Categorie: Afganistan

APA HELMANDULUI A LUAT FOC

BMTF, 29 mai – În urmă cu două zile, frontiera între Iran şi Afghanistan a fost udată cu sînge, în urma izbucnirii unor confruntări la graniță între polițiștii de frontieră iranieni și luptătorii talibani. Abdul Nafee Takour, purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne al guvernului condus de talibani, nerecunoscut de Iran!, a declarat pentru Radio Azadi al RFE/RL că un luptător taliban și un polițist de frontieră iranian au fost uciși în incident. Agenția de știri oficială iraniană IRNA a declarat că doi polițiști de frontieră au fost uciși și doi civili au fost răniți. Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă că a declanșat prima focul. Mai impresionante decît schimburile de focuri au fost imaginile cu tehnica militară americană îndreptîndu-se spre frontiera cu Iranul, la Nimroz şi luptători talibani cu arme şi echipament ale NAVY SEALS, de te întrebi, pe bună dreptate, dacă americanii nu au “abandonat” cu un scop precis atîta armament, vehicole şi echipamente pe mîna talibanilor…

Tensiunile legate de drepturile de apă au crescut între Iran și Afghanistan în ultimele săptămîni. Sud-estul Iranului, afectat de secetă, este puternic dependent de fluxurile de apă dinspre Afghanistan, ceea ce a dus la apeluri pentru ca Afghanistanul să nu mai blocheze cursul apelor și la acuzații că Kabulul nu respectă un tratat bilateral privind apa, semnat în 1973.

Talibanii au negat că încalcă acordul și susțin că nivelurile scăzute ale rîului Helmand – care alimentează lacurile și zonele umede din provincia Sistan-Baluchistan din sud-estul Iranului – împiedică eliberarea unor volume mai mari de apă.

Ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian, a cerut la începutul acestei luni, într-o convorbire telefonică cu omologul său taliban, Amir Khan Muttaqi, ca autoritățile afghane să deschidă porțile barajului Kajaki de pe rîul Helmand, situat în interiorul țării, „pentru ca atît populația din Afghanistan, cît și cea din Iran să poată dispune de apă”.

În timpul unei vizite în Sistan-Balucistan la 18 mai, președintele iranian Ebrahim Raisi i-a avertizat „pe conducătorii Afghanistanului să acorde imediat poporului din Sistan-Balucistan drepturile lor la apă”, adăugînd că talibanii ar trebui să ia „în serios” cuvintele sale. Un înalt oficial taliban, care potrivit unor surse, provine “din interiorul CIA”, a avertizat ieri Iranul că talibanii vor cuceri Teheranul în cîteva zile!

Regiunea este una dintre cele mai aride zone ale Iranului și acolo au avut loc nenumărate proteste publice din cauza lipsei de apă în ultimii ani.

La scurt timp după comentariul lui Raisi, oficialii talibani au anunțat construirea unui nou baraj pe rîul Farah, care alimentează terenurile agricole din sud-vestul Afghanistanului, apă care se scurge, de asemenea, în sud-estul Iranului.

În 2021, înainte ca talibanii să preia puterea, Afghanistanul finalizase lucrările la barajul Kamal Khan, care se află, de asemenea, pe rîul Helmand.

Talibanii pierd controlul în Afghanistan

BMTF, 17 nov – Statul Islamic cîştigă teren în nordul Afghanistanului şi situaţia de securitate în această ţară central-asiatică se deteriorează, ceea ce face să persiste criza tranziţiei la putere a regimului talibanilor, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

”Preocuparea noastră deosebită este influenţa continuă a Statului Islamic în regiunile din nordul ţării, la frontiera cu partenerii noştri din Asia Centrală”, a semnalat reprezentantul special al preşedintelui rus Vladimir Putin pentru Afghanistan, Zamir Kabulov, la o reuniune în capitala rusă a ”Formatului Moscova”, din care fac parte zece ţări din regiune.

”Ar fi o greşeală să spunem că criza tranziţiei puterii a fost depăşită, că noul regim (afghan) s-a consolidat. În pofida măsurilor antiteroriste luate de partea afghană, există o deteriorare a situaţiei de securitate în ţară”, deşi a trecut mai mult de un an de cînd talibanii au preluat puterea, a adăugat Kabulov, care este şi director pentru Asia în MAE rus.

Cu toate acestea, a remarcat diplomatul rus, regimul talibanilor a supravieţuit şi ”nu s-a prăbuşit sub greutatea problemelor moştenite de la administraţia precedentă a preşedintelui fugar Ashraf Ghani şi nici în urma izolării politice impuse de occidentali şi a presiunii economice fără precedent în istoria afghană”.

El a precizat că se referă aici în principal la ”însuşirea necuvenită a unor active financiare naţionale, care pare să devină nouă normă a ordinii bazate pe reguli promovate de ţările anglosaxone”. După preluarea puterii de către talibani, Washingtonul a blocat accesul noilor autorităţi de la Kabul la activele păstrate de Banca Centrală afghană în SUA.

”Cerem insistent Statelor Unite şi aliaţilor lor deblocarea necondiţionată a activelor Afghanistanului pentru a le permite autorităţilor să-şi exercite dreptul legitim de a urma o politică financiară şi economică independentă”, a mai spus Zamir Kabulov.

Acesta a atenţionat în plus că cetăţenii afghani s-ar putea confrunta iarna aceasta şi cu o criză de alimente şi de produse de bază, iar mai multe ţări iau deja unele măsuri pentru a oferi asistenţă umanitară Afghanistanului.

”Cu toate acestea, suntem convinşi asupra necesităţii unei soluţii integrale pentru problemele economice afghane. Credem că responsabilitatea principală revine ţărilor Occidentului colectiv, acelea care nu doar că au dus timp de 20 de ani ţara în situaţia sa deplorabilă actuală, dar care în plus continuă deliberat strangularea sa economică”, a concluzionat reprezentantul special al preşedintelui rus pentru Afghanistan.

Talibanii nu au participat la această reuniune a Formatului Moscova, la care au luat parte Rusia, China, Pakistan, India, Iran, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan.

Precedenta reuniune în acest format a avut loc tot în capitala rusă, în octombrie 2021, atunci fiind prezentă şi o delegaţie la nivel înalt a talibanilor.

”Formatul Moscova” a fost iniţiat în anul 2017, cînd a avut loc prima sa reuniune şi talibanii încă nu preluaseră puterea în Afghanistan.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat săptămîna trecută că talibanii vor fi informaţi în detaliu despre consultările din 16 noiembrie.

Afghanii au nevoie de ajutor umanitar fără nici un parti-pris politic

BMTF, 10 ian – Vicepremierul afghan Abdul Ghani Baradar, co-fondator al mişcării talibane, a făcut apel la comunitatea internaţională să îi susţină pe afghani fără niciun parti-pris politic, în contextul în care Afghanistanul se confruntă cu o criză umanitară, relatează AFP, preluată de Agerpres.

În diverse locuri, în acest moment, oamenii nu au hrană, locuinţe, haine călduroase sau bani, a spus el. Circa 93% din gospodăriile afghane nu au suficientă mîncare în cele 34 de provincii din ţară, potrivit unei anchete realizată de Programul Alimentar Mondial (PAM). Trei familii din patru reduc porţiile sau împrumută alimente şi cumpără mîncare mai ieftină, renunţînd la alimente mai nutritive ca lactatele, carnea sau legumele.

Zăpada a acoperit o mare parte din centrul şi nordul Afghanistanului în ultimele zile, în timp ce mai multe regiuni din sud au fost afectate de inundaţii. În mai multe zone este secetă, ceea ce se accentuează sentimentul că o catastrofă se apropie. Acest lucru înrăutăţeşte condiţiile de viaţă ale afghanilor deja afectaţi de oprirea ajutorului internaţional.

Situația era deja critică și înainte de înlăturarea guvernului de către talibani, din cauza pandemiei şi a secetei, însă după instalarea acestora la Kabul fragila economie s-a prăbușit şi a determinat creşterea preţurilor la produsele de primă necesitate, iar fondurile externe au încetat să mai vină. De la căderea fostului guvern afghan, susţinut de SUA şi de aliaţii lor, la mijlocul lunii august, ţările occidentale au oprit ajutorul care permitea Afghanistanului să supravieţuiască.

Washingtonul a îngheţat aproape 10 miliarde de dolari reprezentînd rezerve al Băncii Central afghane, iar Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional şi-au suspendat ajutoarele.

ONU a atras atenţia că Afghanistanul este în pragul uneia dintre cele mai mari catastrofe umanitare din lume. Conform mai multor organizaţii internaţionale, peste jumătate din populaţia de 38 de milioane de locuitori va fi afectată de foamete.

Cîteva măsuri au fost luate în decembrie 2021, cînd ONU a adoptat o rezoluţie care facilitează timp de un an ajutorul umanitar pentru Afghanistan şi cînd Organizaţia pentru Cooperare Islamică a promis că va crea un fond de donaţii şi va încerca să deblocheze o parte din activele ţării.

Afghanistanul este una dintre țările cele mai dependente de ajutor din lume, aproximativ 18,5 milioane de cetățeni, jumătate din populație, necesitînd asistență permanentă și o treime din populație, 11 milioane de cetățeni, fiind afectată de insecuritate alimentară. Pînă în 2021 aproximativ 550.000 de afghani au fost deja strămutați intern, iar 760.000 de afghani s-au întors din Iran și Pakistan, ceea ce a suprasolicitat capacitatea serviciilor existente şi a provocat îngrijorări cu privire la reintegrarea și condițiile lor de viață.

