Categorie: Frontline News

PREDAȚI ORAȘELE SAU VEȚI MURI!

BMTF, 14 iul – Talibanii le-au transmis marţi un apel locuitorilor oraşelor afghane să se predea pentru a se evita luptele în aşezările urbane, transmite AFP, preluată de Agerpres.

”Acum cînd luptele din munţi şi deşerturi au ajuns la porţile oraşelor, mujahedinii nu vor lupte în oraşe. Este mai bine ca (…) învăţaţii şi ulemalele (membri ai clerului musulman – n.red.) să folosească toate canalale pentru a intra în contact cu talibanii spre a ajunge la un acord rezonabil pentru evitarea pagubelor în oraşele lor”, a transmis un reprezentant al talibanilor, Amir Khan Muttaqi.

Ministru al informaţiilor şi culturii în fostul regim taliban (1996-2001), Amir Khan Muttaqi conduce acum ”Comisia de invitare şi sfătuire” a mişcării talibane, căreia trebuie să i se adreseze cei care – militari, poliţişti, responsabili guvernamentali, funcţionari ori simplu civili – vor să se predea insurgenţilor.

Talibanii ”îi asigură pe toţi locuitorii că Afghanistanul va fi patria tuturor şi că nimeni nu va căuta să se răzbune”, mai spune Muttaqi într-un mesaj audio difuzat pe Twitter.

După ce au cucerit în ultimele două luni mari zone rurale într-o ofensivă lansată în mai odată cu debutul retragerii forţelor străine din ţară, talibanii încercuiesc mai multe capitale de provincii.

Lipsită de sprijinul aerian crucial al Statelor Unite, armata afghană nu a oferit decît o slabă rezistenţă şi nu mai controlează, practic, decît oraşele mari şi axele principale.

Apelul actual al talibanilor aminteşte de strategia pe care au folosit-o în timpul cuceririi puterii la mijlocul anilor 1990: asedierea localităţilor şi constrîngerea şefilor tradiţionali să negocieze predarea acestora.

Mai multe districte vecine cu Kabul au căzut recent în mîinile talibanilor, existînd temerea că aceştia vor ataca în curînd capitala sau aeroportul acesteia, singura poartă de ieşire pentru cetăţenii străini.

Marţi, poliţia a anunţat că patru civili au fost ucişi şi cinci răniţi într-o explozie la Kabul, a cărei origine nu este cunoscută deocamdată.

”Explozia a avut loc în centrul capitalei, la începutul după-amiezii”, a informat purtătorul de cuvînt al poliţiei, Ferdaws Faramarz, fără alte detalii.

BĂTĂLIA PENTRU KANDAHAR

Lupte grele în Districtul Dand. Căderea Kandaharului înseamnă căderea întregului Afghanistan

BMTF, 13 iul – După ce zilele trecute districtul Panjwayi din Provincia Kandahar, coșul de pîine al Sudului!, a căzut în fața talibanilor (previzibil, după ce din 2006, de la Operațiunea Medusa a ISAF în cooperare cu USSOF, NATO nu a mai acționat pe rutile de infiltrare a talibanilor!), la această oră, orașul Kandahar se află sub asaltul forțelor talibane. Unitățile forțelor speciale din Kandahar, s-au angajat să recupereze zonele care au căzut în mîinile talibanilor.

Talibanii au intensificat atacurile asupra orașelor Kandahar și Ghazni, ambele capitale de provincie, în ultimele 10 zile, ridicînd îngrijorări în rîndul unor parlamentari și rezidenți care avertizează că centrele provinciale vor cădea în fața ofensivei talibanilor dacă guvernul nu își va concentra eforturile pentru o contraofensivă.

Mai multe surse au declarat luni că districtul Kahmard din Bamiyan și districtul Garmsir din Helmand au fost cucerite de talibani în ultimele 24 de ore. Cu toate acestea, Ministerul Apărării a declarat că 271 de luptători talibani au fost uciși în operațiunile forțelor afghane în aceeași perioadă. Talibanii au respins aceste cifre.

Unitățile forțelor speciale au început o operațiune în districtul Dand, la sud de orașul Kandahar, și s-au angajat să recupereze zonele care au căzut în mîinile talibanilor.

„Autostrada, zonele și districtele care au fost capturate din motive de propagandă vor fi preluate în curînd”, a spus un membru al forțelor speciale.

Potrivit oficialilor și altor surse, ciocnirile sînt în curs în districtele 5, 6, 7, 13 și 15 din orașul Kandahar.

