Februarie, 1397 după Hegira. Provincia Kandahar. Dar, imaginea poate fi de oricînd. În 1979, cînd sovieticii au intrat în Afghanistan, imaginea era la fel. Şi în 1980, cînd a venit Armata a 40-a. Şi în 1800, şi în 2002. Doar uniformele erau altele. Şi oamenii!
Ieşiţi în patrulă, militarii români, aici cu “Inimi neînfricate”, au oferit nomazilor, de fiecare dată, dulciuri, apă şi chiar alimente.
Viaţa e grea în deşertul afghan, indiferent de data din calendar!
BMTF, 17 feb – Kandaharul, “perla coroanei” pentru talibani, este mereu luat cu asalt de aceştia în încercarea de a slăbi şi pune în dificultate Forţele de Securitate Afghane, ANA, forţele de poliţie şi FOS. Acestea sînt instruite, consiliate şi îndrumate şi de specialişti români, în cadrul TAAC-S. La Centrul Regional de Pregătire Militară din Kandahar, de exemplu, românii îi specializează pe militarii ANA care dobîndesc cunoştinţe aprofundate în infanterie, geniu, prim-ajutor, artilerie şi dezamorsare dispositive explosive. Majoritatea acestor cunoştinţe sînt transmise de către cei 10 instructori militari români din cadrul Echipei de Consiliere.
Evoluţia în bine se vede de la rotaţie la rotaţie!
În această dimineaţă, cel puțin 20 de militanți afiliați talibanilor și ISIS Khurasan au fost uciși, în timpul unor operațiuni separate, desfășurate în provinciile sudice Kandahar și Nangarhar.
Potrivit unor surse militare, forțele speciale afghane au efectuat un raid în zona Band-e Timor din Kandahar, ucigînd 15 luptători talibani și distrugînd o mică ascunzătoare de arme și materiale pentru fabricarea dispozitivelor explozive.
O lovitură aeriană din districtul Khogyani din provincia Nangarhar a ucis 5 luptători ISIS-K.
Forțele speciale afghane au efectuat, de asemenea, un raid în districtul Sherzad și au distrus cinci ascunzători de hașiș în valoare de peste 1000 de euro, au adăugat sursele.
Operaţiunile s-au desfăşurat în timp ce o explozie declanșată de un dispozitiv exploziv improvizat în sudul provinciei Kandahar a ucis cel puţin trei civili, între care un copil.
Șeful poliției provinciale, generalul Tadin Khan, a declarat într-un comunicat că incidentul a avut loc în vecinătatea districtului Daman.
BMTF, 13 feb – La 14 ianuarie 2013, în cadrul celei de-a 67-a sesiuni, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a recunoscut în mod oficial proclamarea UNESCO a Zilei mondiale a radioului, la 13 februarie, reprezentînd data la care în 1936 a fost înfiinţat postul de radio al Naţiunilor Unite. În 2019, pentru sărbătorirea Zilei mondiale a radioului, UNESCO a ales ca temă îndemnul „Dialog, toleranţă şi pace” în vederea promovării înţelegerii şi formării unor comunităţi puternice, potrivit www.diamundialradio.org. Astfel, UNESCO invită toate posturile de radio şi organizaţiile din domeniu să se alăture sărbătoririi Zilei mondiale a radioului în 2019, pentru consolidarea păcii.
Radioul rămîne, în continuare, o modalitatea de informare care atinge o largă audienţă la nivel mondial într-un timp foarte scurt. Este recunoscut ca un puternic instrument de comunicare, special adaptat pentru a ajunge la comunităţile cele mai îndepărtate şi la persoanele vulnerabile: analfabeţi, persoane cu handicap, persoane cu un nivel de trai scăzut, oferind în acelaşi timp o platformă de intervenţie în dezbaterea publică, indiferent de nivelul educaţional al oamenilor. Mai mult, radioul are un rol puternic şi specific în comunicarea în situaţii de urgenţă.
În acelaşi timp, însă, situaţia în ceea ce priveşte libertatea mass-media s-a deteriorat semnificativ în statele membre ale Consiliului Europei, potrivit unui raport publicat marţi de către organizaţiile partenere ale Platformei Consiliului Europei pentru Protecţia Jurnalismului şi Siguranţa Jurnaliştilor, indică un comunicat remis Agerpres.
Raportul, intitulat „Democraţia în pericol: Ameninţări şi atacuri împotriva libertăţii presei în Europa”, face o trecere în revistă a situaţiei libertăţii mass-media în Europa pe baza a 140 de încălcări grave semnalate Platformei în 2018.
Potrivit raportului, numărul atacurilor împotriva jurnaliştilor este în creştere. Numărul de ameninţări semnalate, care au ajuns pînă la ameninţări cu moartea, s-a dublat anul trecut şi nu s-a înregistrat nici un progres în cazuri de impunitate pe termen lung pentru uciderea unor jurnalişti. În plus, jurnalişti continuă să fie deţinuţi arbitrar, în timp ce noi iniţiative legislative au slăbit libertatea presei.
BMTF, 12 feb – Pe 15 februarie se împlinesc 30 de ani de cînd s-a încheiat retragerea Armatei Roşii din Afghanistan, după ce la 15 mai 1988, Mihail Gorbaciov, conducătorul URSS, a oprit campania militară în sprijinul guvernului comunist de la Kabul. În aceeași zi, Uniunea Sovietică a început să-și retragă trupele din Afghanistan, după opt ani de intervenție militară, care a costat URSS între 10.000 și 15.000 de militari, scrie Vocea Americii.
Forțele sovietice au intrat în Afghanistan în decembrie 1979, după ce teroarea confruntărilor între Parcham şi Khalq, cele două facţiuni rivale ale Partidului Democratic Popular din Afghanistan, a făcut peste 50.000 de morţi. Punctul culminant al acestor ciocniri a fost asasinarea președintelui Nur Mohammed Taraki de către suporterii rivalului său mult mai radical – Hafizullah Amin. Trupele sovietice cu destinație speciala (Spetsnaz) l-au ucis pe Amin, punînd în locul său pe Babrak Karmal – reprezentantul intelectualilor Parcham, aflat în exil. În aprigul război de nouă ani, aproximativ un milion de civili au fost omorîţi, 90.000 de luptători Mujahedini, 18.000 de soldaţi afghani şi 14.500 de soldaţi sovietici.
Intervenția “limitată” sovietica în Afghanistan a avut loc în toiul „războiului rece“ și a dus la o înrăutățire a relațiilor cu Statele Unite ale Americii. Ca răspuns a invaziei sovietice, SUA au impus sancțiuni economice împotriva Uniunii Sovietice, a suspendat discuțiile privind controlul armelor și a interzis sportivilor americani sa participe la Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980.