Deocamdată, acum doar ne uităm la cea mai gravă criză umanitară de pe Pămînt. Nouăzeci și cinci la sută dintre oameni nu au suficientă mîncare. Este un iad pe Pămînt!

Afghanistan: ţara manechinelor fără cap

BMTF, 5 ian – Oficiali talibani din provincia Herat, în vestul Afghanistanului, au ordonat magazinelor ce vînd îmbrăcăminte să scoată capetele manechinelor, considerîndu-le ne-islamice, relatează Agerpres.

Acestea sînt idoli, consideră directorul provincial al talibanilor pentru promovarea virtuţii şi prevenirea viciului, Aziz ul Rahman. Ele trebuie eliminate.

Şeful unei camere a meşteşugarilor şi comercianţilor din Herat, Abdul Wadood Faizada, a spus că proprietarii de magazine din zonă au încercat să explice că manechinele nu sînt idoli, ci doar folosite pentru expunerea hainelor de vînzare. Cu toate acestea, încercările lor nu au reuşit să-i convingă pe oficiali.

Comercianţii au cheltuit între 80 şi 120 de dolari pentru fiecare manechin. Le se pot vedea în magazinele din toate ţările musulmane.

Proprietarul unui alt magazin de îmbrăcăminte, Sayed Nazir Sadat, a spus că afacerea lui se luptă să supravieţuiască după întoarcerea talibanilor şi că el se teme de alte restricţii.

Un videoclip circulînd pe reţelele sociale îi arăta pe comercianţi îndepărtînd capetele manechinelor.

Talibanii au impus deja restricţii extinse asupra unei mari părţi a vieţii publice. Recent, şoferii au fost instruiţi să nu asculte muzică în vehiculele lor şi să refuze să accepte pasageri femei dacă acestea nu poartă hijab.

Majoritatea şcolilor secundare pentru fete au fost închise la scurt timp după ce talibanii au pus mîna din nou pe putere anul trecut. Multe femei nu se pot întoarce la locurile lor de muncă.

Şi bărbaţii se confruntă cu noi reglementări, poliţia religioasă a talibanilor instruindu-i să-şi lase barbă.

AVEM UN NOU GUVERN

BMTF, 8 sep – În Afghanistan, talibanii au desemnat ieri un nou cabinet şi au afirmat că vor pune accentul pe reconstrucţia ţării. Componenţa executivului sugerează că, în ciuda promisiunilor privind un regim mai moderat decît prima oară cînd s-au aflat la putere, talibanii intenţionează să adopte o linie dură.

Mohammad Hassan Akhund va conduce noul guvern afghan, a anunţat marţi seară principalul purtător de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, la peste trei săptămîni după preluarea puterii în Afghanistan de către mişcarea islamistă, transmit AFP şi Reuters.

Ministrul de interne Sirajuddin Haqqani este cel mai controversat membru al guvernului taliban, pe capul lui existînd o recompensă de 10 milioane de dolari pusă de Statele Unite pentru implicarea în atacuri teroriste şi legături cu reţeaua Al Qaida. Haqqani conduce reţeaua cu acelaşi nume pe care a fondat-o tatăl său, Jalaluddin. Acesta a fost unul dintre cei mai radicali lideri mujaheddini în perioada războiului anti-sovietic şi este considerat ca fiind principalul responsabil pentru declanşarea războiului civil din anii ’90. Haqqani, care a murit în urmă cu 3 ani, a fost puternic susţinut de Pakistan.

În cabinetul de la Kabul a fost numit şi mullahul Mohammad Yaqoob, fiu al fondatorului mişcării talibane, mullahul Omar. El va ocupa fotoliul de ministru al apărării!

Ministru de externe în guvernul condus de talibani va fi Amir Khan Muttaqi.

Viceprim-ministru este cofondatorul mişcării, mullahul Abdul Ghani Baradar, care a negociat pacea cu americanii urmînd să conducă și biroul politic al mişcării talibane, iar premier e un alt apropiat al lui Omar, mullahul Hassan Akhund.

Autoritatea supremă va rămîne însă la liderul mişcării, mullahul Haibatullah Akhunzada, care nu a fost văzut sau auzit în public după căderea guvernului afghan susţinut de Occident şi capturarea capitalei Kabul de către talibani, la jumătatea lunii august.

Componența cabinetului sugerează că talibanii vor merge pe o linie dură, chiar dacă au promis inițial că vor fi moderaţi și că guvernul lor va fi unul reprezentativ. Talibanii au încercat să dea asigurări afghanilor şi ţărilor străine că nu vor reveni la brutalitatea manifestată în perioada 1996-2001 cînd au mai deţinut puterea în Afghanistan.

Liderul suprem al talibanilor, Hibatullah Akhundzada, a cerut, însă,  marţi noului guvern afghan să vegheze la respectarea legii islamice Sharia, în primul său mesaj transmis după preluarea puterii de către islamişti, acum trei săptămîni, relatează AFP. „Îi asigur pe toţi concetăţenii noştri că guvernanţii vor munci din greu pentru a asigura respectarea regulilor islamice şi a shariei în ţară”, a declarat acesta, într-un comunicat făcut public în engleză.

Liderul taliban subliniază şi importanţa dezvoltării educaţiei, care este potrivit lui „una din principalele necesităţi ale ţării”, şi asigură că „toţi diplomaţii străini, ambasade, consulate, organizaţii, investitori nu vor avea nici o problemă” în Afghanistan.

Hibatullah Akhundzada, numit în fruntea talibanilor în mai 2016, a fost pînă atunci necunoscut marelui public şi nu transmite mesaje decît foarte rar, în cursul unor sărbători islamice. La finele lui august, mişcarea sa a indicat că acesta se află la Kandahar şi că va apărea „în scurt timp în public”.

Mişcarea islamistă a declarat luni că a preluat controlul asupra întregului Afghanistan, inclusiv Valea Panjshir, unde liderul rezistenţei locale, Ahmad Massoud, a îndemnat populaţia să se ridice împotriva lor.

TALIBANII AMENINȚĂ

BMTF, 6 sep – Talibanii i-au ameninţat luni pe toţi cei care ar încerca să le opună rezistenţă şi au făcut apel la fostele forţe guvernamentale să se alăture trupelor talibane în cadrul noilor servicii de securitate, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Emiratul islamic este supus unui mare risc de insurecţii. Oricine ar încerca să creeze o insurecţie ar fi reprimat dur”, a declarat principalul purtător de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, într-o conferinţă de presă.

„Forţele afghane formate în aceşti 20 de ani vor fi chemate să se alăture serviciilor de securitate împreună cu talibani”, a adăugat el.

Talibanii au anunţat anterior luni că au preluat controlul complet asupra văii Panjshir, enclavă cu acces dificil, la 80 de km nord de Kabul, care era ultimul bastion de opoziţie armată faţă de ei, de la preluarea puterii la 15 august.

„Cu această victorie, ţara noastră a ieşit acum complet din marasmul războiului”, a precizat Mujahid într-un comunicat.

Vechi bastion anti-taliban, Panjshir, zonă la a cărei celebritate de la sfîrşitul anilor ’80 a contribuit legendarul comandant Ahmed Shah Massoud, înainte de a fi asasinat de Al-Qaida în 2001, găzduieşte Frontul Naţional de Rezistenţă (FNR).

FNR, condus de Ahmad Massoud, fiul comandantului Massoud, le-a răspuns talibanilor afirmînd că deţine în continuare „poziţii strategice” în vale. „Lupta împotriva talibanilor şi a partenerilor lor va continua”, a adăugat el.

„Oricine pune mîna pe arme şi lansează o nouă rezistenţă va fi, fără nici un dubiu, duşmanul nostru. Războiul s-a încheiat, ţara iese din criză. Acum a venit ora păcii şi a reconstrucţiei. Avem nevoie de sprijinul oamenilor”, a reiterat Mujahid în faţa presei.

Purtătorul de cuvînt le-a promis de asemenea locuitorilor in Panjshir că vor fi în securitate şi că nu vor fi supuşi discriminării. El a dat asigurări că electricitatea şi telecomunicaţiile vor fi restabilite imediat în provincie.

În privinţa guvernului, a cărui compoziţie era iniţial anunţată pentru a fi dezvăluită vinerea trecută, Mujahid a dat asigurări că va fi prezentat „în următoarele zile”.

PREDAȚI ORAȘELE SAU VEȚI MURI!

BMTF, 14 iul – Talibanii le-au transmis marţi un apel locuitorilor oraşelor afghane să se predea pentru a se evita luptele în aşezările urbane, transmite AFP, preluată de Agerpres.

”Acum cînd luptele din munţi şi deşerturi au ajuns la porţile oraşelor, mujahedinii nu vor lupte în oraşe. Este mai bine ca (…) învăţaţii şi ulemalele (membri ai clerului musulman – n.red.) să folosească toate canalale pentru a intra în contact cu talibanii spre a ajunge la un acord rezonabil pentru evitarea pagubelor în oraşele lor”, a transmis un reprezentant al talibanilor, Amir Khan Muttaqi.

Ministru al informaţiilor şi culturii în fostul regim taliban (1996-2001), Amir Khan Muttaqi conduce acum ”Comisia de invitare şi sfătuire” a mişcării talibane, căreia trebuie să i se adreseze cei care – militari, poliţişti, responsabili guvernamentali, funcţionari ori simplu civili – vor să se predea insurgenţilor.

