este limitată, jurnalismul apare ca o putere care poate schimba radical raportul de forțe din societate. Prin puterea cuvintelor sau a imaginilor, jurnaliștii sînt cei care creează temele pe care le discutăm și, deci, dau sens ideii de opinie publică. Atunci cînd jurnalismul este practicat la nivel de amator, și temele abordate și lansate ca agendă de discuții în spațiul public oglindesc capacitatea de percepție a autorilor.

Privind în urmă, regăsim un model al profesiei, cu un corp al jurnaliștilor, o breaslă în sensul de specialiști certificați. Studii de specialitate sau conexe, o legitimație/atestare care îți dădea apartenența la meseria de jurnalist, reguli de redactare însușite, control redacțional, pe alocuri legislație de reglementare. Toate acestea făceau ca produsul jurnalistic să fie un produs minim verificat la calitate înainte să fie scos pe piață. Departe de nevoia de vizualizări și click-uri care să-ți hrănească orgoliul de… creator! Pentru că, trebuie să recunoaștem, jurnalismul este o meserie de orgolii!

În Franța, de exemplu, se menţionează în lege că, pentru a beneficia de statutul social de jurnalist, trebuie să fii recunoscut ca profesionist, adică jurnalismul să fie activitatea principală, desfăşurată regulat şi care să asigure peste 50% din venituri. Adică, dacă ești polițist, inspector agricol, manager într-o instituție sau fotbalist, și încasezi venituri pentru acest gen de activitate, dar din pasiune nestăvilită pentru cuvîntul scris, sau din dorința de a cîștiga notorietate, scrii la gazetă, pe blog, faci lucruri la televiziune sau în radio – în speță moderezi o emisiune, NU TE NUMEȘTI JURNALIST!

Există cîteva definiții acceptate și astăzi, în plin avînt al jurnalismului cetățenesc și al platformelor de comunicare:

1) „Persoana care, în mod regulat și pe baza unei remunerații, depune o activitate ce constă în a contribui prin cuvînt sau imagine, la una sau mai multe mass-media” („Statutul Federației Internaționale a Jurnaliștilor”).

2) „Orice persoană, indiferent de naționalitate, care are un serviciu plătit și regulat de editor, reporter, fotograf, cameraman sau tehnician în presa scrisă, radio, teleziune, care își exercită profesiunea în acord cu principiile etice și cu normele silite de profesie; activitatea sa profesională constă în căutarea, primirea sau distribuirea informațiilor, opiniilor, ideilor, studiilor sau comentariilor pentru publicațiile periodice, agenții de presă, servicii de radio-teleziune sau știri filmate” (K Nordenstreng, în Protocolul Jurnaliștiilor, încheiat în 1980).

3) ” Ca jurnalist profesionist, potrit Codului Muncii din sistemul francez, art. 761, al. 2, acesta este „o persoană a cărei principală ocupație, efectuată regulat și remunerat, constă în exercițiul profesiunii sale pentru un cotidan sau altă publicație ori agenție de presă și care obține majoritatea veniturilor sale din această activitate”.

4) În „International Encyclopedia of Social Sciences”, prin jurnalist se înțelege „o persoană a cărei ocupație principală constă în strîngerea, scrierea și editarea unor materiale care în general, prezintă și interpretează evenimente curente”.

În clasificarea ocupaţiilor din România (COR) profesia de jurnalist face parte din grupa 2642 –Jurnaliști. Așadar, nu din alte grupe de muncă destinate inspectorilor agricoli, juriștilor sau conducătorilor de instituții!

Din păcate, unii dobîndesc această calificare printr-o fraudă sau semi-fraudă, iar alţii şi-o asumă cu de la sine putere, iar obrăznicia golănească este confundată cu impetuozitatea, totuşi elegantă şi autorizată, a unui ziarist autentic.

În România de astăzi, oricine se poate declara jurnalist și pentru asta nu e nevoie de acreditare specială, ceea ce face profilul jurnalistului problematic, iar domeniul supus unei democratizări extreme. Practic, orice cetățean poate îndeplini rolul unui jurnalist, iar impostura, interesele personale și tehnologia au făcut ca granițele între cel care producea contentul și cel care îl asimilează, să se șteargă. Oamenii obișnuiți au devenit creatori de conținut. Totuși, nu oricine poate deveni jurnalist profesionist și recunoscut, iar drumul către performanță e pavat cu multe obstacole, pornind de la problemele economice ale presei tradiționale pînă la amenințările și alte abuzuri cu care se confruntă jurnaliștii, în special cei de investigație.

