BMTF – M-Security News

Autor: BMTF

UPDATE: STATUL ISLAMIC ZBURDĂ LA KABUL! 150 DE OSTATICI SHIK

BMTF, 25 mar – Cel puţin 25 de civili au fost ucişi şi opt răniţi în asaltul de tip comando asupra unui templu al comunităţii religioase sikh în centrul capitalei afghane Kabul, atac revendicat de către gruparea jihadistă Statul Islamic, a anunţat miercuri Ministerul de Interne afghan.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne, Tariq Arian, care a comunicat acest bilanţ, a informat că „80 de civili au fost salvaţi”, iar un atacator a fost ucis.

Potrivit unui reprezentant al comunităţii sikh în parlamentul afghan, în momentul atacului erau „aproximativ 150 de persoane în templu”, unde familiile din cartier vin cu regularitate pentru rugăciunea de dimineaţă.

Acest atac intervine într-un moment critic pentru Afghanistan, care se confruntă cu o criză politică internă, cu o ofensivă talibană şi cu epidemia provocată de noul coronavirus.

Statul Islamic a revendicat atacul din această dimineață din capitala afghană, Kabul, informează SkyNews Arabia. Atacatori înarmaţi au luat ostatici aproximativ 150 de membri ai comunităţii sikh după ce au luat cu asalt un templu al acestei comunităţi în centrul capitalei Kabul, a declarat miercuri un reprezentant al acestei comunităţi şi totodată membru al parlamentului, Narender Singh Khalsa, scrie Agerpres.

Khalsa a specificat că majoritatea ostaticilor sînt femei şi copii care veniseră la templu pentru rugăciunea de dimineaţă.

Un purtător de cuvînt al Ministerului de Interne, Tariq Arian, a declarat că cel puţin patru atacatori sinucigaşi au atacat lăcaşul de cult, iar forţele de securitate depun eforturi pentru a-i anihila. Forțele Speciale afghane au confirmat lupte puternice pe parcursul a cel puțin șase ore.

În jurul orei locale 07:45 (03:15 GMT), mai mulţi atacatori au intrat într-un templu sikh, a declarat acelaşi purtător de cuvînt pentru AFP. „Indivizii s-au baricadat în interiorul clădirii şi forţele de securitate încearcă să-i scoată de acolo”, a adăugat el.

Talibanii au negat orice implicare în acest atac, potrivit purtătorului lor de cuvînt Zabihullah Mujahid. De altfel, talibanii s-au angajat să lupte împotriva grupărilor extremiste ca Statul Islamic cu scopul de a evita ca Afghanistanul să devină un sanctuar al acestora, potrivit AFP.

Comunitatea sikh în Afghanistan reprezintă o minoritate religioasă şi a fost ţinta unor atacuri şi în trecut.

În 2018, un atentat sinucigaş cu bombă comis de gruparea jihadistă Statul Islamic în provincia Nangarhar (est) s-a soldat cu 19 morţi, cei mai mulţi fiind membri ai comunităţii sikh. După atacul respectiv, numeroşi membri ai acestei comunităţi au decis să părăsească Afghanistanul.

În prezent, în Afghanistan nu au rămas mai mult de 1.000 de persoane din această comunitate, grupate în provinciile Kabul, Nangarhar şi Ghaniz (sud-est).

COVID-19 ÎN RESOLUTE SUPPORT

BMTF, 24 mar – Patru militari ai NATO din Afghanistan au fost testaţi pozitiv la noul coronavirus la scurt timp după intrarea lor în ţară, fiind primele cazuri de contaminare din cadrul misiunii aliate, a anunţat marţi NATO într-un comunicat citat de Reuters, scrie Agerpres.

Comunicatul precizează că este vorba de militari nou veniţi în Afghanistan şi că aceştia au început să prezinte simptome în timp ce se aflau într-o facilitate de control preventiv, iar ulterior au fost transferaţi în izolare şi testaţi.

Cetăţenia celor patru rămîne confidenţială, se menţionează în comunicat.

Circa 1500 de militari din NATO, în majoritate sosiţi recent în Afghanistan, se află în astfel de centre de triaj, ca măsură de precauţie, se adaugă în comunicat.

Pînă în prezent, în Afghanistan au fost înregistrate 40 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, majoritatea în provincia vestică Herat, şi un deces, a comunicat marţi Ministerul sănătăţii publice de la Kabul citat de Xinhua.

Săptămîna trecută, Afghanistanul a dispus închiderea restaurantelor, piscinelor, băilor publice şi complexelor sportive ca măsură de precauţie în faţa pandemiei, toate adunările publice au fost interzise pe o perioadă nedeterminată, iar credincioşii îndemnaţi să se roage acasă şi să evite organizarea de ceremonii funerare la moschei. Anterior, guvernul a amînat lansarea noului an şcolar cu o lună.

Locuitorilor li se solicită să raporteze încălcările acestor măsuri la poliţie prin intermediul unei linii de asistenţă telefonică.

SUA TAIE FINANȚAREA GUVERNULUI DE LA KABUL

BMTF, 24 mar – Statele Unite şi-au redus semnificativ ajutorul acordat Afghanistanului şi au confirmat retragerea treptată a trupelor lor după eşecul unei medieri a secretarului de stat Mike Pompeo pe lîngă lideri politici de la Kabul, notează AFP, preluată de Agerpres.

Şeful diplomaţiei americane a efectuat luni o vizită de opt ore în capitala afghană, apoi la Doha, în Qatar, unde s-a întîlnit pentru prima dată cu lideri ai talibanilor în speranţa de a da un nou impuls unui proces de pace deja ameninţat.

La trei săptămîni însă după semnarea unui acord de pace istoric între Washington şi talibani, această dublă vizită inopinată nu a permis depăşirea „impasului politic”, după cum s-a exprimat Mike Pompeo, care a subliniat că s-au înregistrat, totuşi, unele „progrese”.

În capitala afghană, secretarul de stat s-a întîlnit printre alţii cu preşedintele Ashraf Ghani şi cu fostul premier Abdullah Abdullah care s-a proclamat şi el învingător în alegerile prezidenţiale de la 28 septembrie, umbrite de numeroase fraude.

El a spus că le-a transmis un „mesaj urgent” pentru a ajunge la un „compromis” prin formarea unui guvern de uniune naţională capabil să negocieze cu insurgenţii – următoarea etapă a procesului de pace care întîrzie să se concretizeze.

Cei doi i-au mărturisit „incapacitatea lor de a ajunge la un acord asupra unui guvern incluziv”, a declarat Mike Pompeo.

Din cauza acestui „eşec”, pe care Statele Unite îl „regretă profund”, el a anunţat că ajutorul american destinat Afghanistanului va fi redus „imediat” cu un miliard de dolari şi un miliard suplimentar în 2021 dacă impasul persistă.

Şeful diplomaţiei americane a promis că ajutorul ar putea fi restabilit dacă Ashraf Ghani şi Abdullah Abdullah ajung la o înţelegere.

Criza politică de la Kabul riscă să saboteze procesul declanşat odată cu semnarea acordului de la Doha, la 29 februarie. Negocierile interafghane sînt în întîrziere, precum şi schimburile de prizonieri dintre Kabul şi talibani prevăzute de acord, în timp ce violenţele continuă în Afghanistan.

După 18 ani,de război, cel mai lung din istoria SUA, acest text prevede o retragere totală a forţelor americane şi străine din Afghanistan în termen de 14 luni, cu condiţia respectării de către talibani a angajamentelor de securitate şi a deschiderii de negocieri de pace cu guvernul de la Kabul.