Împreună cu alte țări aliate – Pakistan, Arabia Saudită și China – SUA au furnizat arme Mujahedinilor. Astfel, Afghanistanul devine nu doar locul unde se intersectează interesele celor două puteri competitoare, Statele Unite și Uniunea Sovietică, ci se transformă în spațiul înfruntării curentelor de opinie politică și religioasă din Orientul Mijlociu și într-un laborator în care iau naștere principalele organizații teroriste ce bîntuie acum lumea. Gherilele afghane autonome formează în 1985 un comitet denumit „Peshawar 7” , sau “Alianţa celor 7” al cărui scop era să corodoneze lupta împotriva guvernului din Kabul sprijinit de Uniunea Sovietică. Denumirea sa a fost dată după numele orașului pakistanez în care s-a constituit și în a cărui regiune au început a fi antrenați mujahedinii, iar cifra sa reprezintă cele șapte facțiuni de gherilă pe care le reunea. Această organizație, care ar fi trebuit să lupte pentru eliberarea Afganistanului, a fost sprijinită de către Arabia Saudită, Statele Unite, Marea Britanie, Pakistan și chiar China. Principalul finanțator era Regatul Saudit, prin persoana miliardarului Osama bin Laden!
După retragerea trupelor sovietice din Afghanistan nu au încetat ostilitățile. Căderea guvernului comunist al lui Mohammad Najibullah în 1992 dezlănțuie o luptă sîngeroasă pentru putere care omoară aproape 100.000 de oameni în doi ani și distruge parțial capitala, Kabul.
În 1994, mișcarea talibanilor începe să apară în sud, la Kandahar. Pînă in 1996, militanții grupului islamic radical „Taliban“ au capturat capitala Afghanistanului – Kabul. Măsurile lor șochează lumea civilizată, însă găsesc o largă adeziune printre triburi datorită exacerbării sentimentului național și puterii de a pune capăt – prin forța armelor, e adevărat – războiului civil ce distrugea țara de un deceniu.
În mod ironic, aceleași forțe pe care SUA le-au înarmat pentru a elimina armata sovietica din Afghanistan se găsesc astăzi, la masa tratativelor atît cu americanii, dar şi cu ruşii.
Afghanii trăiesc în văile mărginite de creste aride, ce separă comunităţile prin bariere dificil de trecut. De aici şi unicitatea fiecărei comunităţi. Astfel, tribul are preponderenţă majoră asupra noţiuniunilor ca şi cea de naţiune sau patrie. Afghanul de rînd este credincios în primul rînd tribului, comunităţii înguste din care face parte, în aceste condiţii avem o imagine clară asupra loialităţii afghanilor! Sprijinul acordat luptătorilor talibani, sunniţi, este facilitat şi de faptul că populaţia Afganistanului este atît de etrogenă, încît nu se poate vorbi, cu adevărat, despre un popor Afgan în sensul clasic al cuvîntului. Nici despre stat naţional nu se poate vorbi! Probabil că cel mai nimerit termen ar fi „Confederaţie etnică” bazată pe o comuniune tribală (Tribal Commonwealth), concept promovat intens de către liderii locali, mai ales pashtuni.
BMTF, 7 feb – Un amplu exercițiu de cooperare pentru gestionarea unei situații de urgență cu risc radiologic s-a desfăşurat astăzi, la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa. Pentru rezolvarea situațiilor tactice au cooperat mai multe instituţii, între care: Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”SEMENIC” al Județului Caraș-Severin, Spitalul Judeţean de Urgenţă Reșița, dar şi un expert acreditat al Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare.
Mai multe incendii simultane, urmate de întreruperea totală a energiei electrice şi un accident radiologic au avut loc astăzi, la SJU Reşiţa, evident, în cadrul unui amplu exerciţiu desfăşurat pe parcursul a mai multor ore. Adjunctul Inspectorului Şef al ISU SEMENIC, lt. Col. George Cozariuc:
Victimele au fost evacuate din spital şi tratate în ambulanţe sau vehicule speciale. Pacienţii intoxicaţi cu fum sau arşi au ajuns în secţia UPU a Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa. Coordonatorul SMURD, dr. Emil BUNDA:
Scenariul exercițiului a fost unul complex, forțele de intervenție au fost nevoite să gestioneze mai multe situații generate de producerea unor defecţiuni tehnice la rețeaua electrică a spitalului: au izbucnit simultan două incendii, cel de pe acoperiş necesitînd intervenţia unei auto-scări mecanice moderne, în urma cărora mai multe persoane au necesitat prim-ajutor și sprijin pentru evacuare, iar din cauza panicii create de incendiu pe un întreg etaj, într-o sală de operaţii o persoană a fost supraexpusă la radiații X. Totodată, defecţiunile apărute la reţeaua de electricitate au făcut imposibilă conectarea generatoarelor proprii, ISU punînd la dispoziţie un generator propriu de mare putere.
Pentru rezolvarea situațiilor tactice au cooperat și colaborat mai multe instituții: Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”SEMENIC” al Județului Caraș-Severin, Spitalul Staționar nr. 1 Reșița, un evaluator radiologic (expert acreditat) al Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Caraş-Severin, Direcţia de Sănătate Publică Caraş-Severin, Agenţia de Protecţie a Mediului Caraş-Severin, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Caraş-Severin, Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Reşiţa, furnizorul de energie electrică.
Concluziile exerciţiului au fost trase de managerul spitalului, Waldemar Murgu:
La exerciţiul imaginat şi pus în practică de Centrul Operaţional al ISU Semenic, au participat aproximativ 100 de pompieri, jandarmi, poliţişti, medici şi asistente din cadrul SJU Reşiţa, voluntari şi specialişti în igiena radiaţiilor din cadrul DSP caraş-Severin.
BMTF, 6 feb – Talibanii negociază în forţă cu comunitatea internaţională, după ce preşedintele Donald Trump a anunţat retragerea trupelor americane, după 17 ani de război, din această ţară asiatică, denumită, la un moment dat, de un diplomat francez, “Elveţia Asiei”. Analiştii din întreaga lume care urmăresc subiectul numesc negocierile de pace drept “negocieri ale disperării” şi îşi pun întrebarea la ce bun cei 17 ani de eforturi militare şi pierderi de vieţi omeneşti, dacă ceasul istoriei revine la ora “0”.