Talibanii ”îi asigură pe toţi locuitorii că Afghanistanul va fi patria tuturor şi că nimeni nu va căuta să se răzbune”, mai spune Muttaqi într-un mesaj audio difuzat pe Twitter.

După ce au cucerit în ultimele două luni mari zone rurale într-o ofensivă lansată în mai odată cu debutul retragerii forţelor străine din ţară, talibanii încercuiesc mai multe capitale de provincii.

Lipsită de sprijinul aerian crucial al Statelor Unite, armata afghană nu a oferit decît o slabă rezistenţă şi nu mai controlează, practic, decît oraşele mari şi axele principale.

Apelul actual al talibanilor aminteşte de strategia pe care au folosit-o în timpul cuceririi puterii la mijlocul anilor 1990: asedierea localităţilor şi constrîngerea şefilor tradiţionali să negocieze predarea acestora.

Mai multe districte vecine cu Kabul au căzut recent în mîinile talibanilor, existînd temerea că aceştia vor ataca în curînd capitala sau aeroportul acesteia, singura poartă de ieşire pentru cetăţenii străini.

Marţi, poliţia a anunţat că patru civili au fost ucişi şi cinci răniţi într-o explozie la Kabul, a cărei origine nu este cunoscută deocamdată.

”Explozia a avut loc în centrul capitalei, la începutul după-amiezii”, a informat purtătorul de cuvînt al poliţiei, Ferdaws Faramarz, fără alte detalii.

BĂTĂLIA PENTRU KANDAHAR

Lupte grele în Districtul Dand. Căderea Kandaharului înseamnă căderea întregului Afghanistan

BMTF, 13 iul – După ce zilele trecute districtul Panjwayi din Provincia Kandahar, coșul de pîine al Sudului!, a căzut în fața talibanilor (previzibil, după ce din 2006, de la Operațiunea Medusa a ISAF în cooperare cu USSOF, NATO nu a mai acționat pe rutile de infiltrare a talibanilor!), la această oră, orașul Kandahar se află sub asaltul forțelor talibane. Unitățile forțelor speciale din Kandahar, s-au angajat să recupereze zonele care au căzut în mîinile talibanilor.

Talibanii au intensificat atacurile asupra orașelor Kandahar și Ghazni, ambele capitale de provincie, în ultimele 10 zile, ridicînd îngrijorări în rîndul unor parlamentari și rezidenți care avertizează că centrele provinciale vor cădea în fața ofensivei talibanilor dacă guvernul nu își va concentra eforturile pentru o contraofensivă.

Mai multe surse au declarat luni că districtul Kahmard din Bamiyan și districtul Garmsir din Helmand au fost cucerite de talibani în ultimele 24 de ore. Cu toate acestea, Ministerul Apărării a declarat că 271 de luptători talibani au fost uciși în operațiunile forțelor afghane în aceeași perioadă. Talibanii au respins aceste cifre.

Unitățile forțelor speciale au început o operațiune în districtul Dand, la sud de orașul Kandahar, și s-au angajat să recupereze zonele care au căzut în mîinile talibanilor.

„Autostrada, zonele și districtele care au fost capturate din motive de propagandă vor fi preluate în curînd”, a spus un membru al forțelor speciale.

Potrivit oficialilor și altor surse, ciocnirile sînt în curs în districtele 5, 6, 7, 13 și 15 din orașul Kandahar.

„Spitalul Mirwais din Kandahar este plin de martiri și răniți”, a spus Sediqullah, rezident din Kandahar.

„Căderea Kandaharului înseamnă căderea întregului Afghanistan. Favoritismul la numirile în Kandahar a dus la căderea districtelor și acum lupta a ajuns în oraș ”, a declarat Khalil Ahmad Mujahid, deputat din Kandahar.

Alături de Forțele Speciale Afghane, Corpul 205 al Armatei Naţionale Afghane şi Districtul 404 de poliţie luptă împreună pentru a respinge atacurile luptătorilor talibani şi a recupera districtele capturate de talibani.

Informațiile din surse locale indică faptul că se desfășoară ciocniri între forțele guvernamentale și talibani în districtele 2, 3 și 5 din orașul Ghazni.

„Ciocnirile au ajuns în orașul Ghazni și am pierdut aproape 50% din oraș”, a spus șeful consiliului provincial al lui Ghazni, Nasir Ahmad Faqiri.

Cu toate acestea, guvernul a promis că atacurile talibanilor vor fi respinse.

„Dacă credeți că veți continua acest război pentru încă 20 de ani – dacă faceți acest lucru, o altă forță străină va veni în țară”, a spus consilierul prezidențial Ibrahim Alokozai.

UPDATE. ASALT TALIBAN PE TOATE FRONTURILE. MILIȚIILE LOCALE RECHEMATE SUB ARME, CU TEAMA ABUZURILOR

BMTF, 9 iul – UPDATE: Talibanii au anunţat vineri că au cucerit Islam Qala, un post de frontieră cu Iranul, cel mai important din Afghanistan, situat în provincia Herat (vest), şi că o ofensivă continuă în ţară, relatează AFP.

”Postul de frontieră Islam Qala se află sub controlul nostru total şi-l vom pune în funcţiune azi”, a declarat AFP un purtător de cuvînt taliban, Zabihullah Mujahid. Islam Qala este unul dintre cele mai importante puncte de trecere a frontierei în Afghanistan – tranzitat de cea mai mare parte a comerţului legal între cele două ţări. El este al doilea post de frontieră important cucerit de talibani de la începutul unei ofensive-fulger, pe care au lansat-o la începutul lui mai, cînd Statele Unite au lansat ultima fază a retragerii lor din Afghanistan. Insurgenţii au cucerit luna trecută Shir Khan Bandar, principalul post de frontieră între Afhganistan şi Tadjikistan.

În Afghanistan talibanii string lațul în jurul principalelor orașe ale țării, iar guvernatorii provinciilor sînt în stare de alertă maximă. Totul se întîmplă pe fondul retragerii trupelor străine din țară, retragere avînd ca data limită, anunțată de președintele Biden, 31 august 2021.

Guvernatorul Kabulului, Mohammad Yaqoub, a declarat că militanții asociați cu Lashkar-e-Taiba din Pakistan și alte grupuri joacă un rol important în lupta de la Sarobi, aflată în desfășurare.

Locuitorii din Sarobi au declarat că talibanii au amenințat că vor lansa un atac asupra bazarului Sarobi.

Guvernatorul Kabulului a spus că, pe lîngă Sarobi, alte patru districte din provincia Kabul sînt sub asaltul talibanilor. Cu toate acestea, guvernatorul provinciei Kabul a spus că forțele de securitate nu vor permite talibanilor să își extindă aria de control.

„Talibanii încearcă să preia minele de rubin din districtul Jagdalak. Nu au capacitatea de a-l extrage, dar încercăm să împiedicăm controlul lor asupra acestuia ”, a declarat și guvernatorul districtului Sarobi.

„Inamicul încearcă să impună un asediu economic asupra Kabulului, vor să facă presiuni asupra arterelor economice, de aceea inamicul se concentrează pe rutele noastre de transport din est”, a declarat guvernatorul Kabulului, Mohammad Yaqoub.

„Se luptă zi și noapte, rămîne doar bazarul, în urmă cu cîteva zile au ucis mai mulți membri ai forței de securitate și i-au luat pe alții ca ostatici”, a spus Zahidullah, rezident în Sarobi.

Kabul are 14 districte, dintre care cinci sînt amenințate, potrivit oficialilor de securitate afghani.

La rîndul său, guvernatorul din Balkh, Mohammad Farhad Azimi, a declarat joi că din cei 5.000 de luptători angajați de liderii politici și alte personalități influente din Balkh ca parte a forțelor de protecție publică, 1.500 au fost deja dislocate în poziții de luptă pentru a înfrunta talibanii alături de forțele de Securitate guvernamentale.

Azimi a spus că liderii politici nu au reușit să mobilizeze întregul număr de luptători care au fost angajați să lupte împotriva insurgenților.

Potrivit lui Azimi, Direcția Națională de Securitate (NDS) a pregătit lista celor care sînt așteptați să lupte alături de Forța Națională de Apărare și Securitate Afghană (ANDSF).

Guvernul va dota membrii forței de protecție publică cu arme și vor fi plătiți 10.000 de AF pe lună.

„Au fost mobilizați 5.000 de luptători, dintre care 1.500 au fost desfășurați împreună cu forțele de securitate. Restul așteaptă echipamente și arme. De asemenea, vor contribui la împingerea activităților inamice în strînsă coordonare cu forțele de securitate ale Republicii Islamice Afghanistan ”, a spus Azimi.

Între timp, șeful consiliului provincial Balkh a spus că în trecut unele elemente au folosit în mod abuziv forțele de protecție publică și a spus că aceeași problemă se va repeta dacă forțele de protecție publică nu sînt conduse în mod corect.

„Unul dintre motivele cheie care au dus la prăbușirea districtului a fost acela că unii oameni s-au angajat să mobilizeze 100 de luptători, dar ulterior 20 dintre aceștia au fost folosiți în mod corect, restul de 80 au fost folosiți greșit sau nu au fost prezenți „, a declarat Afzal Hadid, șeful consiliului provincial Balkh.

Mobilizarea forțelor de protecție publică a ridicat speranțe pentru eforturile de prevenire a infiltrării talibanilor în provincii.