UCIȘI ÎN SOMN

BMTF, 20 mar – Insurgenţi infiltraţi în forţele de ordine din sudul Afghanistanului au ucis cel puţin 24 de poliţişti şi militari, au informat vineri autorităţi locale citate de AFP, scrie Agerpres.

Vineri, la ora locală 03:00 (joi 22:30 GMT), în Qalat, capitala provinciei Zabul, şase insurgenţi au deschis focul asupra colegilor care dormeau, a declarat guvernatorul provinciei, Rahmatullah Yarmal.

Şeful consiliului local, Ata Jan Haq Bayan, a confirmat bilanţul şi a precizat că atacatorii aveau contacte cu talibanii.

COVID-19. ZIUA DE AZI FACE ISTORIE!

Haosul generalizat a pus stăpînire pe mapamond. România nu face excepíe! Instituţiile statului se străduiesc să repare acum, ce a stricat clasa politică în 30 de ani! Pandemia de COVID-19 resetează, sper, sistemul construit pe o fundație șubredă.

Am să vorbesc pe final de COVID-19. Pînă atunci, vă propun un text mai vechi, dar actual în fiecare zi din cei 30 de ani de la căderea Comunismului. Șansa noastră este să-l citim pînă la sfîrșit, că tot stăm acasă, și să medităm la cele scrise. Evident, între timp, trebuie respectat ÎNTOCMAI ȘI LA TIMP hotărîrile autorităților mai cu seamă pe timpul STĂRII DE URGENȚĂ.

Ca jurnalist, am spus-o de mai multe ori: România se află în al 30-lea an de război! Observînd ceea ce se întâmplă în viaţa politică, economică şi socială din ţară! Iniţial, am crezut că este vorba de clasicul război româno-român, dar există semne că sîntem şi ţinta agresiunii unor entităţi externe, de stat sau private, primul fiind doar stimulat de acesta din urmă! O întrebare pare să revină, din ce în ce mai des, ca o obsesie, în mintea şi pe buzele fiecărui român: „Ce e mic, rău, negru, urît şi bate la uşă”? Răspunsul e la fel de neprietenos: „Viitorul”! Constaţi cu amărăciune că tranziţia în care te zbengui nu e ceva trecător, că existenţa e ceva la limita hazardului şi că singurele certitudini sînt, şi de acum încolo, schimbarea şi nesiguranţa! Au crescut numărul şi intensitatea crizelor, conflictelor asimetrice, situaţiilor de urgenţă. Toate acestea s-au suprapus peste crizele tale, deja existente: criza de identitate, de autoritate, culturală, economică, socială, educaţională, din sănătate, din apărare, criza bunului simţ, criza generaţiilor, criza instituţiilor, criza de încredere, criza politică, criza de securitate. Chiar şi instituţiile care fac parte din Sistemul Naţional de Apărare au pierdut treptat din încredere, incapabile să se apere de atacurile constante la care sînt supuse, dar şi mîncate pe interior de un cancer teribil. Societatea românească contemporană pare să-şi fi pierdut busola şi minţile! Lumea aşezată şi predictibilă pe care o cunoşteai a dispărut peste noapte, lăsînd, în locul ei, incertitudine şi frica zilei de mîine.

Cu o situaţie economică precară, o economie fragilă, afectată de schimbările pe plan mondial şi un stat perceput ca avînd o atitudine ostilă, chiar duşmănoasă faţă de cetăţean, România şi societatea românească sînt, astăzi, mai vulnerabile ca oricînd. Pe acest fundal, în ultimele săptămîni, dar şi în ultimii ani, bombardamentul asupra României cu informaţie agresoare s-a intensificat. Terorismul politic a atins cote demne de 11 septembrie! De asemenea, terorismul cultural a luat, în ţara noastră, o amloare fără precedent. Potrivit Donei Tudor, agresarea mediatică, prin presă, radio şi televiziune, este concepută astfel încît să se declanşeze concomitent din interior şi din exterior şi să lase impresia că procesele dezorganizante se produc „natural”, de la sine şi nu sînt induse de centre de decizie agresoare . Astfel de acţiuni duc la ruperea capacităţii de protecţie naţională şi pot cuprinde: injectarea îndoielii cu privire la valorile culturii naţionale, negarea valorilor culturale autohtone, proliferarea kitch-ului, culturii de împrumut şi a subproducţiilor culturale, impunerea unui complex naţional de inferioritate culturală, crearea unei confuzii naţionale în ierarhia valorică, denigrarea personalităţilor şi valorilor culturale naţionale, promovarea neîncrederii generale şi a lipsei de respect faţă de instituţiile naţionale fundamentale, spolierea patrimoniului naţional, crearea unui sentiment de culpabilitate naţională, alimentarea şi declanşarea unor tensiuni interetnice, inducerea unui sentiment de inutilitate, ridiculizarea valorilor naţionale, a imnului naţional, a patriotismului şi naţionalismului, exacerbarea valorilor locale şi regionale în detrimentul conştiinţei naţionale.

O întrebare rămîne nepusă (vorba colegului Ilie Pintea!) – această stare este generată de români şi permanenta lor luptă pentru putere, sau interese externe creează psihoza agresivităţii şi conflictului permanent? Referitor la agresiunea externă, chiar dacă pare greu de crezut, dar manualul nu minte!, există cîteva elemente care indică faptul că România este, în ultimii ani, „ţintă” prin:

– distrugerea imaginii în cadrul UE prin: accentuarea fenomenului corupţiei, incapacitatea clasei politice de a adopta măsuri eficiente;

– crearea unor situaţii conflictuale la frontiere: vezi Republica Moldova, Ucraina şi Rusia;

– acţiunile incoerente în plan economic ale liderilor politici;

– îndatorarea excesivă a ţării;

Cum se realizează aceste lucruri? Potrivit http://militar.infomondo.ro/, în primul rînd, prin manipularea şi constrîngerea celor mai activi vectori ai vieţii economico-sociale: clasa politică şi mass-media.

Dar, să le iau pe rînd! Clasa politică este, evident, dominată şi manipulată prin exploatarea propriilor racile. Acest lucru a fost oarecum facilitat de neputinţa societăţii civile de a elimina, anterior alegerilor, sau prin alegeri, persoanele cu vulnerabilităţi evidente. Fie din cauza amatorismului, fie datorită fraudelor electorale.

Dar, cum se manifestă aceste vulnerabilităţi la nivelul principalelor structuri ale statului?

Parlamentul: deşi marea masă a parlamentarilor români sînt persoane de bună credinţă, cei care invariabil ies la rampă fac parte din categoria celor cu probleme. Indiferent de partidul pe care, pe moment, „îl servesc”. Liderii aparţin unor grupuri de interese evidente, calităţile lor fiind reduse sau chiar lipsind cu desăvârşire.

Guvernul: caracteristica dominantă a membrilor guvernului este dată de faptul că, o parte semnificativă, fac parte din categoria “incompetenţi dovediţi” , sau aparţin categoriei “obedienţi politic” – fără coloană vertebrală. Mass Media: „Jurnaliştii” actuali sînt „arondaţi” intereselor patronatului din presă, majoritatea formatorilor de opinie fac parte din categoria persoanelor susceptibile de a avea vulnerabilităţi. Vulnerabilităţle sînt date de: slaba pregătire profesională, obedienţa faţă de un baron local, de un sponsor, apartenenţa la fosta poliţie politică, interese economice, fie de apartenenţa la un grup politic. Cum, parte din patronatul din presă are grave probleme de moralitate şi chiar de legalitate, este clar că acesta va face jocul celui care i-o va impune!