Talibanii şi-au reiterat miercuri solicitarea ca toate trupele străine să fie retrase din Afghanistan, după ce Donald Trump a indicat în discursul său privind Starea Uniunii că SUA vor continua să se concentreze asupra combaterii terorismului, odată retrase forţele americane, relatează Reuters, preluată de Agerpres.
Preşedintele SUA nu a evocat termene precise în acest sens, în discursul de marţi, din Congres, dar a explicat că progresul în negocierile cu talibanii va permite reducerea contingentului de 14.000 de soldaţi americani din Afghanistan şi „concentrarea asupra combaterii terorismului”.
„În primul rînd, vrem ca toate forţele străine să plece şi prezenţa militară străină în ţara noastră să ia sfîrşit”, a declarat pentru Reuters Sohail Shahin, purtător de cuvînt la un birou al talibanilor din Qatar şi membru al echipei de negociatori talibani care discută în prezent la Moscova cu politicieni afghani de opoziţie. „Dar după încheierea prezenţei lor militare, pot veni echipe nemilitare şi chiar avem nevoie de ele pentru a lua parte la procesul de reconstrucţie şi dezvoltare”, a adăugat purtătorul de cuvînt taliban.
Oficiali americani au luat parte la mai multe runde de negocieri cu talibanii în Qatar în ultimul an, discuţii considerate cel mai serios demers în vederea păcii, după cei 17 ani de conflict. Ambele părţi au evocat progrese după cea mai recentă rundă de discuţii desfăşurată în ianuarie şi o nouă serie de convorbiri este prevăzută pentru 25 februarie.
Potrivit unor diplomaţi, remarcile lui Trump despre Afghanistan din discursul privind Starea Uniunii au urmărit să calmeze temerile guvernului afghan legate de o retragere bruscă a forţei NATO conduse de SUA.
Talibanii, care au calificat guvernul de la Kabul drept „marionetă”, şi-au prezentat la reuniunea de la Moscova viziunea asupra Afghanistanului postbelic, negociatorul-şef Sher Mohammad Abbas Stanikzai dînd asigurări că mişcarea sa nu doreşte să guverneze singură, ci în cadrul unui „sistem de guvernare islamic intra-afghan, în consultare cu toţi afghanii”.
Donald Trump s-a referit marţi seară în discursul său în faţa Congresului la o serie de discuţii „constructive” cu talibanii în Afghanistan, de unde preşedintele american doreşte să retragă trupele după mai bine de 17 ani de conflict, relatează AFP şi EFE.
„Administraţia mea poartă discuţii constructive în Afghanistan cu un anumit număr de grupări afghane, printre care talibanii”, a spus Donald Trump în discursul său privind Starea Uniunii.
„Pe măsură ce negocierile progresează, vom fi în măsură să reducem prezenţa trupelor noastre şi să ne concentrăm asupra luptei împotriva terorismului. Nu ştim dacă vom ajunge la un acord, dar ştim că, după aproape două decenii de război, a venit vremea să încercăm cel puţin să facem pace”, a mai spus liderul administraţiei de la Washington.
O reţea a femeilor afghane a cerut tot marţi înalţilor responsabili politici din ţara lor să aibă grijă ca libertăţilor lor cu greu obţinute să nu fie tratate cu dispreţ în cursul negocierilor de pace cu talibanii, relatează AFP.
Într-un comunicat difuzat înaintea unei reuniuni de marţi şi miercuri la Moscova între talibani şi membri ai opoziţiei faţă de preşedintele Ashraf Ghani, Afghan Women’s Network (Reţeaua Femeilor Afghane), care numără 3.500 de persoane şi 125 de organizaţii înscrise, a precizat că nu va accepta o pace în detrimentul libertăţii femeilor şi a cerut delegaţilor să apere drepturile femeilor, care reprezintă jumătate din cele 35 de milioane de locuitori ai Afghanistanului.
„Este dreptul nostru de a merge la şcoală şi de a lucra, iar toată lumea trebuie să respecte asta”, a declarat pentru AFP Mashal Roshan, o coordonatoare a Afghan Women’s Network.
Sub regimul talibanilor în Afghanistan (1996-2001), şcoala era interzisă pentru fete, iar femeile nu puteau avea un loc de muncă şi libertatea lor de mişcare era excesiv limitată.
Potrivit talibanilor, pe agenda reuniunii din capitala rusă se află „sfîrşitul ocupaţiei, o pace durabilă şi stabilirea unui sistem de guvernare islamică intra-afghană”.
Nici un reprezentant al guvernului afghan, pe care talibanii îl consideră o marionetă a SUA, nu a fost invitat la Moscova şi nici la recentele discuţii dintre americani şi talibani de la sfîrşitul lunii ianuarie de la Doha, spre nemulţumirea autorităţilor de la Kabul.
Femeile afghane, de asemenea în mare măsură excluse de la negocieri, se tem de o erodare a drepturilor lor dacă negociatorii vor încerca să încheie un armistiţiu rapid cu talibanii.
„Nu este necesar să se reinterpreteze viaţa femeilor afghane. În virtutea interpretării lor dure a Şaria, talibanii le-au ţinut pe femei închise în locuinţele lor şi nu le-au permis să iasă decît însoţite de un bărbat şi ascunse sub burqa”, se mai arată în comunicat.
Talibanii, prin intermediul purtătorului lor de cuvînt Zabihullah Mujahid, au dat asigurări recent pentru AFP că „nu se vor opune” ca fetele să poată merge la şcoală, iar femeile să muncească.
„Vom încerca să oferim un mediu sigur pentru educaţia şi munca femeilor (…) Tot ce este permis în Şaria va fi permis”, a adăugat atunci Mujahid, subliniind totuşi că amestecul între bărbaţi şi femei „nu este permis de Şaria”.
BMTF, 6 feb – Utilizarea contractorilor privaţi ca multiplicatori de forţă în războaiele din ultimii 17 ani, ajută la eludarea restricţiilor impuse de legislaţia internaţională şi presiunea Parlamentelor naţionale şi, pentru că pierderile contractorilor nu sînt contorizate oficial, acestea ascund şi costul uman al războiului. În consecinţă, utilizarea PMC-urilor dă posibilitate Guvernelor de a soluţiona anumite probleme fără a se implica direct. Un fel de “omuleţi verzi” cu contracte comerciale perfect valabile.