„Spitalul Mirwais din Kandahar este plin de martiri și răniți”, a spus Sediqullah, rezident din Kandahar.

„Căderea Kandaharului înseamnă căderea întregului Afghanistan. Favoritismul la numirile în Kandahar a dus la căderea districtelor și acum lupta a ajuns în oraș ”, a declarat Khalil Ahmad Mujahid, deputat din Kandahar.

Alături de Forțele Speciale Afghane, Corpul 205 al Armatei Naţionale Afghane şi Districtul 404 de poliţie luptă împreună pentru a respinge atacurile luptătorilor talibani şi a recupera districtele capturate de talibani.

Informațiile din surse locale indică faptul că se desfășoară ciocniri între forțele guvernamentale și talibani în districtele 2, 3 și 5 din orașul Ghazni.

„Ciocnirile au ajuns în orașul Ghazni și am pierdut aproape 50% din oraș”, a spus șeful consiliului provincial al lui Ghazni, Nasir Ahmad Faqiri.

Cu toate acestea, guvernul a promis că atacurile talibanilor vor fi respinse.

„Dacă credeți că veți continua acest război pentru încă 20 de ani – dacă faceți acest lucru, o altă forță străină va veni în țară”, a spus consilierul prezidențial Ibrahim Alokozai.

UPDATE. ASALT TALIBAN PE TOATE FRONTURILE. MILIȚIILE LOCALE RECHEMATE SUB ARME, CU TEAMA ABUZURILOR

BMTF, 9 iul – UPDATE: Talibanii au anunţat vineri că au cucerit Islam Qala, un post de frontieră cu Iranul, cel mai important din Afghanistan, situat în provincia Herat (vest), şi că o ofensivă continuă în ţară, relatează AFP.

”Postul de frontieră Islam Qala se află sub controlul nostru total şi-l vom pune în funcţiune azi”, a declarat AFP un purtător de cuvînt taliban, Zabihullah Mujahid. Islam Qala este unul dintre cele mai importante puncte de trecere a frontierei în Afghanistan – tranzitat de cea mai mare parte a comerţului legal între cele două ţări. El este al doilea post de frontieră important cucerit de talibani de la începutul unei ofensive-fulger, pe care au lansat-o la începutul lui mai, cînd Statele Unite au lansat ultima fază a retragerii lor din Afghanistan. Insurgenţii au cucerit luna trecută Shir Khan Bandar, principalul post de frontieră între Afhganistan şi Tadjikistan.

În Afghanistan talibanii string lațul în jurul principalelor orașe ale țării, iar guvernatorii provinciilor sînt în stare de alertă maximă. Totul se întîmplă pe fondul retragerii trupelor străine din țară, retragere avînd ca data limită, anunțată de președintele Biden, 31 august 2021.

Guvernatorul Kabulului, Mohammad Yaqoub, a declarat că militanții asociați cu Lashkar-e-Taiba din Pakistan și alte grupuri joacă un rol important în lupta de la Sarobi, aflată în desfășurare.

Locuitorii din Sarobi au declarat că talibanii au amenințat că vor lansa un atac asupra bazarului Sarobi.

Guvernatorul Kabulului a spus că, pe lîngă Sarobi, alte patru districte din provincia Kabul sînt sub asaltul talibanilor. Cu toate acestea, guvernatorul provinciei Kabul a spus că forțele de securitate nu vor permite talibanilor să își extindă aria de control.

„Talibanii încearcă să preia minele de rubin din districtul Jagdalak. Nu au capacitatea de a-l extrage, dar încercăm să împiedicăm controlul lor asupra acestuia ”, a declarat și guvernatorul districtului Sarobi.

„Inamicul încearcă să impună un asediu economic asupra Kabulului, vor să facă presiuni asupra arterelor economice, de aceea inamicul se concentrează pe rutele noastre de transport din est”, a declarat guvernatorul Kabulului, Mohammad Yaqoub.

„Se luptă zi și noapte, rămîne doar bazarul, în urmă cu cîteva zile au ucis mai mulți membri ai forței de securitate și i-au luat pe alții ca ostatici”, a spus Zahidullah, rezident în Sarobi.

Kabul are 14 districte, dintre care cinci sînt amenințate, potrivit oficialilor de securitate afghani.