Agresiunea se manifestă zilnic, cu o violenţă greu de definit şi la toate nivelele vieţii de zi cu zi: 1. Politic: manipularea clasei politice sau chiar conducerea acesteia pentru realizarea impresiei de scandal, incapacitate, duşmănie, crearea iluziei că actuala situaţie politică va fi schimbată cu ocazia alegerilor. 2. Economic: adoptarea unor măsuri care contravin intereselor naţionale, contractarea unui împrumut extern împovărător care va afecta mai multe legislaturi, efectuarea de cheltuieli nejustificate în contrapondere cu altele care nu se efectuează, indecizie şi oscilaţii legislative; 3. Social: antagonizarea categoriilor sociale prin „asmuţirea” unora împotriva celorlalte, neacordarea unor drepturi salariale legale; 4. Instituţional: distrugerea unor instituţii fundamentale ale statului român: Armata, Justiţia, Poliţia şi Jandarmeria, Serviciile speciale, Curtea de Conturi, Curtea Constituţională prin: infiltrarea politicienilor cu interese economice la nivelul Curţii de Conturi, existenţa în cadrul Curţii Constituţionale a unui număr semnificativ de judecători “cu probleme”, distrugerea bazei de selecţie a Armatei şi a nivelului de trai a membrilor acesteia; 5. Mediatic: crearea în permanenţă a aşa-ziselor „scandaluri de presă” în care mass media se lasă antrenată cu „dezinvoltură” în scopul distragerii opiniei publice de la adevăratele probleme ale naţiunii, tabloidizarea presei scrise, a radioului şi televiziunilor, crearea de falşi idoli eminamente idioţi, asaltul financiar asupra televiziunii şi radioului publice şi exacerbarea divertismentului sexual sau cu conotaţii sexuale pe posturile de televiziune; 6. Justiţie: crearea impresiei că aceasta este imposibil de reformat, că membri ei fac parte din categoria corupţilor; 7. Legislativ: adoptarea unor legi superficial întocmite, cu scopul inducerii în eroare a opiniei publice că „se lucrează”; 8. Sănătate: modificarea permanentă a cadrului legislativ din domeniu, perceperea unor taxe pe serviciile medicale anterior gratuite, subfinanţarea şi căpuşarea sistemului, plecarea specialiştilor în străinătate, dificultatea accederii la tratament, totul avînd consecinţa îmbolnăvirii naţiunii şi degradării fondului ei genetic; 9. Învăţămînt: distrugerea bazei de selecţie a corpului didactic prin pauperizarea acestei categorii, neacordarea drepturilor salariale legale, nereformarea sistemului de învăţămînt, distrugerea învăţămîntului superior şi cercetării, politizarea structurilor de conducere, schimbarea continuă a programei de învăţămînt şi bulversarea generaţiilor tinere, cu consecinţa apariţiei unei generaţii slab educate şi bulnerabile; 10. România ca membru al Uniunii Europene (această nouă Uniune Sovietică!): neîndeplinirea sistematică a angajamentelor de reformare a justiţiei; lipsa de performanţă a europarlamentarilor români şi cooptarea pe listele de partid pe locuri eligibile a unor personalităţi cu expertiză limitată, obsucre sau compromise; 11. România ca membru al NATO: transformarea treptată a Armatei României, un aliat activ şi performant în cadrul Alianţei, într-o armată fără resurse şi implicit fără vizibilitate. Prin aceasta se distruge şi singurul vector de promovare a politici externe româneşti!; 13. Informativ: distrugerea sistematică a credibilităţii serviciilor speciale din România, subfinanţarea acestora, inducerea ideii că principalele ocupaţii ale acestora sînt poliţia politică, jocurile de culise şi afacerile murdare, ridiculizarea acestora (vezi cazul Leş, teroristul în şlapi!), inducerea ideii că acestea sînt incapabile şi ineficiente (spionul Floricel), desfiinţarea unor structuri de intervenţie (Acvila) pe motiv de fraudă, consum exagerat de fonduri etc; 14. Etnic: transcederea problemei „autonomiei teritoriale” a minorităţii maghiare la un alt nivel prin radicalizarea discursului liderilor acesteia ca urmare a necooptării la guvernare a UDMR .

Toate aceste observaţii, din surse deschise, converg spre concluzia că România se află în mijlocul unei agresiuni, mijloacele folosite fiind exact cele din manualele de specialitate, oferite de clasa politică românească aflată într-o formă sau alta sub controlul agresorului. Agresorul, sau grupul de agresori, pot fi entităţi statale sau grupări economico-financiare transnaţionale, servicii speciale de stat sau private apărute mai ales după încheierea Războiului Rece prin concedierea specialiştilor pe probleme americane sau sovietice care, odată rămaşi fără loc de muncă şi-au continuat activitatea în mediul privat, în slujba unor interese economice private.

Astăzi, ameninţările de securitate nu sînt pe frontiere ci provin, în principal, din interiorul acestora: hazardul şi catastrofele naturale, corupţia şi mafiotizarea instituţiilor statului şi clasei politice, ameninţările la ordinea publică sînt riscuri mai pronunţate la adresa securităţii naţionale decît atacul armat al unei ţări vecine. Sau NU? Cum spuneam, agresarea societăţii, ŞI mediatică, prin radio şi televiziune, este concepută astfel încît să se declanşeze concomitent, din interior şi din exterior, şi să lase impresia că procesele dezorganizante se produc natural, de la sine şi nu sînt induse de către o decizie agresoare (Mario Balint, „Target-operaţiuni militare externe în combaterea terorismului”, Ed. Banatului Montan, 2010). Astfel de acţiuni duc la ruperea capacităţii de protecţie naţională şi pot cuprinde: injectarea unui complex naţional de inferioritate, promovarea neîncrederii generale şi a lipsei de respect faţă de instituţiile naţionale fundamentale, spolierea patrimoniului naţional, crearea unui sentiment de culpabilitate naţională (ex: Emil Boc: „Toţi sîntem de vină pentru dezastrul în care se află România acum”), inducerea unui sentiment de inutilitate, etc. Cînd, însă, propriul decident politic utilizează tehnica agresării mediatice, avem de-a face cu o ameninţare directă la siguranţa naţională! Care, adăugată triunghiului sărăcie-lipsă educaţie (educaţie cu televizorul)- lipsă sănătate (imposibilitatea susţinerii sistemului social) face un cocktaill exploziv la adresa siguranţei naţionale!

Acum, despre COVID. Începînd cu data de 31 decembrie 2019 focarul de Coronavirus a început să se extindă treptat în numeroase țări de pe glob ajungînd la o adevărată pandemie.

• Actualul COVID – 19 este un tip de virus ce face parte din familia coronavirusurilor, extrem de întâlnite în întreaga lume. Actualul COVID – 19 este o nouă tulpină de coronavirus ce a fost indentificată pentru prima dată în orașul Wuhan din China, în ianuarie 2020.

• Perioada de incubație a COVID – 19 este cuprinsă între 2 și 14 zile. Aceast lucru înseamnă că dacă un subiect nu prezintă simptome timp de 14 zile în urma contactului cu o persoană infectată cu coronavirus, acesta nu a fost infectat.

Semne și simptome ale COVID – 19:

Se pot manifesta următoarele simptome:

• Temperatură ridicată sau febră

• Episoade de tuse continuă

În general, aceste infecții pot cauza simptome mai severe la persoanele cu un sistem imunitar slabit, la persoanele în vârsta și la cele care prezintă afecțiuni pe termen lung precum diabetul, cancerul și bolile pumonare cronice.