Practic, războaiele moderne nu mai pot fi concepute fără implicarea contractorilor privaţi. Din 2001, în special, gestionarea securităţilor naţionale şi internaţionale se realizează în parteneriat public/privat, după cum remarca şi expertul în securitate, col. r. Tiberiu Tănase, directorul Academiei Bodyguard. România e corigentă şi în acest domeniu:
Lucru, care nu se poate spune despre Rusia. Potrivit AGERPRES, deşi în jur de 100 de luptători ruşi recrutaţi de o organizaţie privată, cu legături cu Kremlinul, au murit într-o luptă cu coaliţia condusă de americani în regiunea syriană Deir Ezzor, în multe cazuri data morţii menţionată pe certificatele de deces este decalată cu cîteva săptămîni. Reuters a reuşit să identifice şase astfel de cazuri şi precizează că modul în care s-a procedat este cu totul atipic pentru luptătorii ruşi ucişi în Syria.
Potrivit rudelor şi martorilor bătăliei, luptătorii au murit cu toţii în ciocnirea din regiunea syriană Deir Ezzor, care a avut loc în noaptea de 7 februarie 2018.
Faptul că astfel de informaţii apar la aproape un an după bătălia de la Deir Ezzor indică faptul că Moscova ar putea face eforturi să-şi controleze mesajul despre pierderile înregistrate peste hotare, într-un moment în care îşi extinde activităţile militare în Orientul Mijlociu şi Africa.
În jur de 100 de contractori militari ruşi au fost ucişi în bătălia de la Deir Ezzor, au declarat surse citate de Reuters. Ministerul rus de Externe a precizat că numai o mînă de cetăţeni ruşi au fost ucişi în această luptă şi a infirmat ştirile privind eventuale pierderi grele.
Aceasta a fost prima confruntare directă între SUA şi Rusia de la colapsul Uniunii Sovietice. A fost, de asemenea, şi singura luptă din Syria în perioada de început a anului trecut la care au luat parte contractori militari ruşi.
Ministerul Apărării şi Ministerul Afacerilor Externe nu au răspuns solicitărilor Reuters de a comenta aceste informaţii.
După cum Reuters a relatat, Rusia a folosit în secret contractori militari privaţi în Syria pentru a efectua misiuni în sprijinul preşedintelui Bashar al-Assad, aliatul Moscovei, în coordonare cu armata rusă.
Organizaţia care i-a recrutat pe luptători, cunoscută sub numele de Grupul Wagner, foloseşte infrastructura de transport şi spitalele Ministerului Apărării. Rusia neagă că foloseşte contractori militari în Syria şi susţine că civili ruşi se află acolo ca voluntari.
Reuters nu a putut confirma că Grupul Wagner operează în Syria sau că derulează misiuni în numele guvernului rus.
Pe 7 februarie anul trecut, luptătorii ruşi au avansat spre o rafinărie de petrol din provincia Deir Ezzor controlată de forţele kurde şi de coaliţia condusă de SUA, care au răspuns cu lovituri aeriene puternice.
BMTF, 5 feb – Din ianuarie 2017, odată cu preluarea mandatului de preşedinte al SUA de către Donald Trump, numărul contractorilor privaţi de securitate a cunoscut o creştere masivă în Afghanistan, potrivit Pajhwok Afghan News.
În ultimii doi ani, Task & Purpose a raportat că procentul contractorilor înarmaţi, care susțin misiunea SUA în Afghanistan, a crescut cu peste 65%, ajungînd la 2.847.
Referindu-se la statisticile Pentagonului, site-ul relevă că în ianuarie 2017 existau în Afghanistan 1722 de contractori, faţă de luna ianuarie a anului 2016, cînd numărul acestora era de doar 1083 de contractori înarmați.
Un purtător de cuvînt al armatei americane din Afghanistan, colonelul Dave Butler, a legat creșterea numărului de contractori de o schimbare administrativă în organizarea misiunilor acestora, adică o reducere a orelor de muncă de la 12 la 8 ore pe zi, pentru a reduce oboseala şi costurile suplimentare.
Purtătorul de cuvînt al Pentagon, Heather Babb, a fost citat spunînd: „Cifra contractorilor fluctuează în mod curent în funcţie de categoriile de misiuni şi a cerințelor și alocărilor de personal”.
Cele mai multe dintre locurile de muncă ale contractorilor din Afghanistan au fost ocupate de cetățeni din țări terțe sau de afghani. Din cei 2.847 de contractori care locrează pentru Departamentul Apărării în Afghanistan, 84% nu sînt americani astăzi, la sfîrşitul lunii ia nuarie 2019, față de 71% în ianuarie 2017!
Pentagonul defineşte un contractor de securitate „orice persoană fizică, firmă, corporaţie, parteneriat sau altă entitate juridică non-federală care încheie un contract direct cu Departamentul Apărării (DoD) pentru a furniza servicii, bunuri sau construcţii”. Cea mai mare parte a contractorilor civili lucrează în toate domeniile imaginabile îndeplinind aceste roluri pentru a ajuta la gestionarea şi îmbunătăţirea condiţiilor din zonele de conflict şi post-conflict. Cele mai cunoscute companii, în ultimii 17 ani, cu contracte uriaşe cu Pentagonul, sînt: Blackwater, Triple Canopy şi Dyn Corp.
Blackwater a fost înfiinţată, în 1997, de Prince, fost instructor în Navy SEAL, pentru a oferi asistenţă de formare organizaţiilor militare. În anul 2002, compania se transformă în Blackwater Security Company (BSC), iar în 2007 devine Blackwater Worldwide. După numai doi ani, în februarie 2009, Blackwater a anunţat că va fi din nou redenumită, de data aceasta în „Xe Services LLC”, ca parte a unui plan de restructurare. Prince demisionează din calitatea de CEO, rămînînd doar preşedinte al consiliului de administraţie. În 2010, compania vinde un centru de formare unui grup de investitori care formează o nouă companie numită „Academi”. Din acest moment, despre vechea companie nu se mai aude nimic.
În consiliul de administraţie al Academi intră fostul procuror general, John Ashcroft, fostul consilier al Casei Albe, Jack Quinn, Bobby Ray Inman, un amiral în retragere cu o importantă experienţă dobîndită în DIA, NSA şi CIA, precum şi omul de afaceri McCombs. De menţionat este faptul că John Ashcroft şi Jack Quinn deţin funcţiile de directori fără a fi afiliaţi la companie. În anul 2012, generalul de brigadă în retragere Craig Nixon a fost numit noul CEO al Academi. Generalul a venit la Academi din cadrul grupului McChrystal unde era coordonatorul programului de dezvoltare a liderilor. Ultima funcţie avută în armată a fost aceea de director adjunct al operaţiilor în Comandamentul Central al SUA.
Triple Canopy şi Centrul de Instruire Academi, împreună cu alte companii care făceau parte din pachetul Grupului Constellis, se reunesc şi vor intra sub umbrela Constellis Holdings Inc, denumire care există şi astăzi.