„Acești luptători ar trebui să fie controlați, astfel încît să nu se implice în jafuri armate, răzbunîndu-se și săvîrșind alte infracțiuni”, a declarat Abdul Hamid Sefwat, șeful Uniunii Societății Civile Balkh.

Oficialii locali din Balkh au declarat că membrii forțelor de protecție publică au fost dislocate în liniile defensive din jurul orașului Mazar-e-Sharif și din alte districte.

Unii comandanți ai forțelor de protecție  publică s-au declarat gata să participe la operațiunile de eliminare în zonele aflate sub controlul talibanilor, dacă guvernul le permite acest lucru.

Ciocnirile dintre forțele de securitate și talibani au început miercuri după ce aceștia a atacat mai multe părți ale orașului.

Forțele de securitate afghane au respins joi din nou atacul talibanilor asupra Qala-e-Naw, capitala provinciei Badghis din vestul Afghanistanului.

Joi dimineață, talibanii au lansat atacuri în apropierea clădirii sediului poliției, a bazei militare și a departamentului Direcției Naționale de Securitate (NDS) din oraș, a spus sursa.

„Forțele au răspuns din nou la atacul talibanilor”, a spus Shir Aqa Alokozai, adăugînd că „situația din Qala-e-Naw este sub controlul forțelor de securitate”.

Comandantul militar Hasibullah Akhundzada a spus: „Dimineața au avut loc mari ciocniri între forțele de securitate și inamic, soldate cu victim, în Qala-e-Naw, iar talibanii au fugit”.

Joi, mai devreme, Ziauddin Akazi, deputat de la Badghis, a spus că talibanii și-au reluat atacurile asupra orașului și a solicitat întăriri guvernului. De asemenea, el și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația civililor din oraș.

Cel puțin doi civili au fost uciși și mai mult de 60 de persoane au fost rănite în luptele din ultimele două zile, potrivit oficialilor sanitari.

Oficialii locali au spus că mai mulți oficiali din cadrul trupelor de Securitate afghane s-au predat talibanilor înainte ca grupul să lanseze atacuri asupra orașului.

Khawja Murad Murad, oficial de securitate, Abubaker Muradi, șef adjunct al Direcției Naționale de Securitate (NDS), Sarajuddin Payman, comandant al unui avanpost de securitate, Omar Azimi, ofițer de securitate al PD1, Nadir, comandant al unui avanpost al Unitatea de protecție publică a poliției, Khir Mohammad Arefi, comandantul unei armate teritoriale, și alte zeci de membri ai forțelor de securitate s-au predat talibanilor fără nici un fel de luptă, potrivit oficialilor.

Khan Jan Zafar și Mohammad Farid Akhizai, doi membri ai consiliului provincial, s-au predate, de asemenea, talibanilor, au spus oficialii.

Cu toate acestea, joi dimineață, Ministerul Apărării a emis o declarație în care spunea că „un număr mare de comandi afghani au sosit miercuri seara la Qala-e-Naw și operațiunile de compensare sînt în curs”.

Ministerul a mai spus că „cel puțin 69 de talibani au fost uciși, iar alți 23 au fost răniți în timpul atacului aerian de miercuri în mai multe părți din Qala-e-Naw”.

Între timp, oficialii locali din provincia Herat au declarat că forțele de securitate s-au retras din seara trecută din districtele Zenda Jan și Keshk-e-Kohna din provincie.

Unele părți din districtele Herat din Pashtoon Zarghoon, Kohsan și Shindand au căzut de asemenea în fața talibanilor încă de noaptea trecută, potrivit oficialilor.

AFGHANISTAN, ȚARA HAOSULUI TOTAL

BMTF, 8 iul – Guvernul de la Kabul a mobilizat mii de forte de Securitate pentru a lupta cu talibanii în nordul Afghanistanului, deși 1037 de soldaţi din armata afghană au dezertat și au trecut luni în Tadjikistan, cerînd protecţie. Rusia şi Turcia şi-au închis consulatele din Mazar-e-Sharif, capitala provinciei afghane din nord unde consulatele Indiei, Tadjikistanului, Pakistanului, Iranului şi Uzbekistanului din zonă au anunţat că şi-au redus activitatea.

Pakistanul a închis un foarte important punct de frontieră la graniţa cu Afghanistanului, în Kandahar, invocînd însă probleme legate de răspîndirea pandemiei, însă deciziile sînt legate de ofensiva talibanilor pe toate fronturile.

Surse din zonă anunţă că este posibil să fie tăiată ruta Kabul-Bagram, perspectivă de coşmar care ar lăsa posibilă doar evacura membrilor ambasadelor, personalului militar şi civil al ambasadelor din „zona verde” a Kabulului doar cu ajutorul elicopterelor, repetînd exact tragedia de la Saigon…

Autorităţile afgane au desfăşurat marţi sute de soldaţi şi membri ai miliţiilor proguvernamentale pentru a contracara o vastă ofensivă a talibanilor în nordul ţării, în urma căreia o mie de militari afghani au fost nevoiţi luni să se pună la adăpost în ţara vecină Tadjikistan, relatează AFP.

Luptele s-au intensificat în mai multe provincii afghane, dar talibanii şi-au concentrat eforturile mai ales în nord, unde au cucerit mai multe zeci de districte de cînd SUA şi NATO au început în mai retragerea finală a trupelor lor.

În faţa înaintării îngrijorătoare a talibanilor în nord, departe de bastioanele lor tradiţionale din sud, guvernul a decis să trimită trupe pentru a pregăti o contraofensivă.

Sute de soldaţi şi membri ai miliţiilor proguvernamentale au fost mobilizaţi în provinciile nordice Takhar şi Badakhshan, unde talibanii au cucerit în scurt timp mari teritorii, uneori chiar fără luptă.

Cele două provincii făceau parte dintre fiefurile forţelor NATO şi în anii 1990 s-au opus regimului taliban, care nu a reuşit atunci să le cucerească niciodată.

Viteza şi uşurinţa cu care talibanii au cucerit de această dată respectivele provincii au dat o lovitură psihologică foarte dură autorităţilor afghane.

Responsabilii militari afghani au recunoscut că nu au reuşit să protejeze anumite districte rurale izolate, dar au promis să-şi concentreze eforturile pe securitatea marilor aglomerări, a rutelor principale şi a oraşelor de la frontieră.

Săptămîna trecută, forţele americane şi ale NATO s-au retras de la baza aeriană Bagram, cea mai mare din Afghanistan, situată la 50 km nord de Kabul şi care a fost centrul nevralgic al operaţiunilor purtate de la debutul intervenţiei lor militare, declanşată în urma atentatelor de la 11 septembrie 2001.

Părăsirea bazei de la Bagram, una din etapele finale ale retragerii definitive după 20 de ani de război, are ca efect limitarea sprijinului aerian vital acordat pînă acum de SUA armatei afghane.

Potrivit AFP, consilierul naţional afghan pentru securitate, Hamdullah Mohib, a admis marţi că absenţa sprijinului aerian a constrîns armata să se retragă din anumite posturi isolate, dar acest proces este sub control, forţele de securitate afghane, armata aerului afghană s-au reorganizat, a afirmat el.

Luni, peste o mie de soldaţi afghani au fost nevoiţi să-şi găsească refugiu în Tadjikistan după lupte intense cu talibanii. Alte sute făcuseră acelaşi lucru în ultimele săptămîni.

Talibanii deţin deja de la sfîrşitul lui iunie principalul post de frontieră cu Tadjikistan şi celelalte căi de trecere spre această ţară, precum şi districtele care conduc spre Kunduz, la 50 km de graniţa tadjică.

În aceste condiţii, preşedintele tadjic Emomali Rahmon a ordonat luni mobilizarea a 20.000 de rezervişti pentru a întări frontiera.

Luptele din nord au făcut Rusia să-şi închidă consulatul de la Mazar-i-Sharif, capitala provinciei Balkh, aproape de frontiera cu Uzbekistan.

Duminică, talibanii au preluat controlul în districtul-cheie Panjwai, în fostul lor bastion din provincia sudică Kandahar. Marţi, ei au afirmat că au cucerit un alt district în provincia vecină Nimroz.

Guvernul şi talibanii s-au lansat, de asemenea, într-un război de propagandă pe reţelele sociale. Guvernul a publicat imagini video cu raiduri aeriene care distrug poziţiile talibanilor şi se laudă cu pierderile grele provocate acestora. De partea cealaltă, site-uri pro-insurgenţi actualizează cu regularitate numărul districtelor căzute şi postează imagini cu soldaţi care predau armele.

FUGA DIN BAGRAM

BMTF, 6 iulie – Am fost extrem de frustrat că nu am putut fi present la retragerea trupelor române din Afghanistan, după 19 ani de misiuni în acest Teatru de Operații. Ministerul Apărării Naționale a invocat inatacabilul context de Securitate, pentru cunoscători, acest motiv nestînd în picioare.

Realitatea este că retragerea trupelor NATO și SUA din Afghanistan seamănă cu o fugă! Relatările de la fața locului confirmînd acest lucru, iar Bagramul este mărturie!

Haosul a pus stăpînire pe baza aeriană din Bagram după plecarea trupelor americane din ceea ce a fost cea mai mare fortăreaţă militară a forţelor internaţionale din Afghanistan, lăsînd o senzaţie de îngrijorare în rîndul afghanilor cu privire la impactul retragerii, relatează luni EFE într-un comentariu.