Sfaturi pentru sănătatea dumneavoastră dacă experimentați simptome ale COVID- 19 (16 MARTIE 2020)

Situația actuală impune o concentrare asupra sănătății fiecărui individ, nu doar a celor care s-au întors din zonele grav afectate de COVID-19. În cazul în care aveți semne și simptome clare ale COVID-19 trebuie să urmați următoarele măsuri și recomandări:

• În cazul în care experimentați chiar și cele mai ușoare forme ale infecției cu COVID-19, rămâneți acasă și nu părăsiți imobilul timp de șapte zile de la debutul simptomelor

• Nu trebuie să apelați numărul de urgență NHS 111 pentru a intra în autoizolare

• Dacă simptomele dumneavoastră se agravează în timpul izolării la domiciliu sau nu se ameliorează după o perioadă de șapte zile, contactați numărul unic de urgență 112.

• Păstrați o distanță de cel puțin 2 metri între dumneavoastră și membri familiei și dacă este posibil, stați singur în cameră.

• Spălați-vă regulat pe mâini timp de 20 de secunde cel putin, cu apă și săpun

• Stați departe de persoanele vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă sau cele care au o condiție de sănătate fragilă.

• După șapte zile, dacă nu aveți temperatură și vă simțiți mai bine, puteți reveni la rutina dvs. de viață.

Tusea este un simptom care poate persista pentru câteva săptămâni la unele persoane, în ciuda vindecării infecției cu coronavirus. O tuse persistență nu înseamnă că trebuie să continuați să va autoizolați mai mult de șapte zile.

Ce puteți face pentru a preveni infectarea cu COVID – 19:

• Acoperiți-vă nasul și gura cu un servețel sau cu mâneca atunci când strănutați sau tușiți, nu cu mâna

• Spălați-vă cât mai des pe mâini cu apă și săpun – folosiți gelurile dezinfectante dacă spălarea cu apă și săpun nu este disponibilă imediat.

• Evitați contactul strâns cu persoanele care sunt răcite

• Curățați și dezinfectați obiectele și suprafețele pe care le utilizați în mod frecvent.

• Nu atingeți ochii, nasul și gura dacă nu aveți mâinile curate și dezinfectate.

• Dacă acuzați simptome specifice COVID – 19, nu mergeți direct la medicul de familie sau în incinta unui centru medical, sunați la 112.

Este normal să fiți îngrijorați și neliniștiți cu privire la răspândirea rapidă a COVID – 19. Cel mai bun lucru pe care îl puteți face este să vă informați permanent asupra evoluției generale dar și să urmați toate îndrumările oficiale.

• maștile sunt recomandate pentru a fi purtate doar de către persoanele care experiemntează simptome ale COVID – 19 sau de către cei care au febră sau tușesc

• cel mai bun mod pentru a reduce riscul de infectare cu COVID – 19 este o igienă personală bună și evitarea contactului direct la mai puțin de 2 metri cu orice persoană potențial infectată.

LOVITURI AMERICANE ÎN IRAQ

BMTF, 13 mar – Armata Statelor Unite a desfăşurat în cursul nopţii de joi spre vineri mai multe lovituri aeriene împotriva unor poziţii deţinute de o grupare proiraniană în mai multe regiuni din Iraq, la o zi după moartea a doi americani şi a unui britanic într-un atac cu rachetă în apropiere de Baghdad, notează AFP, preluată de Agerpres.

„Aceste lovituri au fost defensive, proporţionale şi ca răspuns direct la ameninţarea reprezentată de grupările armate şiite proiraniene care continuă să atace baze găzduind forţele coaliţiei” internaţionale antijihadiste în Iraq, a informat Pentagonul într-un comunicat.

Ele au vizat cinci depozite de armament ale Kataib Hezbollah, una din facţiunile proiraniene cele mai radicale din Iraq, „pentru a le reduce capacităţile de a efectua viitoare atacuri contra forţelor coaliţiei”, a precizat Departamentul american al Apărării.

Anterior, secretarul american al apărării, Mark Esper, avertizase că Washingtonul îi „va pedepsi pe cei vinovaţi”, după ce mai mult de 30 de rachete au fost trase miercuri spre seară asupra importantei bazei Taji, de la periferia Baghdadului, care adăposteşte militari ai coaliţiei.

Doi militari american şi o membră a forţelor britanice şi-au pierdut viaţa în acest atac, soldat, de asemenea, cu 14 răniţi americani, britanici, polonezi şi de altă naţionalitate, dintre care cinci sînt în stare gravă.

„Loviturile au început la ora locală 01.00 (joi, 22.00 GMT) cu ajutorul unor diverse aparate”, potrivit unui responsabil american care a afirmat că nu are detalii despre numărul victimelor.

„Nu a fost o operaţiune a coaliţiei, ci una specific americană”, a precizat el pentru AFP.

La Baghdad, responsabili locali din cadrul forţelor de securitate au declarat au fost vizate de cel puţin cinci bombardamente baze ale Kataib Hezbollah din zona Jorf al-Sakher, în provincia Babylon care mărgineşte Baghdadul la sud.

ATAC CU 18 RACHETE ÎN IRAQ

BMTF, 12 mar – Doi militari americani şi un britanic au fost ucişi, miercuri, în baza Taji din Iraq, în urma unui atac cu 18 rachete. Potrivit informațiilor, 18 rachete au căzut miercuri pe o bază militară iraqiană unde se află soldaţi americani, în apropiere de Baghdad, fiind cel de-al 22-lea atac împotriva unor obiective americane în Iraq de la sfîrşitul lunii octombrie, a anunţat comandamentul militar iraqian, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Acest atac asupra bazei din Taji nu s-a soldat cu victime sau daune, a precizat armata iraqiană, dar în atacurile cu rachete asupra unor soldaţi, diplomaţi sau obiective ale SUA în Iraq au fost ucişi deja un contractor american şi un soldat iraqian.

Nici un atac nu a fost revendicat, dar Washingtonul consideră că facţiuni armate pro-Iran sînt responsabile de aceste atacuri. Numărul rachetelor lansate miercuri este deosebit de mare.

La două zile de la uciderea unui american într-un atac cu 30 de rachete asupra unei baze militare iraqiene la Kirkuk, la sfîrşitul anului 2019, armata americană a lovit cinci baze, în Iraq şi în Syria, ale unei facţiuni armate pro-Iran, Brigăzile Hezbollah.

DESPRE DEMNITATE, SIMBOLURI ŞI PREŢUIREA PROPRIILOR VALORI

Despre disoluţia autorităţii statale, am mai scris. Despre atacurile sistematice asupra structurilor de ordine publică, poliţie, jandarmerie etc, am scris de mă doare tastatura. În corul scuipătorilor se află mai mulţi jurnalişti, lideri de opinie şi organe de presă. Eu spun că nu e întîmplător acest atac. Şi totuşi, cine ne apără? Dacă poliţia nu face faţă? Poate poliţia militară să suplinească golul de forţă şi… de încredere? Sau alte structuri?

Legiunea straină face parte din armata terestră, respectînd aceleaşi reguli şi regulamente, unităţile sale avînd aceeaşi structură, echipament, aceleaşi misiuni ca toate unităţile de acest tip, diferenţiindu-se prin statutul particular al legionarului. A luat fiinţă prin ordonanţa emisă la 10 martie 1831, semnată de regele Franţei Louis Philippe, ca un vîrf de lance al armatei coloniale franceze în operaţiunile împotriva triburilor kabile şi berbere, conduse de Abd el Kader, pentru cucerirea Algeriei începută în anul anterior. Această formaţiune militară era alcătuită din voluntari străini cu soldă, angajaşi prin contract pe un număr de ani, de regulă oameni aflaţi în afara legii sau animaţi de spiritul de aventură. Cartierul general al Legiunii a fost instalat pe colina de la Sidi bel Abbes, la 50 km sud de Oran, acesta fiind precedat de posturi şi forturi înaintate implantate în adîncul deşertului saharian şi atacate veşnic de triburi rebele. Legiunea străină este o formaţiune profesională de soldaţi care apaţtine armatei franceze. Deci, Legiunea străină îndeplineşte aceleaşi misiuni şi beneficiază de acelaşi echipament militar ca orice unitate de infanterie sau de tancuri din armata franceză. Un soldat din Legiune este un voluntar.