Evoluţia numerică a acestor entităţi furnizoare de servicii a oscilat, funcţie de dimensiunea participării trupelor militare în teatrul de operaţii, de îndeplinirea obiectivelor strategice sau chiar de modificare a interesului strategic pentru teatrul de operaţii respectiv.
Recent, fondatorul companiei americane Blackwater, Erik Prince, a declarat că antreprenorii sînt cheia pentru a pune capăt războiului de lungă durată din Afghanistan. Prince, care în ultima perioadă a construit un nou imperiu în China, numit Frontier Services Group (FSG), şi ale cărui firme se află în strînsă colaborare cu autorităţile statului chinez, oferă o soluţie prin care ar putea înlocui forţa militară a NATO, existentă în Afghanistan, aproximativ 16.000 de militari, cu o forţă de aproximativ 8.000 de oameni la un cost de aproximativ 5 miliarde de dolari pe an.
Prince motivează viabilitatea soluţiei prin faptul că logistica necesară pentru a susţine efortul american în Afghanistan, acum în valoare de zeci de miliarde de dolari, a devenit prea împovărătoare. De asemenea, folosirea contractorilor ar permite preşedintelui Trump să-şi păstreze promisiunea de a pune capăt „războaielor pentru totdeauna”, dar şi să lase în urmă o anumită forţă militară.
Marţi, 5 februarie, Gheorghe Jurma împlineşte 74 de ani! La Mulţi ani!
La cei 74 de ani ai săi, Gheorghe Jurma este o instituţie de cultură în sine, un adevărat reper, o personalitate marcantă a acestui spaţiu cultural, de la care mulţi tineri, şi nu numai, au avut de învăţat şi AU de învăţat!, dominat de ideea de a lăsa, celor care vin după tine, o idee, o mărturie pe care o pot folosi ca ghid de viaţă sau ca stea polară.
Gheorghe Jurma este parte a vieţii noastre, a culturii şi temelor care l-au urmărit aproape obsesiv, a istoriei Banatului şi a literaturii, cu Eminescu, Sadoveanu sau Eliade. Este Creatorul de publicaţii, reviste, cărţi, idei, talente.
Gheorghe Jurma s-a născut la 5 februarie 1945 în localitatea Bobda (comuna Cenei), judeţul Timiş.
Istoric, critic literar, prozator, poet, publicist, editor şi animator permanent al vieţii literare cărăşene, Gheorghe Jurma urmează clasele primare şi gimnaziale la Bobda, iar apoi Liceul de Muzică şi Arte Plastice la Timişoara. Îşi definitivează studiile la Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara şi se dedică încă din studenţie presei, când devine redactor-şef adjunct la revista „Forum Studenţesc”. În proză debutează în anul 1968.
Absolvă facultatea în anul 1969 şi efectuează apoi stagiul militar la Bucureşti.
Începînd cu anul 1970 se stabileşte în oraşul de pe Bârzava şi devine redactor al ziarului „Flamura“ din Reşiţa (1970-1989). Din 1971 conduce cenaclul literar „Semenicul” (înfiinţat în 1949) şi coordonează editarea revistei „Semenicul”.
Creează Editura Semenicul în anul 1990.
Lucrează ca redactor-şef al ziarului „Timpul” între 1990 şi 1993, apoi ocupă funcţia de director al Editurii „Timpul” (din 2004 redenumită Tim) şi redactor-şef al revistei „Semenicul”.
BMTF, 3 feb – Mai mult de o duzină de militanți talibani au fost uciși, inclusiv doi atentatori sinucigași, într-un bombardament al forţelor internaţionale în districtul Shah Walikot din provincia sudică Kandahar, a declarat un oficial duminică.
Aziz Ahmad Azizi, purtătorul de cuvînt al guvernatorului, a declarat pentru Pajhwok Afghan News că avionul a vizat un grup de militanți în localitatea Wachbakhto în noaptea de sîmbătă.
Forțele de securitate afghane și civilii nu au avut de suferit în atacul pe timp de noapte, a concluzionat el.
Talibanii nu au comentat încă această informaţie.
Zi ploioasă luni, în Dand, Daman şi Spin Boldak, cu temperaturi cuprinse între 10 şi 13 grade C. Vîntul va sufla moderat din Est cu 20 km/oră. Zi bună pentru odihnă, mai puţin pentru activităţi “lucrative” în deşert: rămîn urme vizibile din drone. Copiii, la fel de inocenţi!
BMTF, 31 ian – Curtea de Apel Bucureşti a admis joi o cerere depusă de Ministerul Apărării Naţionale (MApN) prin care se solicită suspendarea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării (SMAp), generalul Nicolae Ciucă. Potrivit site-ului Statului Major, următorul ofiţer la şefia Statului Major este generalul-maior Vasile Toader, care ocupă funcţia de locţiitor pentru operaţii şi instrucţie al şefului Statului Major al Apărării. Însă, zilele trecute, ministrul apărării, Beniamin Gabriel Les l-a desemnat pe consilierul sau, generalul Laurian Anastasof în poziţia temporară de adjunct al şefului Statului Major al Apărării. Pozitia a fost eliberată în urma trecerii în rezervă a generalului Adrian Tonea. Generalul Anastasov a fost şeful Statului Major al Forţelor Aeriene.
Administraţia Prezidenţială poate face recurs, însă decizia este executorie, scrie Agerpres.
„Respinge cererea de repunere pe rol ca nefondată. Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pîrîtei Administraţia Prezidenţială ca nefondate. Ia act de renunţarea reclamantului la judecata capătului de cerere privind anularea Decretului nr. 1.131/2018. Admite cererea în parte. Dispune suspendarea executării Decretului nr. 1.131/2018 pînă la pronunţarea instanţei de fond. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. În cazul declarării, cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţarea hotărîrii se face prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în decizia CAB.
Prezent la Reşiţa, preşedintele ProRomânia, fostul premier Victor Ponta, a spus că PSD a dorit cu orice preţ capul generalului Ciucă:
„Dacă nu se prelungea mandatul generalului Nicolae Ciucă, exista riscul de a se periclita misiunile din străinătate ale Armatei Române şi se perturba grav continuitatea conducerii structurilor de forţă ale Armatei. MApN nu dovedeşte prin ce a fost vătămat. Şeful Statului Major exercită conducerea de forţă a Armatei Române şi are gradul cel mai înalt, fiind numit de preşedintele României. Actele care ţin de securitatea naţională nu pot fi suspendate de instanţele de contencios. Demersul MApN este unul politic. MApN a introdus o acţiune în instanţă înainte de a primi un răspuns la plîngerea prealabilă depusă la Administraţia Prezidenţială. MApN nu era îndreptăţit să introducă acţiunea în instanţă, deoarece interesul decretului este de a asigura continuitatea la conducerea Armatei”, a spus marţi reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale.