Bagram, situată la circa 70 kilometri de Kabul, a fost abandonată de ultimul grup al forţelor americane la puţin după miezul nopţii, vinerea trecută, pe întuneric şi fără nici un avertisment.

„Am aflat vineri dimineaţă, în jurul orei şase, pentru că (americanii) nu ne-au informat cu privire la ultima plecare a ultimului grup” de militari, a declarat pentru EFE un funcţionar de securitate afghan, recent transferat la baza aeriană din Bagram. „Măcar ne-ar fi putut face favoarea să ne informeze de abandonarea bazei de către ultimul lor om”, a acuzat acesta.

Cînd forţele afghane au pătruns în Bagram, vineri dimineaţa, baza fusese deja luată cu asalt de localnici care au escaladat zidurile fortăreţei, au jefuit şi chiar au încercat să dărîme zidurile pentru a scoate vehiculele din interior, informează Agerpres.

„Cînd am aflat, ne-am grăbit să intrăm în bază pentru a evita jafurile, am arestat vreo 70 de persoane, altele au fugit”, a relatat oficialul afghan.

La 1 mai, după aproape 20 de ani de război, forţele coaliţiei au început retragerea din Afghanistan a celor 2.500 de militari americani şi 7.000 de militari ai NATO, proces care este de aşteptat să se încheie la începutul lunii septembrie.

Înainte de aceasta, şi trupele italiene şi germane din provinciile Herat şi Balkh şi-au abandonat bazele în timpul nopţii, fără a-şi anunţa retragerea.

„Au invadat Afghanistanul fără acceptul afghanilor şi acum au plecat fără să se coordoneze cu forţele noastre de securitate. Aceasta este o dovadă a apatiei şi indiferenţei acestora faţă de poporul afghan şi faţă de ţara noastră”, s-a plîns Ibrahim, un comerciant în vîrstă de 28 de ani care vinde fier vechi în apropiere de baza de la Bagram.

Pînă acum, Bagram se putea vedea de la depărtare ca un oraş luminos şi inclusiv satele din împrejurimi foloseau curent electric de la bază. „Astăzi, toate luminile puternice au fost stinse, zona se aseamănă cu un cimitir, americanii au lăsat în urmă un cimitir, nu o bază aeriană”, spune Ibrahim pentru EFE.

La apogeul său, baza a adăpostit pînă la 100.000 de militari ai coaliţiei, iar de aici au fost lansate majoritatea operaţiunilor aeriene şi atacuri împotriva insurgenţilor în două decenii de război.

Baza a fost echipată cu tehnologie modernă de război de către forţele americane şi, în ciuda constantelor atacuri cu rachete şi obuze din partea talibanilor, nimeni nu se simţea nesigur în interior, datorită complexului sistem de apărare.

Bagram adăposteşte în continuare o controversată închisoare în care sute de combatanţi au fost deţinuţi de-a lungul anilor.

Acum, „fiecare hangar şi încăpere din bază este întunecoasă ca un mormînt, nu există electricitate, nu ştim de unde să pornim generatoarele de electricitate”, a declarat pentru EFE o altă oficialitate din domeniul securităţii. Fiecare turn de supraveghere are uşi protejate cu parole, dar americanii nu au lăsat codurile de acces, „iar soldaţii noştri nu au putut folosi aceste porţi pentru a urca în turnurile de supraveghere”, a explicat el.

În prezent, afghanii trebuie să pornească baza cu echipament de bază, pentru că americanii – spune oficialul citat – „au înlăturat toate sistemele de apărare şi supraveghere şi echipamentul modern pe care le foloseau pentru securitatea bazei”.

Retragerea SUA din baza strategică de la Bagram are efecte negative şi asupra securităţii şi vieţii de zi cu zi a cetăţenilor din jurul bazei şi din satele învecinate. Locuitorii se tem pentru siguranţa lor şi o posibilă sosire a talibanilor în zona lor.

„Nu ştim ce să facem după asta, ar trebui să părăsim ţara sau nu? Pentru că nici guvernul nu se află într-o situaţie prea bună”, a declarat un localnic, Rashid.

Retragerea forţelor SUA şi ale NATO coincide cu creşterea atacurilor talibanilor, care de la 1 mai au capturat peste 80 de centre de district şi asediază mai multe capitale provinciale.

PANJWAI A CĂZUT, DUMINICĂ

BMTF, 5 iul – Acum 20 de ani SUA au promis că talibanii vor fi eradicaţi de pe faţa pămîntului şi că inevitabila lor victoria va anula definitiv orice şansă ca talibanii sau o altă mişcatre islamistă să se regrupeze acolo şi să plece din nou la asalt împotriva lumii civilizate.

N-a fost să fie aşa şi acum SUA și aliații pleacă din Afghanistan care, zi de zi, este recuperat de talibani, exact cum s-a petrecut odinioară şi în cazul ocupanţilor sovietici.

Militanţii talibani au preluat controlul asupra a cel puţin 28 de districte din opt provincii din Afghanistan în ultima săptămînă.

Numai în provincia Badahshan, din nord-estul ţării, talibanii au cucerit cel puţin 11 districte în acest weekend, potrivit autorităţilor locale.

Numeroase districte au fost pur şi simplu abandonate de forţele de securitate afghane. Mai mult de 300 de militari afghani au trecut graniţa cu Tadjikistan, întrucît talibanii se apropiau de graniţă, a transmis Comitetul pentru Securitate Naţională din Tadjikistan. Trupele afghane au trecut graniţa sîmbătă, la 6.30 ora locală.

În provincia Badahshan cîteva sute de familii au fost nevoite să-şi părăsească căminele din cauza luptelor.

După ce Washingtonul a început, la 1 mai, retragerea militarilor săi din Afghanistan după 20 de ani de război, talibanii şi-au intensificat ofensiva împotriva forţelor militare afghane pentru a prelua controlul asupra zonelor rurale din întreaga ţară.

În ultima perioadă, ofensiva talibanilor a vizat mai ales nordul Afghanistanului, deşi duminică ei au preluat controlul asupra districtului-cheie Panjwai, din vechiul lor bastion situat în provincia meridională Kandahar.

Potrivit Hindustan Times, militari afghani au pierdut controlul asupra districtului Panjwai din provincia Kandahar, din sudul ţării. Panjwai a fost ţinta talibanilor de mai mult timp, avînd în vedere poziţia acestuia, aflîndu-se în apropiere de oraşul Kandahar.

În prezent, talibanii controlează 100 de districte dintr-un total de 421, iar Panjwai este al cincilea district din Kandahar pe care talibanii l-au obţinut în ultima vreme.

AFGHANISTAN, UN IUNIE MORTAL! GUVERNUL DE LA KABUL PIERDE 120 DE DISTRICTE ÎN FAȚA TALIBANILOR

BMTF, 2 IUL – Un atac cu mortiere a vizat reședința lui Atta Mohammad Noor, fostul guvernator al provinciei Balkh,  aseară, rănind cel puțin două persoane, a declarat deputatul Sayed Zahir Masroor, potrivit surselor noastre de la Kabul.

Atacul a avut loc în timp ce Noor se afla într-o întîlnire cu lideri politici, membri ai consiliului provincial și oficiali de securitate pentru a revizui situația de securitate a provinciei.

Surse din cadrul serviciilor de securitate au declarat că proiectilul a lovit un vehicul care aparținea lui Ali Mohaqiq, deputat și fiul lui Mohammad Mohaqiq, consilier principal în afaceri politice și de securitate al președintelui. Un șofer al lui Ali Mohaqiq și o altă persoană au fost răniți în incident.

Noor a mers săptămîna trecută la Balkh pentru a sprijini forțele locale de securitate în operațiunile împotriva talibanilor.

Din cele 14 districte din Balkh, nouă au căzut sub controlul total al talibanilor în ultimele cîteva săptămîni. Districtele Kaldar și Chahar Boak, cel mai recent.

Talibanii reprezintă o amenințare pentru Mazar-e-Sharif, capitala provinciei, dar forțele de securitate și comandourile au întărit securitatea pentru a preveni capturarea de către talibani.

În urmă cu o săptămînă, Noor s-a angajat să mobilizeze publicul din Balkh împotriva talibanilor și să curățe provincia și să restabilească stabilitatea.

Căderea Balkh-ului înseamnă căderea Nordului și căderea Nordului înseamnă căderea Afghanistanului, a spus Noor.

Iunie a fost o lună de foc pentru 12 provincii, mai ales în nordul și centrul Afghanistanului. Autoritățile afgane susțin că Forțele Naționale Afghane de Securitate și Apărare (ANDSF) au ucis peste 6.000 de luptători talibani în aproximativ o lună, iar talibanii au spus că grupul a provocat victime majore forțelor guvernamentale.

În această perioadă, guvernul a părăsit, de asemenea, 120 de districte în urma ofensivelor talibane. În ultima OFENSIVĂ, talibanii au capturat centrul districtului Tagab din provincia nordică Kapisa.

Potrivit TOLOnews, 638 de militari și civili au fost uciși în atacurile talibanilor în această perioadă și alți 1.060 au fost răniți.

Motivul principal al prăbușirii districtelor este conducerea slabă la nivelul conducerii forțelor de securitate și apărare„, a declarat deputatul Khan Agha Rezayee.

Deși numărul atacurilor și exploziilor a scăzut în această perioadă, numărul victimelor în rîndul personalului de securitate și al civililor a continuat să crească.

Majoritatea victimelor au fost raportate în provinciile Baghlan, Faryab, Badakhshan, Ghazni, Takhar, Balkh, Ghor, Herat, Farah, Kunduz, Badghis și Sar-e-Pul.