Legiunea straină are 7.867 militari dintre care 5.768 de soldaţi, 1.705 subofiţeri şi 394 ofiţeri. În această perioadă, Legiunea străină participă la războiul Crimeei, în Italia împotriva habsburgilor, în Indochina, dar şi în Franţa în timpul războiului franco-prusac din 1870. În timpul campaniei din Mexic se consumă evenimentul cel mai reprezentativ din istoria Legiunii, unul din momentele care au dat naştere legendei… La 30 aprilie 1863, compania căpitanului Danjou, formată din şaizeci de oameni, ţine piept într-o fermă din sătucul Camerone, pînă la ultimul om, asaltului a mai bine de 2.000 de mexicani. De atunci, 30 aprilie, ziua Camerone, este cea mai importantă sărbătoare a Legiunii străine. În 1900, un detaşament de 400 de legionari, comandat de 9 ofiţeri, a început cucerirea sultanatului marocan, campanie care a durat pînă în 1934. Cele mai aprige confruntări au avut loc în perioada 1921-1926, cînd a fost înăbuşit în sînge de către armată şi Legiunea străină, revolta triburilor rifano-berbere din muntii Rif, condusă de Abd el Krim. În 1958 unităţile Legiunii au părăsit Marocul trecînd definitiv graniţa în Alger, iar după înfrîngerea suferită în războiul de peste 7 ani cu luptătorii algerieni, legionarii şi-au luat rămas bun de la cazărmile din Sidi bel Abbes, reîntorcîndu-se la 24 octombrie 1962 în Franţa. De atunci, Legiunea a mai intervenit în Djibouti (1970), de 4 ori în Ciad (1969-1970, 1978-1979, 1983-1984, 1988), în Congo – fost Zair (1978, 1997), în Republica Centrafricană (1979), Guyana Franceză (1988), Războiul din Golf (1991), Bosnia (1993-1996), Kosovo (1999). Din 1980, Legiunea a fost complet reorganizată devenind o forţă de reacţie rapidă, avînd în componenţă trupe specializate, fiind capabilă să participe şi la acţiuni de menţinere a păcii, ca şi în cazul misiunii din Kosovo ce se desfăşoară şi în prezent şi unde Legiunea are un sector deosebit de dificil. În ziua de azi, sediul Legiunii şi centrul de primire al noilor recruţi se află la Aubagne, dar mai există baze situate în sudul Franţei şi Insula Corsica, Guyana Franceză, Djibouti, Polinezia Franceză şi Insulele Comore.

Indiferent unde se află, LEGIUNEA a fost, este și va rămîne un symbol! Al puterii Franței, al ordinii și stabilității în spațiul global francofon! Inclusiv în Banat, în 1919!

În această lumină, mă gîndesc cum după 1989 am abandonat simbolurile care dădeau românilor curajul de a merge înainte, simboluri internaţional valabile: imn, drapel, stemă. A trebui să intrăm în NATO pentru ca militarii români – singurii care au un contract de muncă DE SÎNGE – cu România, să redescopere simbolurile fundamentale şi importanţa lor. Nici o bătălie celebră românească nu este sărbătorită de armata română! Civilii nu le preţuiesc nici acum! Nu am reuşit să depăşim, ca popor, simbolistica primordială a popoarelor africane: primăvară, cules, vară, zi, noapte, semănat, recolte etc. Nimic monumental! Nimic durabil! Personalităţile noastre sînt „parcate” în Cimitirul Bellu. Prin comparaţie, polonezii aşează aceste personalităţi în Castelul Wavel, din Krakowia, o rachetă monumentală care-i înalţă deasupra naţiunii! Şi, apropo de poloniezi! Un mare popor, legat de simboluri. Am urmărit în acea duminică neagră înmormîntarea preşedintelui Poloniei şi a soţiei sale, ceremoniile, cortegiul, sutele de mii de oameni adunaţi să-i conducă pe ultimul drum. M-a impresionat cum oamenii aruncau zeci de flori pe capota maşinii americane, Hummer, care tracta afetul de tun cu coşciugul preşedintelui. Brusc, mi-am adus aminte de o altă scenă pe care nu o voi putea uita niciodată: copil fiind, am văzut la televizor trenul acela sumbru care aducea trupul preşedintelui Tito la Belgrad. Sute de mii de sîrbi aşezau flori pe calea ferată în faţa trenului mortuar. Sute de mii de fire! Fantastic! Mă gîndesc cum ar fi reacţionat poporul român dacă i s-ar fi întîmplat o astfel de tragedie.

Popoarele mari, monumentale, din istoria noastră, dăinuie prin simboluri. Nu degeaba, maghiarii se aşează mereu sub Coroana Sfîntului Ştefan, sau Jobbik a înfiinţat Garda Maghiară! Noi, vom celebra şi în continuare, Ziua soarelui! Nici măcar căluşari nu mai avem. Sînzienele sînt acum pe centuri în Italia… Mare popor, mare caracter! Dar, mai e un lucru pe care vreau să-l spun astăzi: orice lucru bun vei face PENTRU ţara ta, el va DERANJA pe Cineva dintre ai tăi! Vei fi aspru pedepsit!

LEGIO PATRIA NOSTRA! MORE MAJORUM!

TRUMP A PLANTAT SĂMÎNȚA PĂCII ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 6 mar – Cel puţin 27 de oameni au murit, printre care femei şi copii, şi 29 au fost răniţi în atacul care a avut loc vineri în timpul unei ceremonii politice la Kabul, a informat Ministerul afghan al Sănătăţii, potrivit Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

„27 de trupuri neînsufleţite şi 29 de răniţi transportaţi de ambulanţe… pînă acum”, a declarat purtătorul de cuvînt al ministerului, Wahidullah Mayar, adăugînd că numărul victimelor ar putea creşte.

Atacul a început cu o explozie, aparent o rachetă care a aterizat în zonă apoi, un bărbat înarmat a atacat participanţii la reuniunea politică ce avea loc la Kabul, la care erau prezenţi importanţi oameni politici afghani, printre care Abdullah Abdullah, care a scăpat fără a fi rănit din atac.

Talibanii au negat orice implicare în acest atac comis împotriva unei ceremonii de comemorare a lui Abdul Ali Mazari, politician din minoritatea hazara, ai cărei membri sînt majoritatea şiiţi, într-un Afghanistan preponderent sunnit.

Acest incident survine la mai puţin de o săptămînă de la semnarea unui acord, sîmbăta trecută, la Doha, între SUA şi talibani, care deschidea calea pentru o retragere completă a trupelor străine din Afghanistan în 14 luni, în schimbul unor garanţii din partea insurgenţilor.

UPDATE – ASTA E PACEA CU TALIBANII!

BMTF, 4 mar – Forţele americane au desfăşurat miercuri o lovitură aeriană împotriva combatanţilor talibani din provincia Helmand, situată în sudul Afghanistanului, aceasta fiind prima acţiune militară a SUA după acordul cu talibanii convenit sîmbătă, la Doha, transmite Reuters.

Luptătorii talibani ”atacau un punct de control al Forţelor de securitate naţionale afghane. Aceasta a fost o lovitură defensivă pentru a zădărnici atacul”, a declarat colonelul Sonny Leggett, purtător de cuvînt al Forţelor americane din Afghanistan, într-un mesaj pe Twitter.