De cealaltă parte, consilierul MApN a invocat motive de nelegalitate privind prelungirea mandatului generalului Ciucă, subliniind că se creează falsa imagine că Armata rămîne fără conducător, de vreme ce sînt şi alţi ofiţeri care pot îndeplini funcţia de şef al SMAp.
Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.
Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plîngere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.
Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, şi anume articolul 32, alineatul 5, conform căruia „şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an”.
În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugînd că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.
Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers „inoportun” şi „riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării. Preşedintele a adăugat că „pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost nelegală.
„Propunerea ministrului a fost pur şi simplu nelegală, iar o propunere pentru şeful Armatei a lipsit pur şi simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată şi cu o poziţie importantă şi în cadrul preşedinţiei noastre şi în structurile militare europene şi în structurile militare NATO. Ce va gîndi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei ţări cu care sîntem aliaţi dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să îşi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gîndite de tip PSD-ist”, a susţinut atunci preşedintele.
BMTF, 31 ian – Șapte jurnaliști și personal media care lucrează pentru televiziunea locală kurdă NRT au fost atacați și reținuți pentru cîteva ore, sîmbătă 26 ianuarie a.c., în timp ce urmăreau şi înregistrau un protest împotriva unei baze militare turcești din orașul Shaladze, aflat în regiunea kurdă a Iraqului.
Echipamentul a fost confiscat și biroul NRT din orașul Duhok, centrul regiunii, a fost închis.
Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor se alătură sindicatului jurnaliștilor din Kurdistan (KJS), condamnînd atacul și solicitînd autorităților respectarea libertății de informare în regiune.
Potrivit KJS, evenimentele au avut loc în timpul protestelor împotriva bombardamentelor turcești care au avut ca rezultat 5 victime și mulți răniți. NRT a raportat că protestatarii au atacat baza turcă „care a ripostat cu focuri de armă împotriva protestatarilor și a utilizat blindate”. Cel puțin o persoană a decedat.
NRT a fost o țintă frecventă a guvernului regional din Kurdistan și a forțelor de securitate aflate sub controlul său, din cauza reportajelor critice în ultimii ani. Echipele și birourile sale au fost vizate frecvent.
Şi în Venezuela, potrivit Sindicatului naţional al angajaţilor din presă (SNTP), Rodrigo Perez şi Gonzalo Pérez Barahona, jurnaliştii chilieni arestaţi marţi seara în apropierea palatului prezidenţial Miraflores din Caracas, au părăsit Venezuela la ora 19.20 (23.20 GMT) la bordul unui zbor al companiei Copa Airlines, cu escală în Panama.
Rodrigo Pérez şi Gonzalo Barahona, care lucrează pentru postul de televiziune chilian TVN, au fost arestaţi marţi seara de membri ai securităţii prezidenţiale împreună cu doi jurnalişti venezueleni. Aceştia, Mayker Yriarte şi Ana Rodriguez, de la canalul TV digital VPI, au fost eliberaţi în cursul dimineţii.
Doi jurnalişti francezi, Pierre Caillet şi Baptiste des Monstiers, reporteri ai emisiunii ”Quotidien” pentru canalul TMC, au fost de asemenea, arestaţi marţi de autorităţile venezuelene în apropiere de palatul prezidenţial în timp ce filmau clădirea, potrivit unor surse diplomatice.
Tiolurile (t-wall-urile, dacă tot am fost corectat pe FB pentru că mi-am permis să folosesc varianta românească :)) sînt fortificaţii din beton care împrejmuiesc zonele “umane” din bazele militare. Acestea protejează vieţi şi bunuri împotriva atacurilor indirecte cu rachete, proiectile reactive, mortiere, obuze sau RPG. Variantele “de buzunar” sînt doar… amintiri…
BMTF, 26 ian – Patru persoane au fost ucise şi alte 20 au fost rănite într-o explozie produsă vineri în timpul unui meci de volei în districtul Tala-o-Barfak din provincia Baghlan, în nordul Afghanistanului, a declarat sîmbătă guvernatorul districtului, Abdul Ahad Barfaki, relatează Agenţia Chineză Xinhua, preluată de Agerpres.
„Sute de oameni urmăreau un meci de volei vineri seara cînd o explozie a zguduit terenul, provocînd moartea a patru persoane şi rănirea altor 20″, a declarat Barfaki pentru Xinhua.
Toate victimele sînt civili, între care şi copii, a adăugat oficialul.
La rîndul său, un purtător de cuvînt al armatei din provincia Baghlan, Mohammad Hanif Rezai, a declarat că explozia a avut loc vineri seara într-o zonă controlată de talibani, provocînd moartea a cinci persoane şi rănirea altor 11, unele aflate în stare critică.
Atacul nu a fost deocamdată revendicat.
Marţi, un militar american a fost ucis, al doilea de la începutul anului, a anunţat într-un comunicat misiunea NATO Resolute Support, după anunţarea vinerea trecută a morţii unui alt militar în Germania, unde fusese transportat pentru îngrijiri medicale.
Sergentul Cameron A. Meddock a murit ”din cauza rănilor suferite în luptă la 13 ianuarie în provincia Baghdish”, nord-vestul Afghanistanului, potrivit unui alt comunicat al Departamentului Apărării.
În 2018, 12 soldaţi americani au fost ucişi în Afghanistan.
Aceste incidente au loc în plin proces de negociere între SUA şi talibani. Administraţia americană a confirmat marţi discuţii în curs în Qatar între emisarul său pentru Afghanistan, Zalmay Khalilzad, şi reprezentanţi ai talibanilor.
Talibanii afghani au anunţat luni că s-au întîlnit cu reprezentanţi americani în această ţară de la Golful Persic, unde dispun de un birou politic, pentru o nouă rundă de negocieri vizînd să pună capăt războiului.
Statele Unite, care s-au abţinut mereu să confirme reuniuni specifice, recunoscînd, totuşi, că discută cu „toate părţile implicate, inclusiv cu talibanii”, nu au făcut pînă în prezent nici un comentariu.
Opinia publică a incriminat războaiele pentru petrol, ani în şir. S-a spus că odată cu terminarea petrolului şi apariţia altor surse, curate, de generare a energiei electrice, Lumea va fi mai paşnică şi mai puţin poluată. Mai mult soare, mai puţin război! Mai multe pămînturi rare, mai puţină poluare. În lipsa pămînturilor rare, mare parte din tehnologia secolului XXI s-ar prăbuşi. La nivel mondial, cererea creşte de la an la an.