Deputatul Ibdallullah Mohammadi acuză faptul că personalul din cadrul serviciilor de Securitate, și comandanții acestora, au fost schimbați, locul lor fiind luat de comandanți mai puțin instruiți.  „Nu a existat nici o pregătire pentru a face față unui război atît de mare, nu am fost pregătiți pentru războiul de gherilă”, a declarat și deputatul Arif Rahmani.

Între timp, Ministerul Apărării din Afghanistan (MoD) a declarat că forțele de securitate afghane au intensificat atacurile aeriene asupra pozițiilor talibanilor în Nangarhar, Herat, Balkh, Jawzjan, Helmand, Takhar, Badakhshan, Kunduz, Baghlan și provinciile Kapisa într-o acțiune de recuperare a districtelor pierdute.

„258 de luptători talibani au fost uciși și încă 100 au fost răniți în operațiunile desfășurate de forțele de securitate și apărare în ultimele 24 de ore”, a declarat Fawad Aman, purtător de cuvînt adjunct al Ministerului Apărării.

Premierul pakistanez Imran Khan, referitor la o posibilă înrăutățire a situației din Afghanistan, a declarat că Pakistanul se va confrunta cu un moment dificil, avînd în vedere impactul potențial al unui nou război civil în Afganistan. El a spus că Pakistanul nu are nici o influență asupra talibanilor.

În timpul unui discurs în Adunarea Națională a Pakistanului, el a criticat, de asemenea, politicile din trecut care au condus la aderarea Pakistanului la intervenția SUA în Afghanistan. El a menționat că nu s-a simțit niciodată mai „insultat” decît atunci cînd Pakistanul a decis să se alăture războiului american împotriva terorii.

Militarii români prezenți de 19 ani în TO Afghanistan au fost retrași în totalitate din această țară.

ROMÂNIA S-A RETRAS TOTAL DIN AFGHANISTAN

BMTF, 28 iun – Participarea de 19 ani a Armatei Române în Afghanistan s-a încheiat în noaptea de sîmbătă spre duminică, în momentul în care a fost repatriat şi ultimul detaşament românesc format din 140 de militari. În urma lor rămîne o ţară ameninţată de ofensiva talibanilor și cu o istorie de peste 40 de ani de război continuu, așa cum ați putut citii, în ultimii 15 ani, pe acest site.  

Soldaţii români au revenit în ţară sub comanda generalului de brigadă Iulian Daniliuc, reprezentantul naţional al Armatei României în Afghanistan. România a repatriat circa 670 de militari, din momentul luării deciziei NATO de a pleca din Afghanistan. Cea mai mare parte dintre cei aproximativ 600 de militari care au executat ultima rotaţie din Afghanistan, în perioada februarie-iunie 2021, aparţin Batalionului de Protecţie a Forţei „Jderii” comandat de locotenent-colonelul Vasile Mironescu, şi au executat, alături de militarii din cadrul ENS şi în cooperare cu forţele Coaliţiei internaţionale, cu Forţele Naţionale de Securitate şi Apărare Afghane şi cu liderii locali, misiuni specifice de protecţia forţei şi de pregătire a activităţilor de redislocare în ţară a detaşamentelor de militari şi a echipamentelor specifice misiunii.

Alături de aceştia au mai fost retraşi din Afghanistan şi ofiţeri de Operaţii Speciale (FOS) sau de Informaţii Militare, care, datorită modului în care înţeleg să-şi ducă la îndeplinire misiunile, au fost foarte apreciaţi de colegii aliaţi. Forţele pentru Operaţii Speciale au avut misiunea de a lua cu asalt „cuiburile” de talibani în echipe mixte cu militari FOS americani, britanici sau germani.

În Afghanistan au mai acţionat și au fost retraşi, şi ofiţerii de Informaţii Militare, care, în toţi aceşti ani, au reuşit să se infiltreze adînc în grupurile talibane pentru a obţine informaţii extrem de importante pentru aliaţi. Buni vorbitori de limbă pashtună şi cunoscători experimentaţi ai Coranului, unii dintre ei nu s-au ferit chiar să-şi întemeieze o familie cu cîte o femeie afghană pentru a fi consideraţi „persoane de încredere” în comunitate.

Activităţile de repatriere au fost sincronizate cu aliaţii din NATO şi cu partenerul strategic SUA, în cadrul operaţiei „SAFE RETURN AFGHANISTAN 2021” a Comandamentului Forţelor Întrunite, structura din MApN care exercită comanda operaţională a detaşamentelor Armatei României participante la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român. Pentru a asigura retragerea în siguranţă a trupelor aliate din Afghanistan, Pentagonul a adus în zonă un portavion şi două bombardiere Boeing B-52 Stratofortress pentru asigurarea sprijinului aerian în caz de atac taliban.

Potrivit MApN, din anul 2002 şi pînă în prezent, peste 32.000 de militari români, provenind din toate structurile luptătoare ale Forţelor Terestre, Aeriene, Navale, Forţelor pentru Operaţii Speciale şi structurilor de Informaţii Militare, au participat la misiuni şi operaţii internaţionale în teatrul de operaţiuni din Afghanistan. 27 de ostaşi români şi-au pierdut viaţa în cei 20 de ani de război.

Ce rămîne în urma acestei retrageri dictate politic? Talibanii cîştigă localitate după localitate într-o ofensivă ce s-a intensificat odată cu începutul retragerii forţelor aliate, operaţiune care ar urma să se încheie cel tîrziu la 11 septembrie. SUA au irosit aproape 1.000 de miliarde de dolari într-un război „inutil“ de 20 de ani, scrie „The Sun“. Talibanii susţin că au preluat controlul în 69 de districte afghane, doar de la 1 mai, cînd a început retragerea forţelor americane. Drept urmare, talibanii controlează în prezent 142 de districte, adică mai mult de o treime din cele 407 de districte, şi luptă în acest moment pentru controlul altor 170 de districte, provocînd pierderi grele forţelor de securitate afghane, antrenate de americani.

„Va fi tragic dacă această ofensivă militară continuă“, a declarat, săptămîna trecută, în Consiliul de Securitate al ONU, emisarul secretarului general al Naţiunilor Unite în această ţară, Deborah Lyons, subliniind că ameninţarea cu pierderea progreselor realizate în Afghanistan în ultimii 20 de ani este reală. „Majoritatea districtelor capturate înconjoară capitale ale unor provincii, ceea ce sugerează că talibanii se poziţionează pentru a încerca să preia controlul asupra acestor capitale odată ce forţele străine se vor retrage complet“, a spus responsabila ONU.

Combatanţi talibani au lansat miercuri o rachetă asupra unui spital din Afghanistan, care a provocat un incendiu major ce a condus la distrugerea dozelor de vaccin anti-COVID-19. Nu au fost raportate persoane decedate, au anunţat oficiali afghani, informează Reuters. Talibanii afirmă că sînt dispuşi să continue discuţiile de pace în Afghanistan, unde doresc adoptarea unui „sistem islamic adevărat“, în care drepturile femeilor să fie aliniate cu normele culturale şi religioase, scrie Reuters. Nu este clar dacă talibanii le vor permite femeilor să ocupe funcţii publice sau dacă locurile de muncă şi şcolile vor fi separate pe criterii de gen.

TALIBANII AU RECÎȘTIGAT CE AU PIERDUT ÎN 20 DE ANI

BMTF, 23 iun – Recentele cuceriri militare ale talibanilor în Afghanistan reprezintă un motiv de îngrijorare, a declarat marţi, în Consiliul de Securitate al ONU, emisarul secretarului general al Naţiunilor Unite în această ţară, Deborah Lyons, adăugînd că insurgenţii s-au poziţionat pentru a prelua controlul asupra centrelor administrative ale unor provincii afghane, potrivit AFP şi EFE, citate de Agerpres.

Potrivit responsabilei ONU, ameninţarea cu pierderea progreselor realizate în Afghanistan în ultimii 20 de ani este reală.

Din acest motiv, ea a cerut comunităţii internaţionale să exercite presiuni pentru ca talibanii să revină la masa negocierilor şi să discute despre încetarea focului cu guvernul de la Kabul, subliniind că ceea ce se întîmplă în Afghanistan va avea consecinţe globale.

Peste 50 din cele 370 de districte afghane au căzut în mîinile talibanilor de la începutul lunii mai. Majoritatea districtelor capturate înconjoară capitale ale unor provincii, ceea ce sugerează că talibanii se poziţionează pentru a încerca să preia controlul asupra acestor capitale odată ce forţele străine se vor retrage complet, a spus responsabila ONU. Menţinerea drepturilor femeilor este o prioritate şi aceasta nu ar trebui folosită ca monedă de schimb la masa negocierilor, a menţionat Deborah Lyons. Drepturile femeilor, ale bărbaţilor, ale oamenilor în general nu sînt negociabile, a insistat ea.

Ofensiva din teren a talibanilor contravine promisiunilor făcute de talibani privind negocieri politice în cadrul acordului lor de pace cu SUA, a subliniat aceasta.

Exprimîndu-se în numele SUA, ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a avertizat că ţara sa nu va recunoaşte un guvern afghan impus cu forţa.

În cursul sesiunii, Naţiunile Unite au subliniat de asemenea că fabricarea de opiu în această ţară a continuat şi chiar s-a dezvoltat în perioada crizei mondiale provocată de pandemia de COVID-19.