După cum remarcam ieri, talibanii au executat 33 de atacuri în ultimele 24 de ore în 16 din cele 34 de provincii afghane, soldate cu 14 morţi şi peste 20 de răniţi, fiind astfel reluate operaţiunile militare după nouă zile de reducere a violenţelor şi semnarea acordului cu SUA, relatează marţi agenţia EFE, preluată de Agerpres.

Potrivit unui purtător de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, printre persoanele ucise în aceste atacuri se numără şi 6 civili, alţi 14 fiind răniţi. La rîndul lor, forţele de securitate afghane au ucis 8 combatanţi talibani, alţi 15 fiind răniţi şi luaţi prizonieri.

Aşa cum a promis guvernul de la Kabul, forţele de securitate se află în poziţie defensivă şi nu conduc atacuri împotriva talibanilor, cu excepţia cazurilor cînd aceştia atacă primii.

Talibanii au confirmat însă, în declaraţia lor zilnică publicată pe website-ul lor, încheierea perioadei de reducere a violenţelor convenită cu SUA la sfîrşitul săptămînii trecute înaintea semnării acordului de la Doha.

Acest acord prevede retragerea etapizată a trupelor americane din Afghanistan şi un angajament prin care talibanii promit că nu vor permite folosirea teritoriului afghan împotriva altor ţări. Înţelegerea semnată la Doha deschidea calea unor tratative între guvernul afghan şi talibani pentru a pune capăt războiului.

Talibanii consideră că pentru recentele atacuri responsabilitatea revine guvernului afghan şi preşedintelui Ashraf Ghani, care a spus duminică, la o zi după semnarea acordului de la Doha, că executivul de la Kabul nu a promis eliberarea a 5.000 de prizonieri talibani, eliberare care, conform insurgenţilor, a fost convenită cu SUA în cadrul acestui acord. Potrivit guvernului afghan, eliberarea prizonierilor talibani poate fi discutată la negocierile care ar urma să înceapă cu insurgenţii.

DUPĂ 18 ANI, NE RETRAGEM?

Potrivit presei internaționale, din momentul semnării acordului între SUA și Talibani începe să curgă perioada de 135 de zile în care americanii trebuie să se retragă complet din 5 baze şi să reducă numărul soldaţilor la 8.600, dar şi perioada de 14 luni înainte de momentul retragii tuturor forţelor străine din Afghanistan, deci și militarii români, după 18 ani de război împotriva studenților.

ACORDUL DE PACE ARUNCĂ AFGHANISTANUL ÎN HAOS

BMTF, 3 martie – Două acorduri de pace între SUA și Talibani au fost semnate la Doha și Kabul. Unul prevede eliberarea a 5000 de prizonieri talibani, ca o precondiție a păcii, celălalt NU! Anularea precondiţiei înseamnă, practic anulea acordului între SUA şi talibani.

În consecinţă, talibanii au revenit în joc şi au reluat acţiunile ofensive, cu un prim atac organizat ieri, luni, o motocicletă capcană explodînd în zona unde avea loc un meci de fotbal şi provocînd 3 morţi şi cel puţin 11 răniţi.

Talibanii afghani au transmis şi un mesaj în care anunţă reluarea atacurilor împotriva forţelor de securitate afghane. „Perioada de reducere a nivelului de violenţe a luat sfîrşit şi nivelul nostru de operaţiuni va reveni la normal. Conform acordului americano-taliban, mujahedinii noştri nu vor ataca forţele străine, dar vor continua operaţiunile împotriva forţelor guvernului de la Kabul“, a declarat Zabihullah Mujahid, purtătorul de cuvînt al talibanilor.

ÎNTREBARE

Doi infractori dovediți, prinși în horă cu politicieni stătuți și dubioși, cu anchetatori și scribălăi pe net, cu profitori și sindicaliști hămesiți, cu poponari halal, se constituie ad-hoc în factori de presiune. Băbăeți (și fete!), ăsta e statul paralel sau statul mafiot, că nu m-am dumirit?

Oamenii sînt mai importanţi decît tehnologia! LA MULȚI ANI, FOS!

Duminică, 1 martie, militarii din Forţele pentru operaţii speciale din Armata României sărbătoresc înfiinţarea primei structuri de acest gen de armă. Aceste forţe sînt „vîrful de lance” al capabilităţilor militare naţionale, structuri de elită, modulare, flexibile, în măsură să execute toate misiunile încredinţate. Punînd accentul pe calitate şi nu pe cantitate, România a reuşit să-şi construiască structuri FOS profesioniste, încadrate de militari de elită, cu aptitudini dezvoltate de luptători, dar şi operaţionale, tehnice şi lingvistice. Aceşti militari sînt, în acelaşi timp, paraşutişti, scafandri, alpinişti, capabili să facă faţă oricărei situaţii deosebite şi să îndeplinească o varietate mare de misiuni, cum ar fi: acţiune directă, recunoaştere specială, contra-terorism, căutare şi salvare în luptă, culegere de informaţii, infiltrare din aer, protecţie apropiată, etc.

Operațiile speciale pot fi executate pe întregul spectru al acțiunilor militare, în mod independent, sau împreună cu forțele convenționale, în scopul obținerii stării finale dorite, la nivelurile strategic, sau operativ, sau pot fi executate atunci cînd există riscuri politice importante. Uneori, interesele politico-militare pot necesita executarea unor acțiuni sub acoperire, sau clandestine, cu acceptarea, însă, a unor riscuri neasociate operațiilor executate de către forțele militare convenționale.

Fără a fi un substitut, chiar forță complementară pentru forţele convenţionale, FOS reprezintă azi o componentă specializată de intervenţie discretă şi rapidă a armatei, destinată să execute cu mare precizie o gamă largă de misiuni cu caracter deosebit: cercetare specială, acţiuni directe şi asistenţă militară în teatre de operaţii, intervenţie antiteroristă şi contrateroristă împreună cu forţele speciale ale coaliţiilor şi alianţelor la care România este parte. Acest lucru presupune utilizarea unor operatori policalificaţi, puternici, curajoşi, inteligenţi, rezistenţi la eforturi extreme fizice şi psihice, tenace, agili, animaţi de spiritul perfecţiunii. FOS sînt un multiplicator de forţă care furnizează capabilităţi militare complementare forţelor terestre, forţelor navale şi forţelor aeriene, cu relevanţă pe întreaga gamă a operaţiilor militare. Abordarea este directă (cinetică) și presupune letalitate, intelligence, cooperarea între diferite agenţii, folosirea reţelelor digitale de date, controlul spaţiului de luptă şi care implică riscul extrem, precizia execuţiei, impactul imediat şi rezultate la nivel operativ, sau strategic.

Un pas important în consolidarea structurilor de forţe pentru operaţii speciale a fost constituirea, în anul 2011, a Brigăzii 6 Operaţii speciale „Mihai Viteazul” care, în acelaşi an, a primit şi Drapelul de luptă.

Alături de aceste schimbări structurale, un efort considerabil a fost depus în activitatea de management a resurselor umane, în selecţia, instruirea şi antrenarea unor militari de primă calitate, în achiziţionarea armamentului şi echipamentelor adecvate, în modernizarea bazelor de antrenament, precum şi în conceperea doctrinelor, manualelor şi instrucţiunilor specifice FOS.

La sfîrşitul lunii noiembrie 2019 a avut loc şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în care, printre altele, a fost analizat şi aprobat ”Planul de întrebuinţare a Forţelor Armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2020”. Ce rezultă din prevederile acestui document?

În anul 2020 Armata României va putea participa la misiuni şi operaţii, în afara teritoriului statului român, cu 2.669 militari (2.126 militari vor participa efectiv, iar 543 militari se vor afla în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin), reprezentînd o creştere faţă de anul 2019 de 11,77% (deşi numărul celor dislocabile la ordin au scăzut cu 24,58%). În plus, Ministerul Afacerilor Interne va trimite la rîndul său militari şi poliţişti la astfel de misiuni în număr total de 791.