China este producatoare a aproximativ 97% din pămînturile rare consumate în întreaga lume. Şi, totuşi…
În iunie 2010, The New York Post titra pe prima pagină un eveniment de importanţă majora pentru geo-politica mondială: U.S. Geological Survey, apărat de U.S. Army şi ghidat de CIA, descoperea imensele zăcăminte de litiu. Singure, doar rezervele de litiu ar putea scoate Afghanistanul din sărăcia cruntă din prezent şi – teoretic – l-ar transforma în Arabia Saudită a litiului.
Litiul este materia primă pentru acumulatorii maşinilor electrice şi unele componente din laptop-uri, telefoane mobile şi alte echipamente, de la cele de buzunar la navetele cosmice!
Cantităţi însemnate de pămînturi rare au fost descoperite şi în Tibet şi Venezuela! Aşa se face că la sfîrşitul anilor 80 a apărut campania Free Tibet, filmul cu Richard Gere şi implicarea acestuia în campanie. Acum, la această oră, Venezuela este în plin război civil!
România este una dintre puţinele ţări din Europa care deţine resurse naturale de titan şi de zirconiu. Nivelul rezervelor a fost şi este secret de stat. România importă titan şi zirconiu în valoare de milioane de euro, iar Guvernul, paradoxal, alocă sute de mii de euro ca să închidă carierele bogate în minereu.
Asăzi, a început la Davos, Elveţia, lucrările Forumului Economic Mondial, care se vor derula pînă vineri, 25 ianuarie. În acest an, tema prestigioasei manifestări va fi: „Globalizarea 4.0: configurarea unei arhitecturi globale pentru cea de a patra revoluţie industrială”. Vor fi dezbătute aspecte legate de noua ordine economică mondială în cadrul procesului de globalizare a efectelor celei de a patra revoluţii industriale a lumii. Consecinţele se regăsesc astăzi peste tot în lume, sub formă de mişcări antiglobalizare, a naţionalismului radical şi populismului iliberal.
Vor fi prezenţi în jur de 3.000 de reprezentanţi din domeniul afacerilor, instituţiilor guvernamentale, societăţii civile, al mediilor academice, artă, cultură şi media. Au fost invitaţi şi au confirmat participarea şefi de state şi de guverne precum şi alte personalităţi marcante ale societăţii contemporane. Printre acestea s-ar putea menţiona primul ministru al Japoniei, Shinzo Abe, cancelarul german, Angela Merkel, prinţul William al Marii Britanii, primul ministru al Noii Zeelande, Jacinda Ardern, primul ministru italian, Giuseppe Conte, primul ministru al Spaniei, Pedro Sanchez, cancelarul austriac, Sebastian Kurz, vicepreşedintele Chinei, Wang Qishan, preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, primul ministru israelian, Benjamin Netanyahu, şi alţii. Lista participanţilor ce reprezintă figurile marcante ale lumii afacerilor, dar şi reprezentanţi ai marilor corporaţii, este deschisă de Bill Gates, proprietarul Microsoft.
Forumul de la Davos din acest an va căuta să analizeze cât de bine sunt pregătite statele, corporaţiile şi comunităţile pentru a folosi noile oportunităţi legate de modul în care trăim, muncim şi interacţionăm.
Cu acest prilej, publicația The Global Risks Report 2019 a fost lansată la World Economic Forum. The Global Risks Report integrează rezultatele Global Risks Perception Survey. La sondajul menționat au răspuns peste 1.000 de experți și decidenți din toată lumea. Concluziile publicației lansate pe 16 ianuarie 2018, indică o deteriorare a condițiilor economice și geopolitice. Disputele comerciale între state s-au înrăutățit rapid anul trecut și se vor adînci în acest an pe fondul cotinuării tensiunilor geopolitice. 88% dintre respondenți anticipează degradarea normelor și acordurilor comerciale multilaterale.
Potrivit raportului, în 2019, eforturile în vederea cooperării internaționale vor fi afectate de perspectivele economice dar și de creșterea tensiunilor politice între marile puteri. 85% dintre respondenți afirmă că se așteaptă ca 2019 să aducă riscuri sporite de confruntare între marile puteri. Publicația abordează riscurile asociate cu ceea ce sepoate descrie ca ordine globală multiconcept: o realitate în care instabilitatea geopolitică reflectă nu doar schimbarea raporturilor de forțe dar și accentuarea diferențelor de viziune asupra valorilor fundamentale.
Riscurile cibernetice confirmă saltul consemnat în anul 2018 din perspectiva pentru următorii 10 ani care reiese în urma sondajului. Totuși, riscurile de mediu continuă să domine preocupările pe termen scurt ale respondenților. Toate cele riscuri de mediu monitorizate de raport sînt din categoria celor cu impact mare sau cu probabilitate mare de a se produce: afectarea bio-diversității, fenomene meteo extreme, eșecul măsurilor de adaptare sau de diminuare a schimbărilor climatice, dezastre ecologice provocate de oameni sau dezastre naturale.
Infrastructura urbană și dezvoltarea acesteia sînt de asemeenea afectate de riscurile de mediu. Odată cu creșterea nivelului mării, multe orașe sînt nevoite să aplice soluții costisitoare pentru a atenua efectele furtunilor extreme sau pentru a curăța apele subterane. Diminuarea investițiilor în infrastructuri critice, precum cele legate de transport, pot afecta toate celelalte domenii și pot accentua riscurile sociale, de mediu, de sănătate și cele conexe.
Scăderea confortului psihologic și emoțional, la nivel individual, este atît o cauză dar și un efect pe scară largă a riscurilor globale. Această situație are un impact asupra coeziunii sociale și a cooperării la nivel politic. The Global Risks Report 2019 se concentrează în mod explicit spre latura umană a riscurilor globale, în special pe rolul pe care schimbările complexe de la nivel global îl au în: societate, tehnologie sau în domeniul forței de muncă. O temă comună este aceea că stresul este, de fapt, sursa sentimentului de lipsă de control în fața incertitudinii.