Potrivit unor responsabili locali, talibanii controlau marţi principalul punct de trecere a frontierei cu Tadjikistanul, în nordul Afghanistanului, precum şi districte care conduc spre capitala Kunduz al provinciei omonime, din nord-estul ţării.

Talibanii şi-au intensificat ofensiva pe teren odată cu retragerea forţelor americane la începutul lunii mai, operaţiune care ar urma să se încheie cel tîrziu la 11 septembrie.

Preşedintele SUA a decis în aprilie, contrar opiniei militarilor, să retragă toate trupele americane din Afghanistan pînă pe 11 septembrie. Operaţiunile de retragere au fost deja realizate într-o proporţie ce depăşeşte 50%. John Kirby a indicat că armata SUA continuă să ofere sprijin aerian forţelor afghane, dar a subliniat că acest sprijin nu va dura pînă în ultima zi a prezenţei militare americane în Afghanistan.

Preşedintele afgan Ashraf Ghani şi negociatorul-şef al guvernului său în discuţiile cu talibanii, Abdullah Abdullah, sînt aşteptaţi vineri la Casa Albă.

Luni, mai multe districte afghane au ajuns sub controlul talibanilor, pe măsură ce aceştia continuă să îşi extindă controlul.

Oficiali ai administraţiei locale au raportat că opt districte din provinciile Baghlan, Balkh şi Takhar au fost invadate de talibani în ultimele 24 de ore. Un oficial al Ministerului Apărării a scris pe Twitter că luptătorii talibani se aflau în apropierea oraşului Mazar-i-Sharif.

Dacă informaţiile sînt corecte, asta ar însemna că forţele talibane au revendicat 50 de districte de cînd trupele SUA şi NATO au început retragerea, pe 1 mai.

Afghanistanul este împărţit în 34 de provincii şi aproximativ 400 de districte.

AFGHANISTAN, VIETNAMUL DIN NOI

BMTF, 16 iunie – Talibanii se pregătesc să preia controlul Afganistanului după aproape 20 de ani de cînd au fost alungaţi de la putere în urma intervenţiei militare americane, lăudîndu-se că i-au „învins” pe americani, comentează AFP.

„Aceşti americani aroganţi au crezut că îi pot elimina pe talibani”, ironizează mollahul Misbah, comandantul insurgenţilor din provincia Ghazni, devastată de lupte, din partea central-estică a ţării. „Dar talibanii i-au învins pe americani şi pe aliaţii lor. Şi cu voia lui Allah, un regim islamic va fi reinstaurat în Afghanistan atunci cînd americanii vor fi plecat”, susţine un alt reprezentant taliban, care s-a prezentat agenţiei de presă franceze drept responsabil pentru sănătatea publică în Ghazni.

În timp ce discuţiile interafgane, care au debutat în septembrie în Qatar, bat pasul pe loc, talibanii profită de retragerea în curs de desfăşurare a forţelor americane pentru a cîştiga teren.

De la lansarea unei noi faze a operaţiunilor la începutul lunii mai, insurgenţii au preluat controlul a cel puţin 30 din aproximativ 400 de districte, informează Agerpres.

Din moment ce sprijinul aerian american s-a diminuat, forţele afghane se luptă pentru aprovizionarea numeroaselor avanposturi încercuite de talibani, determinînd trupele să-şi abandoneze poziţiile, în special în zonele rurale, notează AFP.

Talibanii au preluat controlul asupra a două districte din Ghazni, o provincie-cheie situată între două rute importante care leagă Kabul de Kandahar (sud), al doilea oraş ca mărime a ţării.

De acum, talibanii sînt prezenţi în aproape toate provinciile afghane şi încercuiesc mai multe mari oraşe.

Este strategia pe care au aplicat-o în anii 1990 pentru a cuceri aproape întreaga ţară şi a-şi instala regimul, care a căzut după intervenţia americană din 2001. Multora le este teamă că ei pregătesc o ofensivă majoră asupra oraşelor după plecarea americanilor şi a aliaţilor lor.

Guvernul de la Kabul asigură că armata este capabilă să-i respingă, insistînd asupra punctelor slabe ale insurgenţilor: lipsa de arme grele şi incapacitatea de a rezista loviturilor forţelor aeriene guvernamentale.

Dar mollahul Misbah nu se arată îngrijorat. Potrivit lui, victoria va fi de partea talibanilor de îndată ce trupele internaţionale îşi vor fi încheiat retragerea – teoretic nu mai tîrziu de 11 septembrie – după cum a declarat preşedintele american Joe Biden.

„Odata americanii plecaţi, guvernul nu va mai sta nici măcar cinci zile”, susţine comandantul taliban. „Când stăpînii vor fi înfrînţi, sclavii nu vor mai putea învinge Emiratul Islamic”.

În spatele frontului, talibanii administrează în mod curent zonele pe care le controlează.

Prezenţa crescîndă a talibanilor în apropiere de Ghazni ridică temeri privind un posibil atac asupra capitalei provinciei. Acest scenariu s-a întîmplat deja în 2018, cînd bazarul a fost distrus şi mulţi civili ucişi, scrie AFP.

Sprijinul acordat luptătorilor talibani, sunniţi, este facilitat şi de faptul că populaţia Afghanistanului este atît de etrogenă, încît nu se poate vorbi, cu adevărat, despre un popor Afghan în sensul clasic al cuvîntului. Nici despre stat naţional nu se poate vorbi! Probabil că cel mai nimerit termen ar fi „Confederaţie etnică” bazată pe o comuniune tribală (Tribal Commonwealth), concept promovat intens de către liderii locali, mai ales pashtuni.

Totuşi, e important de spus că dezordinea şi luptele necontenite din Afganistan au reprezentat şi reprezintă un interes important al Paqistanului, care este, de departe, cel mai interesat de perpetuarea acestui conflict. Pentru Paqistan războiul afghan, a fost o sursă importantă de venituri, influenţă politică şi „bunăvoinţă” americană.

În 2002, cînd am pus pentru prima dată piciorul în Kandahar, am fost mirat de ușurința cu care talibanii Emiratului Islamic au fost înfrînți. Atunci am spus, în ciuda tuturor criticilor, că talibanii au plecat la casele lor, dar se vor întoarce! Evenimentele politico-militare din ultimii ani demonstrează nu doar că am avut dreptate, în urmă cu 20 de ani, dar și fragilitatea construcţiei de securitate din Afghanistan, spaţiu pe care NATO şi Statele Unite se pregătesc să-l părăsească în 2021, la fel de penibil cum au părăsit şi Vietnamul, dar şi legătura, aproape ombilicală, între Paqistan şi forţele insurgente. Situaţia actuală din Afghanistan, după 20 ani de război împotriva talibanilor demonstrează, încă o dată, că recurgerea la superioritatea militară pe cîmpul de luptă nu se traduce, automat, într-un rezultat politic favorabil, iar pentru ca rezultatele din teren să fie vizibile, aria de operaţii CORECTĂ este Af-Paq-ul! Vietnamul şi, mai recent, experienţa Iraqului au demonstrat-o cu prisosinţă: marile armate ale Vestului împotmolindu-se în războiul de contrainsurgenţă!

Specialiştii militari identifică corect „Sindromul Vietnam” ca fiind „războiul de contrainsurgenţă”, mereu problematic, în care efortul de a realiza schimbarea de regim, pe baza unei intervenţii militare nu ţine seama, niciodată, de dinamica auto-determinării locale. Militarismul elitelor politice – tradus prin încrederea oarbă în hard power-ul militar şi dependent de acesta – trebuie ţinut departe de puterea militară, care poate fi utilizată raţional, pentru atingerea unor obiective, în anumite condiţii. De cele mai multe ori, militarismul decidenţilor politici produce o încredere supraevaluată în eficienţa puterii militare, pe care o finanţează în exces şi îi pretinde rezultate în teren, fără să ţină seama de diferenţele majore între cele două tipuri de războaie.

TALIBANII EN-FANFARE

BMTF, 11 iun – Retragerea trupelor SUA și NATO din Afghanistan se dovedesc deja tragice, dar vor deveni catastrofale pentru poporul afghan, greu încercat de aproape jumătate de veac de război continuu.

Talibanii îşi continuă cuceririle teritoriale în Afghanistan, preluînd controlul asupra a încă două districte, unul din ele de importanţă strategică, transmite agenția Agerpres, citînd surse internaționale.

După două zile de lupte intense între talibani şi forţele de securitate în districtul Arghanj Khwa, provincia nord-estică Badakshan, militarii au fost forţaţi să abandoneze ultimele puncte de control pe care le mai deţineau, au precizat consilierii locali Abdullah Naji Nazari şi Mahboob-ul Rahman Talaat.

Potrivit consilierilor, districtul are o importanţă strategică, fiind situat la doar 10 km de capitala provinciei, Faizabad, şi asigurînd legătura cu cel puţin alte 10 districte.

În sudul Afghanistanului, talibanii au cucerit un alt district din provincia Uruzgan, au anunţat doi membri ai parlamentului provinciei, Bismillah Jan Mohammad şi Qudratullah Rahimi.

Forţele de securitate din districtul Chinartoo s-au alăturat insurgenţilor pentru că nu mai primiseră nici un fel de provizii, au spus parlamentarii.

După Gizab, acesta este al doilea district din Uruzgan care a căzut în mîinile talibanilor în ultimele zile.

În cursul nopţi de marţi spre miercuri, cel puţin 10 genişti au fost ucişi şi alţi 14 răniţi într-un atac taliban asupra unui centru de deminare din provincia Baghlan, în nordul Afghanistanului, a anunţat Ministerul de Interne.