Referitor la teatrele de operaţii, documentul revelează faptul că efortul principal rămîne, în continuare, participarea la operaţia NATO din Afghanistan – Resolute Support Mission (RSM), concomitent cu menţinerea participării la operaţiile NATO KFOR şi EUFOR ALTHEA, din teatrul de operaţii din Balcanii de Vest.

Efortul principal rămîne, în continuare, participarea la operaţia NATO din Afghanistan – Resolute Support Mission (RSM) unde FOS române au dislocat un contingent important de militari care execută misiuni de instruire, consiliere şi asistenţă a în zone fierbinţi din estul ţării.

România are o contribuţie semnificativă fiind a şasea naţiune contributoare după numărul de militari dislocaţi în acest teatru de operaţii.

ZIUA PROTECȚIEI CIVILE

BMTF, 28 feb – Ziua Protecţiei Civile (sau Ziua Apărării Civile) este sărbătorită la 28 februarie, dată la care, în anul 1933, a luat naştere protecţia civilă în România, prin Decretul Regal nr. 468, care aproba „Regulamentul de funcţionare a Apărării Pasive contra atacurilor aeriene”, avînd ca scop „limitarea efectelor bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurîndu-le protecţia directă, fie micşorînd eficacitatea atacurilor”, se arată pe site-ul www.isudb.ro.

Denumit iniţial „apărare pasivă”, conceptul de protecţie civilă a trecut ulterior la denumirea de „apărare locală antiaeriană” (1952), apoi la ”apărare civilă” (1978), din anul 1994 fiind consacrat ca „protecţie civilă”, prin Legea apărării naţionale nr. 45 din 1 iulie 1994. Protecţia civilă este definită pe site-ul www.isudb.ro drept ”o componentă a sistemului securităţii naţionale, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, al protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate”.

Prin Decretul Regal nr. 468 din 28 februarie 1933, care a intrat în vigoare la 23 martie 1933, s-a stabilit că ”Apărarea Pasivă este pregătită şi pusă în aplicare pe întregul teritoriu de Ministerul de Interne, prin Comisia Superioară de Apărare Pasivă”, potrivit volumului ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). Erau astfel stabilite atribuţii ministerelor, localităţilor, întreprinderilor şi instituţiilor şi se înfiinţau comisii de apărare pasivă la nivelul judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor rurale, dar şi la nivelul întreprinderilor şi instituţiilor. De asemenea, acest regulament cuprindea Planul Apărării Pasive, un document unic de înfiinţare a formaţiunilor de intervenţie, instituind-se astfel şi măsuri preventive şi de salvare. Pe de altă parte, regulamentul prevedea şi o serie de măsuri ce intrau în competenţa pompierilor militari, referitoare la organizarea şi participarea la exerciţiile publice de alarmare şi de pregătire a populaţiei civile.

În ceea ce priveşte reglementările de rang superior privind protecţia populaţiei şi a bunurilor în caz de conflict armat, acestea au fost stipulate în Legea asupra organizării naţiunii şi teritoriului pentru timp de război nr. 1245/24 aprilie 1933, care prevedea, totodată, încadrarea cetăţenilor ţării în diferite organizaţii paramilitare.

Momente importante în organizarea structurilor de apărare pasivă au fost marcate de alte acte normative, precum: Ordinul M.St.M. nr. 45.082 din 15 septembrie 1948, prin care s-a reînfiinţat Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului; Decretul nr. 222 din 9 septembrie 1950, care prevedea măsuri de organizare şi funcţionare, pregătire şi control privind apărarea pasivă a teritoriului ţării, reglementări de inspiraţie sovietică (ulterior modificate, în raport cu realităţile româneşti); Decizia ministrului Afacerilor Interne nr. 133 din 8 ianuarie 1951, prin care s-a înfiinţat Centrul de Instrucţie al Apărării Pasive a Teritoriului. În anul 1952, au fost organizate, pe noua structură administrativ teritorială, state majore regionale ale apărării antiaeriene, cu servicii specializate la nivelul localităţilor şi unităţilor economice.

A urmat Legea nr. 2/1978, care a consfinţit aplicarea, în ţara noastră, a unei noi concepţii privind apărarea civilă, modernizarea fiind impusă de ruptura provocată de evenimentele din Cehoslovacia din 1968, dar şi de catastrofele naturale care au lovit ţara, precum inundaţii, cutremurul din 1977 sau unele catastrofe industriale (incendii pe platformele petrochimice şi metalurgice etc.). În octombrie 1996, se aprobă Legea protecţiei civile nr. 106, în care sînt stipulate atribuţiile acestor structuri, iar în prezent Protecţia Civilă este reglementată prin Legea nr. 481 din 2004, care este în concordanţă cu principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală ONU, precum şi cu cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu, potrivit site-urilor www.isudb.ro şi http://isucj.ro.

România a realizat, în 2004, un proces de reformă instituţională, reunind protecţia civilă şi pompierii militari într-o structură unitară – Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, din carul Ministerului Afacerilor Interne. Potrivit www.isusibiu.ro, Protecţia Civilă, componentă a apărării naţionale, ”cuprinde un complex de măsuri pentru ocrotirea populaţiei, a bunurilor materiale în caz de război, calamităţi sau catastrofe şi asigură condiţiile necesare supravieţuirii acestora”.

TOT DIN CHINA

Înainte de coronavirus, din China au venit rachetele. Ieftine, numai bune de tras asupra bazelor din Afghanistan. Avînd un calibru de 107 mm şi o greutate totală de 19 kg, cu o încărcătură explozivă de 1,3 kg, este considerată a avea o precizie bunicică, fiind extrem de eficientă în bombardamentul de saturaţie, după modelul Katiuşa.

NEMERNICI CE SÎNTEȚI!

“Nu întreba ce face țara pentru tine, întreabă-te ce faci tu pentru țară” este dictonul preferat de toți aceia care, într-un fel sau altul, încearcă să minimalizeze impotența Statului în raporturile sale cu cetățeanul. Statul defect, statul eșuat nu mai face NIMIC pentru tine, Cetățeanule! Într-un fel, sau altul, îți dă mînă liberă să supraviețuiești cum poți. Statul a devenit o junglă în care cei mai puternici supraviețuiesc, în timp ce clownii nemernici petrec sub umbreluțe de soare, atent vegheați de prădătorii de top.

Păi, băi creaturi nemernice, care din patru în patru ani aveți tupeul jegos de a cere limbi în cur de la o turmă decerebrată, nu vă e frică de notele juriului? 5,56! 7,62! 12,7! 14,5! ADMIS! Nu vă e frică! Aveți dreptate! Juriul nu există! Există doar o masă de căcăcioși somnambuli, amorțiți de facebook, telenovele turcești cu acces direct la mahala și scleroză intelectuală, pe care voi, nemernicii de serviciu, vă pișați cu boltă, sau împrăștiat, trei ani și șase luni. Cu executare! Păi, băi amorțiților, de cîte ori ați pus mîna pe brișcă să-i scurtați de pișătoare pe nemernicii pe care îi votați cînd vă bagă în cur roaba de muștar? Niciodată! Românii sînt răbdători și toleranți, spune istoria. Și imbecili, aș completa!