De cînd cu explozia internetului şi apariţia blogurilor, orice secătură analfabetă se crede ziarist, iar asta nu doar în România, ci şi în cam toate ţările cu acces la internet. Analfabetismul agresiv, însă, se manifestă cu precădere în primitivismul civilizator din județele uitate de Dumnezeu. După explozia internetului în anii 2000 sursele de informare au devenit infinite și presa și-a pierdut monopolul informației. Ca să reziste pe piață, și-a scăzut dramatic standardele de calitate pentru a produce ieftin, mult și repede. Verificarea din 3 surse? A devenit treaba consumatorului să verifice. La noi, presa a devenit ieftină și a fost ancorată de politic. Oricine își poate face gratuit un canal media, unde să spună orice, iar „informația” să ajunge instant la toată populația globului, teoretic.

Sigur, consumatorul ar trebui să decidă ce anume consumă. Dar, consumatorul are același grad de cultură și vanitate ca moderatorul care face lucruri, nu jurnalism, și care transferă o cantitate uriașă din incultura și frustrările personale către, să zicem, ascultătorul fără apărare din bucătărie. Cel mai grav este atunci cînd făcătorul de lucruri se află sub sigla unui post național ce ar trebui să fie asimilat cu absolutul!

A face lucruri a devenit similar cu a face conținut pentru click-uri! Din păcate, EI sînt cei care vorbesc încă în numele jurnaliștilor…

PRESA LIBERĂ ÎN URMĂTORII 10 ANI

BMTF, 21 apr – La iniţiativa organizaţiei “Reporteri fără frontiere”, la 20 aprilie, este marcată ziua internaţională a presei libere. Sărbătoarea a fost instituită anul 1991. Jurnalismul, în toate formele sale, rămîne o profesie sub presiune, ameninţată în permanenţă în diverse colţuri ale lumii, dovadă stînd victimele care se înregistrează an de an.

Rămîn numeroase cazurile de jurnalişti care mor, sînt răniţi sau încarceraţi pentru curajul de a spune adevărul.

Organizaţia “Reporteri fără frontiere” militează de peste 3 decenii pentru libertatea presei şi a celei de exprimare în întreaga lume.

La 3 mai, este celebrată ziua mondială a libertăţii presei, hotărîtă de Adunarea Generală a ONU în anul 1993.

Potrivit “Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), “o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”.

Următorii zece ani vor constitui, fără îndoială, „un deceniu decisiv” pentru libertatea presei, criza sanitară actuală amplificînd numeroasele dificultăţi economice, politice, precum şi lipsa de încredere de care suferă acest sector, trage un semnal de alarmă „Reporteri fără frontiere” (Reporters sans frontieres, RSF), care a publicat marţi clasamentul mondial cu privire la libertatea presei în lume pentru anul 2020, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

În acest clasament, România ocupă locul 48 dintr-un total de 180, situîndu-se între Senegal şi Guyana, în scădere cu un loc faţă de anul trecut cînd se clasase pe poziţia a 47-a.

„Epidemia este ocazia pentru statele cel mai jos clasate să aplice strategia de şoc, teoretizată de Naomie Klein: ele profită de stupoarea publică şi de slăbirea mobilizării pentru a impune măsuri imposibil de adoptat în vremuri normale”, a declarat Christophe Deloire, secretar general al organizaţiei.

Acesta este cazul Chinei (locul 177 în clasament) şi al Iranului (173, în scădere cu 3 locuri faţă de anul precedent), „care au pus în aplicare mecanisme masive de cenzură” sau al Ungariei (89, – 2), unde premierul a făcut să fie votată o lege a „coronavirusului” care prevede pedepse de pînă la cinci ani de închisoare pentru difuzarea de informaţii false.

Infodemia, „pandemia de informaţii false în jurul maladiei”, este pretextul legilor represive, relevă Christophe Deloire, subliniind că amestecul între propagandă, publicitate, zvonuri şi jurnalism „dezechilibrează garanţiile democratice pentru libertatea de opinie şi de expresie”.

„Armate de trolli de stat, în Rusia, China, India, Filipine (locul 136, -2) şi Vietnam (175) utilizează arma dezinformării pe reţelele de socializare”, notează RSF.

Epidemia accelerează de asemenea criza economică a presei: „în Liberia, ziarele tipărite au încetat să apară, în timp ce în SUA, peste 30.000 de persoane care lucrau în media şi-au pierdut locurile de muncă de la începutul crizei”, detaliază Christophe Deloire.

„Ce vor fi libertatea, pluralismul şi fiabilitatea informaţiei pînă în 2030? Răspunsul la această întrebare se joacă astăzi”, a apreciat Christophe Deloire.

Pentru a-şi detalia clasamentul, RSF va organiza marţi seara o conferinţă virtuală cu personalităţi „care reprezintă jurnalismul”: ziarista de la Washington Post Rana Ayyub, „ţinta unor campanii de hărţuire electronică foarte violente în India”, lansatorul de alertă Edward Snowden „într-un context în care sîntem preocupaţi în special de supraveghere” şi laureatul premiului Nobel pentru economie Joseph Stiglitz, „specialist în asimetrii informaţionale”, a precizat Christophe Deloire.