Între globalism şi globalizare este o diferenţă clară: globalismul este o teorie care subliniază faptul că deciziile economice ale unui stat nu pot fi luate decît în conexiune cu alte state şi de aici interesele unui stat nu pot fi considerate decît conexate cu cele ale altor state. În timp ce globalismul este o teorie, globalizarea este o acţiune aliniată acesteia. Este evident faptul că actuala ordine mondială este depăşită. Ceea ce era considerat interes colectiv era, în esenţă, interesul statelor puternice ale lumii. De aceea, globalizarea a dus la creşterea venitului global şi a dezvoltării mondiale, dar a creat, în acelaşi timp, decalaje uriaşe între state. Acest fenomen a creat uriaşe inechităţi. Pentru a se proteja, statele puternice tind să se asocieze între ele (Europa cu 2-3 viteze), în timp ce şi statele mai slabe din punct de vedere economic, la rîndul lor se asociază (Iniţiativa celor trei mări). Nemulţumirile apărute au dus la extinderea populismului şi la manifestările antiglobalizare.
Atît complexitatea în creștere, dar și interconectarea sistemelor globale pot conduce la opinii în buclă, forțarea unor limite și perturbări în cascadă. Potrivit sondajului, riscul recesiunii este pus pe primul loc în China, Japonia şi America Latină. SUA pune acest risc pe locul 3 iar Europa pe locul 2. Se poate trage concluzia că în statele cu o evoluţie economică mai dinamică, pericolul recesiunii economice este perceput mai pregnant.
Riscul instabilităţii politice globale este pus pe primul loc în Europa şi Japonia, în timp ce SUA îl pune pe locul 6. Ca primă putere a lumii din punct de vedere al securităţii şi apărării, SUA nu se simte prea mult ameninţată de instabilităţile politice din lume. În schimb pune riscul atacurilor cibernetice pe primul loc, întrucît SUA a fost victimă a acestora. Toate celelalte ţări participante la sondaj plasează acest risc mai jos de locul 6. China consideră riscul legat de sistemele de comerţ pe locul 2 în timp ce SUA îl pune pe locul 4.
Tocmai pentru dirijarea discuţiilor către principalele probleme ale omenirii, înainte de începerea lucrărilor Forumului Economic de la Davos, a fost pusă la dispoziţia participanţilor lucrarea “Global Risk Report 2019“. Concluzia acestei lucrări este aceea că riscul crescut al confruntărilor politice dintre marile puteri ar putea duce la ignorarea altor riscuri la fel de mari cum ar fi schimbările climatice sau atacurile cibernetice.
TOP 5 Riscuri în funție de probabilitate:
TOP 5 riscuri în funcție de impact
TOP 5 riscuri în funcție de conexiunile dintre ele:
Top 5 Tendințe:
The Global Risks Report 2019 a fost realizat cu sprijinul acordat pe tot parcursul anului trecut de Global Risks Advisory Board al World Economic Forum și pe o colaborare permanentă cu partenerii săi strategici Marsh&McLennan Companies și Zurich Insurance Group. În plus, la realizarea The Global Risks Report 2019, au contribuit și consilierii din mediul academic, reprezentanți ai: Oxford Martin School (University of Oxford), the National University of Singapore și Wharton Risk Management and Decision Processes Center (University of Pennsylvania).
BMTF, 22 ian – Cel puţin 65 de operatori din cadrul Serviciului de Informaţii Militare al Afghanistanului au fost ucişi într-un atac comis luni de talibani împotriva unei baze a acestora în centrul Afghanistanului, a declarat marţi un oficial afghan, relatează AFP, preluată de Agerprs.
O sursă din cadrul serviciilor de securitate a declarat sub rezerva anonimatului că sînt „cel puţin 70 de morţi” în atentat.
Un prim bilanţ al autorităţilor din provincia Wardak anunţa luni 12 morţi şi 20 de răniţi. Alte mass-media din Afghanistan au raportat că peste 100 de persoane au fost ucise.
Un vehicul de transport al trupelor armatei afghane, un Humvee furat şi „plin de explozibili”, a fost detonat la intrarea în centrul de pregătire al serviciilor de informaţii din Maidan Shar, capitala provinciei Wardak, situată la 50 de km sud de Kabul. Apoi, trei bărbaţi aflaţi într-un vehicul în urma maşinii detonate au intrat în tabără. A urmat un schimb de focuri şi cei trei atacatori au fost ucişi, însă majoritatea deceselor au avut loc „din cauza prăbuşirii parţiale a clădirii după explozia puternică”, a declarat şeful Consiliului provincial Akhtar Mohammad Tahiri, precizând că atacatorii purtau uniforme ale serviciilor de informaţii.
Talibanii au revendicat imediat atacul pe WhatsApp.
BMTF, 22 ian – Obişnuiţi cu perioadele lungi marcate de pericolul bombelor şi atentatelor sinucigaşe, locuitorii din Kabul se confruntă în această iarnă cu o nouă ameninţare potenţial letală: poluarea atmosferică, relatează luni AFP, preluată de Agerpres.
După ce iarna a pus stăpînire pe Afghanistan şi pe zonele sale montane, o ceaţă toxică a acoperit capitala situată la 1.800 metri altitudine, unde trăiesc cinci milioane de persoane.
Lipsa precipitaţiilor, aerul rece şi absenţa vîntului ţin captive noxele emise de autovehiculele foarte vechi, majoritatea diesel, dar şi fumul rezultat în urma arderii cărbunelui, a lemnelor şi a altor deşeuri printre care se numără chiar şi anvelope.
Penuria cronică de electricitate forţează numeroase familii să utilizeze sobele, care contribuie la deteriorarea calităţii aerului.
Acest efect de clopot atinge apogeul în timpul serii şi dimineaţa devreme cînd temperaturile coboară sub zero grade Celsius. Microparticulele periculoase, amestecate cu fumul suspendat în aer, formează o perdea groasă care reduce vizibilitatea şi îngreunează respiraţia.
Locuitorii din Kabul resimt o deteriorare a calităţii aerului în această iarnă comparativ cu anii precedenţi, o situaţie împărtăşită de medici, care au atras atenţia cu privire la creşterea semnificativă a numărului de pacienţi cu boli respiratorii în cursul ultimelor săptămîni.
Poluarea aerului din Kabul a depăşit în fiecare zi valorile recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), iar capitala s-a clasat recent printre cele zece cele mai poluate oraşe din lume, conform reţelei AirVisual.
OMS a avertizat că expunerea pe timp îndelungat la poluare atmosferică poate provoca accidente vasculare cerebrale, boli cardiace, cancer la plămîni şi afecţiuni respiratorii.
Autorităţile afghane încearcă să sensibilizeze populaţia cu privire la pericolele poluării atmosferei şi să încurajeze utilizarea măştilor, chiar dacă acestea oferă doar o protecţie minimă. Într-o ţară în care majoritatea oamenilor sînt analfabeţi şi unde accesul la îngrijiri medicale este limitat, aceste recomandări au puţine efecte.