Păi, băi creaturi nemernice, huzuru ăsta deșănțat, cu vacanțe exotice, curve de lux, droguri și ruletă nu vă mai lasă loc de dialog cu amorțiții care-și bagă leul de semințe la păcănele. Și ce ați avea de dialogat? Nimic, pentru că nu vă întîlniți niciodată! Nici în cuget, nici în simțiri și, nici măcar, în nesimțiri! Ce puteți voi oferi? Servicii de kkt în toate domeniile, sănătate bolnavă, învățămînt fără educație, cu ghozdane grele pe umerii mici și analfabeți funcționali care lustruiesc catedre pentru materii vecine cu vrăjitoria, imense șiruri regulate de gropi, legate între ele, din loc în loc cu petice de asfalt, numit DRUM, uneori fără întoarcere, instituții bujbece, corupție, uniforme cu șpăgi și ucigași de destine cu robe în instanțe, actori cabotini în funcții publice. Nemernicul suprem ignoră aceste instituții de kkt, aruncînd punga asta de balegă devenită mahalaua Europei, în neantul în care se poate fura în liniște orice. Hahalera aia semidomestică își avertizează pulimocii să nu se întoarcă din Italia dacă nu au vreo treabă urgentă pe acasă, în timp ce masa aia lungă de costume face apel la calm și la colivă. Calm, băi amorțiților, calm, că oricum nu avem aia, ailaltă și nici șanse să cumpărăm că nu ne dă nimeni ca să salveze niște troglodiți amorțiți!

Praf și pulbere. De stele (de la Big Bang-ul primordial!). Statul sînt ei!

Locul acestui Stat dezarticulat și bălos, care pute de la o poștă, este luat, evident, de clanuri și grupuri mafiote, crimă organizată, gulere albe cu sînge pe mîini, hoți de buzunare, tîlhari, prăduitori, bețivi cavernoși, curve blenoragice, pești gheboși, corupți și șpăgari, # rezistenți și blackops operators, incompetenți fuduli, cărora puțin le pasă că tu, boule amorțit de băutură ieftină, manele, semințe de floarea soarelui și acces direct ești un rebut cu mințile și gura închise pe veci. Că plozii tăi cumpără droguri din fața scării și nimeni nu-i împușcă pe vînzători, că plozii tăi își fac veacul la casa de pariuri și, din cînd în cînd se mai pișă pe ușa de termopan de la scara mea, cînd ar fi trebuit să fie la școală cu analfabeții ăia de profesori cu care fumează împreună în spatele școlii, că așa e cool!

Deci, toată mlaștina asta puturoasă și pestilențială NUMAI juriul o poate schimba, băi, nemernicilor! Hai, vedea-v-aș încasînd note maxime, nenorociților!

ARMISTIȚIU ÎN ORAȘE ȘI PE DRUMURILE PRINCIPALE! MASACRE ÎN MEDIUL RURAL? CUM SE RETRAGE AMERICA DIN CIMITIRUL IMPERIILOR DUPĂ 18 ANI.

BMTF, 24 feb – Un armistiţiu parţial de o săptămînă a intrat în vigoare sîmbătă în Afghanistan, marcînd un posibil punct de cotitură istorică în conflictul de 18 ani între armata americană şi talibani, scrie France Presse, preluată de Agerpres.

Acest armistiţiu gradual trebuia să intre în vigoare la miezul nopţii (vineri 19:30 GMT), înainte de eventuala semnare a unui acord istoric la 29 februarie, cu condiţia ca o scădere a atacurilor să fie constatată pe întreg teritoriul afghan.

În pofida unor incidente izolate de la începutul armistiţiului, cum ar fi cele din provincia Balkh (nord), unde insurgenţii au ucis doi soldaţi afghani, potrivit unui responsabil local, generalul Scott Miller, comandantul forţelor americane şi NATO în Afghanistan, s-a declarat încrezător într-o conferinţă de presă la Kabul sîmbătă dimineaţă.

Qais Haqjo, un fierar de 23 de ani, este mai puţin optimist. „Cred că americanii sînt pe cale să fugă, deschizînd astfel calea pentru ca talibanii să se întoarcă şi să guverneze ţara ca la mijlocul anilor ’90”, a spus el în atelierul său din capitala afghană.

Acest armistiţiu sau „reducerea violenţelor” este destinat să demonstreze bunăvoinţa insurgenţilor islamişti înainte de preconizata semnare, la sfîrşitul lunii, a unui acord cu Washingtonul privind retragerea treptată a trupelor americane în schimbul unor garanţii de securitate pentru talibani.

Cele două tabere rămîn în contact prin „canalul de comunicare militară de la Doha” pentru a supraveghea situaţia pe teren şi a reacţiona la eventuale încălcări ale încetării focului, a precizat generalul american.

„Noi am suspendat operaţiunile noastre ofensive pe teren”, a adăugat generalul Miller, precizînd totodată că forţele americane rămîn pregătite pentru a riposta în caz de atac.

Ministrul afghan al apărării, Assadullah Khalid, a confirmat la rîndul său în aceeaşi conferinţă de presă că toate operaţiunile forţelor afghane au fost oprite, dar a avertizat împotriva unor provocări.

Chiar dacă talibanii au spus că insurgenţii se vor abţine să intre în zonele controlate de guvern pe durata armistiţiului, un responsabil afghan a asigurat că aceştia vor fi „bineveniţi” şi că forţele de securitate îi vor primi „cu braţele deschise”, la fel ca în timpul armistiţiului din 2018.

„Am primit ordin de la comandanţii noştri care ne cer să fim pregătiţi pentru reducerea violenţelor”, a decarat pentru AFP un taliban din districtul Maiwand, în provincia Kandahar (sud).

Un alt comandant taliban cu sediul la Kandahar, Hafiz Saeed Hedayat, a afirmat totodată că diminuarea luptelor se va aplica doar „oraşelor şi drumurilor principale”. „Aceasta poate să însemne că violenţa ar putea continua în districtele” rurale, a spus el.

„Următoarele etape ale procesului de pace vor depinde de evaluarea reducerii violenţei în săptămÎna care urmează”, a avertizat preşedintele afghan Ashraf Ghani, oficial reales pentru al doilea mandat, conform rezultatelor finale ale alegerilor date publicităţii săptămîna aceasta.

T-wall-ul din Cimitirul imperiilor

Numărul militarilor români care vor participa în teatrele de operaţiuni va creşte în 2020, astfel că se va ajunge la procente impresionante: 1 din 10 militari NATO va fi român, o adevărată recunoaştere a calităţii şi seriozităţii forţelor armate din ţara noastră.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis anul trecut o creştere de peste 25% a numărului forţelor româneşti participante la misiuni în străinătate în 2020. Numărul forţelor românesti desfăşurate va creşte cu 474 de militari faţă de anul 2019 şi cu 250 de militari şi poliţişti din cadrul MAI, ajungîndu-se astfel la un total de 2.376 de militari ai Armatei Române şi 1.009 militari şi poliţişti ai Ministerului Afacerilor Interne.

Potrivit datelor oficiale, aproximativ 20.000 de militari din cele 29 de ţări ale Alianţei sînt angajaţi în operaţiuni şi misiuni NATO în întreaga lume, gestionînd operaţiuni terestre, aeriene şi navale. Majoritatea misiunilor în care sînt implicaţi români sînt sub comanda NATO, dar sînt cîteva sute de militari angrenaţi şi in misiuni sub egida ONU sau OSCE.

Cea mai mare operaţiune NATO este “The Resolute Support Mission” şi are loc în Afghanistan, dar militarii aliaţi mai sînt prezenţi şi în operaţiuni mai mici, în Kosovo sau zona Mediteranei. Numai în Afghanistan, NATO are 17.148 de militari implicaţi din ţări membre sau partenere. În această misiune, România va avea în 2020 aproximativ 1.200 de militari şi va fi, probabil, cel de-al treilea contributor cu trupe după Statele Unite (8.500 de militari) şi Germania (1.300 de militari) şi în faţa unor ţări ca Italia (895 de soldaţi) sau Turcia (593 de oameni).