Clasamentul pentru 2020, care analizează 180 de ţări şi teritorii, prezintă o uşoară ameliorare a indicelui general anual, dar nu ţine cont de epidemie. Dacă procentul ţărilor situate în zona albă a clasamentului, care indică o „situaţie bună” a libertăţii presei rămîne neschimbat (8%), proporţia ţărilor în „situaţie critică” creşte faţă de 2019 (de la + 2 puncte procentuale la 13%).

În partea cea mai de jos a clasamentului se regăsesc Coreea de Nord (poziţia 180, -1), care ia astfel locul Turkmenistanului, în timp ce Eritreea (178) rămîne cel mai slab cotat reprezentant al continentului african.

Trioul din fruntea clasamentului grupează Norvegia, pe locul întîi pentru a patra oară, urmată de Finlanda şi Danemarca (locul 3, +2). Dar ameninţarea îi pîndeşte chiar şi pe aceşti buni elevi odată cu creşterea atacurilor cibernetice.

În SUA (locul 45, +3) şi în Brazilia (107, -2), cei doi şefi de stat aleşi democratic, Donald Trump şi Jair Bolsonaro, continuă să denigreze presa şi să încurajeze ura faţă de jurnalişti, subliniază RSF.

Franţa (locul 32, -2) coboară în clasament din cauza faptelor de hărţuire cibernetică, dar şi pentru că unii jurnalişti au fost vizaţi clar de poliţie în cursul manifestaţiilor, în timp ce alţii care invocaseră confidenţialitatea surselor au fost convocaţi în repetate rînduri, dezvăluie Christophe Deloire, deplîngînd o „intimidare judiciară”, mai scrie Agerpres.

Pe regiuni, Europa este în situaţia cea mai bună cu şapte ţări în primele zece locuri, în timp ce regiunea Orientul Mijlociu şi Africa de Nord rămîne cea în care este cel mai periculos pentru jurnalişti să-şi exercite profesia.

Reporteri fără Frontiere (Reporters sans frontieres /RSF/) a anunţat că a depus plîngere pe lîngă ONU pentru ca instituţia internaţională să denunţe „oficial statele care, încălcînd dreptul la informare în timpul epidemiei de coronavirus, pun în pericol sănătatea persoanelor”, potrivit AFP.

Asociaţia precizează într-un comunicat că această plîngere ia forma unei „scrisoare de acuzare” adresată raportorului special al ONU privind dreptul la sănătate, Dainius Puras, şi omologului său pentru dreptul la libertatea de opinie şi de expresie, David Kaye.

Această scrisoare semnalează încălcările constatate în cadrul „Observatoire 19”, un instrument instituit la începutul lunii aprilie de către RSF pentru a evalua impactul pandemiei asupra jurnalismului şi a documenta „cenzura de stat, dezinformarea deliberată şi efectele lor asupra informării corecte”.

RSF a înregistrat cazuri de cenzură, de detenţie arbitrară, de hărţuire şi de violenţe asupra jurnaliştilor, precum şi modificări legislative îngrijorătoare în 38 de ţări şi precizează că „lista nu este exhaustivă”.

„În Brazilia ca şi în SUA, preşedinţii îi atacă cu violenţă pe jurnalişti. Jurnalişti au fost arestaţi în Algeria, Iordania şi în Zimbabwe. În Ungaria, o lege orwelliană a impus un stat poliţienesc al informaţiei. În Cambodgia, premierul utilizează criza de COVID-19 pentru a-şi întări puterea. Fără a mai vorbi de China, unde reprimarea jurnalismului a permis epidemiei să se propage, la Wuhan, iar apoi în restul lumii”, afirmă RSF, citată de AFP.

Reporteri fără Frontieră „se alarmează de asemenea pentru vulnerabilitatea în faţa virusului a jurnaliştilor menţinuţi în detenţie, în pofida epidemiei, în Turcia şi în Arabia Saudită”.

TALIBANII SE PREGĂTESC SĂ REIA OFENSIVA DE PRIMĂVARĂ?

BMTF, 8 apr – Talibanii au rechemat marţi noapte delegaţia trimisă la Kabul pentru a discuta problema eliberării prizonierilor, scrie miercuri Agerpres.

Suhail Shaheen, un purtător de cuvînt al biroului politic al talibanilor de la Doha, în Qatar, a scris pe Twitter că „prizonierii Emiratului Islamic ar fi trebuit eliberaţi cu mult timp înainte, conform acordului semnat ce deschide calea pentru negocierile intra-afghane”.