Miercuri a fost a cincea zi consecutivă în care insurgenţii au reuşit să preia controlul asupra unor districte.

De la 1 mai, de cînd a început retragerea oficială a forţelor americane şi a celorlalte trupe NATO din Afghanistan, cel puţin 14 districte au intrat sub controlul talibanilor.

Luni, şeful Comandamentului central al armatei americane (CENTCOM), generalul Kenneth McKenzie, a informat că retragerea trupelor americane, care ar trebui să se încheie pînă la 11 septembrie, a fost realizată în proporţie de aproximativ 50%.

Afghanistanul are 34 de provincii şi circa 400 de districte.

Conform unui raport ONU, talibanii au capturat anul trecut cinci districte, dintre care patru au fost recucerite de forţele guvernamentale în numai cîteva zile.

Pentagonul analizează acum dacă să ceară autorizaţie pentru a întreprinde lovituri aeriene în sprijinul forţelor de securitate afghane în situaţia în care capitala Kabul sau un alt oraş important se va afla în pericol să fie cucerit de talibani, a scris New York Times.

AUTOBUZE ARUNCATE ÎN AER, LA KABUL

BMTF, 2 iun – În 2004, la doi ani de la primul descălecat în Afghanistan, mi-am dat seama că trupele Coaliției și Misiunea ISAF aveau o situație relative facilă. Am scris, atunci, atrăgîndu-mi înjurăturile de rigoare și fiind catalogat anti-occidental, că talibanii nu au fost înfrînți ci s-au retras pe la casele lor, intrînd în amorțire, și se vor întoarce atunci cînd situația va fi prielnică.

Talibanii s-au întors! Și, în ciuda declarațiilor oficiale pe care le fac, regimul viitor nu va fi cu nimic mai deosebit față de ce au derulat în urmă cu 20 de ani. Doar că, metodele de punere în aplicare vor fi mai rafinate. Talibanii NU vor mai interzice accesul la școală a fetelor, dar vor face ca această frecventare a școlii să devină extrem de periculoasă, astfel încît fetele să renunțe singure. Circulația femeilor, neînsoțite, va fi, din nou, periculoasă. Profesorii, medicii, jurnaliștii și liderii de opinie vor avea morți violente și vor fi exemple publice.

În acest context înscriu spulberarea a două autobuze de călători, ieri, la Kabul. Cel puţin 12 civili afghani au fost ucişi şi zece răniţi în două explozii separate cu bombă împotriva a două autobuze de transport public în capitala Kabul, au informat miercuri oficiali din domeniul securităţii, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Atacurile au avut loc marţi seară în zone din vestul capitalei unde locuieşte o mare parte a comunităţii şiite din Afghanistan, o minoritate religioasă ce a constituit în trecut ţinta unor grupări precum Statul islamic, au indicat oficialii.

Atacurile cu bombă nu au fost revendicate.

Guvernul afghan îi acuză de obicei pe talibani pentru astfel de atentate, însă gruparea insurgentă neagă implicarea.

Violenţele s-au intensificat în Afghanistan în contextul retragerii trupelor americane şi ale NATO din această ţară pînă la data de 11 septembrie.

Luna trecută, cel puţin 85 de persoane, în majoritate eleve, au fost ucise şi 147 rănite în exploziile unei maşini-capcană şi a două bombe artizanale în apropierea unei şcoli în vestul capitalei afghane Kabul.

Aproape 1.800 de civili afghani au fost ucişi sau răniţi în primele trei luni ale anului în ciocnirile dintre forţele guvernamentale şi talibani, în ciuda eforturilor de pace, a indicat ONU luna trecută.

ARMISTIȚIU DE TREI ZILE PENTRU EID AL-FITR

BMTF, 10 mai – Talibanii au anunţat luni o încetare a focului de trei zile pentru Eid al-Fitr, sărbătoarea musulmană care va marca în această săptămâînă sfîrşitul lunii sfinte a Ramadanului, la două zile după un atac asupra unei şcoli care a făcut peste 50 de morţi, majoritatea adolescente, şi a cărui responsabilitate le-a fost atribuită de guvernul de la Kabul, notează AFP, preluată de Agerpres.

„Li se ordonă mujahedinilor din emiratele islamice (talibanii) să înceteze toate atacurile împotriva inamicului în toată ţara, din prima pînă în a treia zi de Eid ul-Fitr”, sărbătoare a cărei dată este stabilită de poziţia Lunii, potrivit unui comunicat al insurgenţilor. „Dar dacă inamicul conduce un asalt sau un atac împotriva voastră în aceste zile, staţi pregătiţi să vă protejaţi şi să vă apăraţi energic şi pe voi şi pe teritoriul vostru”, a continuat documentul.

Anunţul încetării focului are loc după cel mai sîngeros atentat comis în ultimul an în Afghanistan, care a vizat sîmbătă o şcoală de fete, artac ce spune multe în privința viitorului guvernat de talibani în Afghanistan.

Mai multe explozii s-au produs în faţa liceului Sayed-ul-Shuhada din zona Dasht-e-Barchi din districtul Kabul 13, situat într-un cartier populat în majoritate de şiiţi hazara, adesea vizaţi de militanţi extremişti sunniţi, în vestul capitalei afghane, în momentul în care numeroşi locuitori mergeau la cumpărături. Peste 50 de persoane, majoritatea eleve de liceu, au fost ucise şi o sută au fost rănite.

Familiile aflate în doliu au declarat că guvernul a ignorat oamenii și nu a reușit să le asigure siguranța. Ei spun că și-au pierdut speranța în guvern.

Talibanii au negat orice implicare în acest atentat, intervenit pe fondul retragerii ultimilor 2.500 de soldaţi americani prezenţi încă în această ţară sfîşiată de 40 de ani de conflict şi în continuare pradă violenţelor.

Cel puțin 13 civili au fost uciși și alți 37 au fost răniți în explozii separate de bombe la marginea drumului în provinciile Zabul și Parwan.

În Zabul, 11 civili au fost uciși și alți 28 au fost răniți într-o explozie cu bombă la marginea drumului care a vizat un autobuz cu pasageri din districtul Shahr-e-Safa din provincie, duminică seara, a declarat luni Ministerul de Interne într-un comunicat.

Explozia a avut loc în zona Taberei Muskan din district.

În ciuda armistițiului decretat, doi civili au fost uciși și alți nouă au fost răniți într-o explozie cu bombă la marginea drumului care a vizat luni dimineață un autobuz din zona Pul-e-Matak din provincia Parwan, au declarat oficialii din domeniul sănătății.

POLIȚIȘTI UCIȘI ÎN AMBUSCADĂ TALIBANĂ

BMTF, 26 apr – Doisprezece ofiţeri de poliţie au fost ucişi duminică în Afghanistan, dintre care şapte într-o ambuscadă organizată de talibani la sud de Kabul, au declarat oficiali afghani, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Atacul cu cele mai multe victime a avut loc în provincia Logar, în momentul în care, la Kabul, comandantul forţelor americane şi al NATO din Afghanistan, generalul Scott Miller, declara că au început pregătirile pentru retragerea forţelor străine prezente în această ţară, conform deciziei recente a preşedintelui Joe Biden.

„Şapte poliţişti au fost ucişi şi alţi trei răniţi într-o ambuscadă a talibanilor” în districtul Mohammad Agha, a declarat pentru AFP Dedar Lawang, purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei Logar, în care se află acest district.

Poliţiştii atacaţi făceau parte dintr-o unitate care păzea minele de cupru. Poliţia provincială a confirmat acest atac.

Afghanistanul, ţară a cărei economie a fost grav afectată de decenii de conflicte şi corupţie, are rezerve de cupru, fier, cobalt şi litiu.

Alţi cinci poliţişti au fost ucişi şi patru au fost răniţi în districtul Maiwand din provincia Kandahar (sud), un bastion al insurgenţilor, după ce un agresor aflat la volanul unei maşini cu explozibili a lovit în mod intenţionat un vehicul al poliţiei.

Ministerul afghan de interne a informat recent că talibanii au comis şase atentate sinucigaşe şi 62 de atentate cu bombă în ultimele zece zile, atacuri soldate cu peste 60 de morţi şi 180 de răniţi în rîndul civililor.

În paralel, generalul Miller a declarat că au început pregătirile în vederea predării bazelor forţelor afghane şi a retragerii trupelor americane.”În principal, vom preda bazele ministerului apărării şi altor forţe afghane”, a declarat generalul american reporterilor din Kabul, fără a oferi mai multe detalii cu privire la aceste baze.

Executivul american intenţionează să îşi retragă toate trupele din Afghanistan pînă pe 11 septembrie, dată ce va marca 20 de ani de la atentatele din 2001.

Preşedintele Joe Biden a afirmat recent că a sosit momentul să „punem capăt celui mai lung război din America”, început după atacurile din 11 septembrie 2001.

Mulţi analişti cred că această retragere ar putea arunca Afghanistanul într-un nou război civil sau ar putea facilita revenirea la putere a talibanilor, îndepărtaţi la sfîrşitul anului 2001.

Retragerea celor 2.500 de soldaţi americani va începe pe 1 mai, alături de cei ai NATO. Misiunea Resolute Support (misiune de instruire, consiliere şi asistenţă pentru forţele de securitate şi instituţiile afghane) reuneşte un total de 9.600 de militari din 36 de ţări, inclusiv România.