O delegaţie a talibanilor formată din trei membri s-a aflat la Kabul timp de aproximativ o săptămînă pentru a negocia cu oficialii guvernamentali eliberarea prizonierilor. Gruparea militantă a anunţat încă de luni că nu va continua discuţiile „inutile” cu guvernul afghan.

Anterior, Consiliul Naţional de Securitate al Afghanistanului a reacţionat la decizia talibanilor, spunînd că discuţiile privind schimbul de prizonieri au intrat într-o fază importantă. „Retragerea de la discuţii într-un asemenea moment arată o lipsă de seriozitate în privinţa păcii”, a scris Consiliul pe Twitter.

În ziua precedentă, Abdul Matin Beig, un oficial guvernamental de rang înalt avînd strînse legături cu preşedintele Ashraf Ghani, a declarat că talibanii au insistat asupra eliberării a 15 comandanţi talibani care au fost implicaţi în „grave crime umanitare în Afghanistan” şi pe care guvernul nu îi poate elibera.

Acordul semnat între Statele Unite şi talibani la sfîrşitul lunii februarie – care este o sfidare la adresa poporului afghan, greu încercat – prevede eliberarea a pînă la 5.000 de prizonieri talibani şi pînă la 1.000 de deţinuţi guvernamentali înainte de începerea negocierilor de pace intra-afghane.

De asemenea, el deschidea calea pentru retragerea treptată a forţelor internaţionale din Afghanistan în schimbul garanţiilor de securitate din partea talibanilor, după 18 ani de război cu gruparea criminală a studenților teologi.

UPDATE: STATUL ISLAMIC ZBURDĂ LA KABUL! 150 DE OSTATICI SHIK

BMTF, 25 mar – Cel puţin 25 de civili au fost ucişi şi opt răniţi în asaltul de tip comando asupra unui templu al comunităţii religioase sikh în centrul capitalei afghane Kabul, atac revendicat de către gruparea jihadistă Statul Islamic, a anunţat miercuri Ministerul de Interne afghan.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne, Tariq Arian, care a comunicat acest bilanţ, a informat că „80 de civili au fost salvaţi”, iar un atacator a fost ucis.

Potrivit unui reprezentant al comunităţii sikh în parlamentul afghan, în momentul atacului erau „aproximativ 150 de persoane în templu”, unde familiile din cartier vin cu regularitate pentru rugăciunea de dimineaţă.

Acest atac intervine într-un moment critic pentru Afghanistan, care se confruntă cu o criză politică internă, cu o ofensivă talibană şi cu epidemia provocată de noul coronavirus.

Statul Islamic a revendicat atacul din această dimineață din capitala afghană, Kabul, informează SkyNews Arabia.  Atacatori înarmaţi au luat ostatici aproximativ 150 de membri ai comunităţii sikh după ce au luat cu asalt un templu al acestei comunităţi în centrul capitalei Kabul, a declarat miercuri un reprezentant al acestei comunităţi şi totodată membru al parlamentului, Narender Singh Khalsa, scrie Agerpres.

Khalsa a specificat că majoritatea ostaticilor sînt femei şi copii care veniseră la templu pentru rugăciunea de dimineaţă.

Un purtător de cuvînt al Ministerului de Interne, Tariq Arian, a declarat că cel puţin patru atacatori sinucigaşi au atacat lăcaşul de cult, iar forţele de securitate depun eforturi pentru a-i anihila. Forțele Speciale afghane au confirmat lupte puternice pe parcursul a cel puțin șase ore.

În jurul orei locale 07:45 (03:15 GMT), mai mulţi atacatori au intrat într-un templu sikh, a declarat acelaşi purtător de cuvînt pentru AFP. „Indivizii s-au baricadat în interiorul clădirii şi forţele de securitate încearcă să-i scoată de acolo”, a adăugat el.

Talibanii au negat orice implicare în acest atac, potrivit purtătorului lor de cuvînt Zabihullah Mujahid. De altfel, talibanii s-au angajat să lupte împotriva grupărilor extremiste ca Statul Islamic cu scopul de a evita ca Afghanistanul să devină un sanctuar al acestora, potrivit AFP.

Comunitatea sikh în Afghanistan reprezintă o minoritate religioasă şi a fost ţinta unor atacuri şi în trecut.

În 2018, un atentat sinucigaş cu bombă comis de gruparea jihadistă Statul Islamic în provincia Nangarhar (est) s-a soldat cu 19 morţi, cei mai mulţi fiind membri ai comunităţii sikh. După atacul respectiv, numeroşi membri ai acestei comunităţi au decis să părăsească Afghanistanul.

În prezent, în Afghanistan nu au rămas mai mult de 1.000 de persoane din această comunitate, grupate în provinciile Kabul, Nangarhar şi Ghaniz (sud-est).