La rîndul său, guvernatorul din Balkh, Mohammad Farhad Azimi, a declarat joi că din cei 5.000 de luptători angajați de liderii politici și alte personalități influente din Balkh ca parte a forțelor de protecție publică, 1.500 au fost deja dislocate în poziții de luptă pentru a înfrunta talibanii alături de forțele de Securitate guvernamentale.

Azimi a spus că liderii politici nu au reușit să mobilizeze întregul număr de luptători care au fost angajați să lupte împotriva insurgenților.

Potrivit lui Azimi, Direcția Națională de Securitate (NDS) a pregătit lista celor care sînt așteptați să lupte alături de Forța Națională de Apărare și Securitate Afghană (ANDSF).

Guvernul va dota membrii forței de protecție publică cu arme și vor fi plătiți 10.000 de AF pe lună.

„Au fost mobilizați 5.000 de luptători, dintre care 1.500 au fost desfășurați împreună cu forțele de securitate. Restul așteaptă echipamente și arme. De asemenea, vor contribui la împingerea activităților inamice în strînsă coordonare cu forțele de securitate ale Republicii Islamice Afghanistan ”, a spus Azimi.

Între timp, șeful consiliului provincial Balkh a spus că în trecut unele elemente au folosit în mod abuziv forțele de protecție publică și a spus că aceeași problemă se va repeta dacă forțele de protecție publică nu sînt conduse în mod corect.

„Unul dintre motivele cheie care au dus la prăbușirea districtului a fost acela că unii oameni s-au angajat să mobilizeze 100 de luptători, dar ulterior 20 dintre aceștia au fost folosiți în mod corect, restul de 80 au fost folosiți greșit sau nu au fost prezenți „, a declarat Afzal Hadid, șeful consiliului provincial Balkh.

Mobilizarea forțelor de protecție publică a ridicat speranțe pentru eforturile de prevenire a infiltrării talibanilor în provincii.

„Acești luptători ar trebui să fie controlați, astfel încît să nu se implice în jafuri armate, răzbunîndu-se și săvîrșind alte infracțiuni”, a declarat Abdul Hamid Sefwat, șeful Uniunii Societății Civile Balkh.

Oficialii locali din Balkh au declarat că membrii forțelor de protecție publică au fost dislocate în liniile defensive din jurul orașului Mazar-e-Sharif și din alte districte.

Unii comandanți ai forțelor de protecție  publică s-au declarat gata să participe la operațiunile de eliminare în zonele aflate sub controlul talibanilor, dacă guvernul le permite acest lucru.

Ciocnirile dintre forțele de securitate și talibani au început miercuri după ce aceștia a atacat mai multe părți ale orașului.

Forțele de securitate afghane au respins joi din nou atacul talibanilor asupra Qala-e-Naw, capitala provinciei Badghis din vestul Afghanistanului.

Joi dimineață, talibanii au lansat atacuri în apropierea clădirii sediului poliției, a bazei militare și a departamentului Direcției Naționale de Securitate (NDS) din oraș, a spus sursa.

„Forțele au răspuns din nou la atacul talibanilor”, a spus Shir Aqa Alokozai, adăugînd că „situația din Qala-e-Naw este sub controlul forțelor de securitate”.

Comandantul militar Hasibullah Akhundzada a spus: „Dimineața au avut loc mari ciocniri între forțele de securitate și inamic, soldate cu victim, în Qala-e-Naw, iar talibanii au fugit”.

Joi, mai devreme, Ziauddin Akazi, deputat de la Badghis, a spus că talibanii și-au reluat atacurile asupra orașului și a solicitat întăriri guvernului. De asemenea, el și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația civililor din oraș.

Cel puțin doi civili au fost uciși și mai mult de 60 de persoane au fost rănite în luptele din ultimele două zile, potrivit oficialilor sanitari.

Oficialii locali au spus că mai mulți oficiali din cadrul trupelor de Securitate afghane s-au predat talibanilor înainte ca grupul să lanseze atacuri asupra orașului.

Khawja Murad Murad, oficial de securitate, Abubaker Muradi, șef adjunct al Direcției Naționale de Securitate (NDS), Sarajuddin Payman, comandant al unui avanpost de securitate, Omar Azimi, ofițer de securitate al PD1, Nadir, comandant al unui avanpost al Unitatea de protecție publică a poliției, Khir Mohammad Arefi, comandantul unei armate teritoriale, și alte zeci de membri ai forțelor de securitate s-au predat talibanilor fără nici un fel de luptă, potrivit oficialilor.

Khan Jan Zafar și Mohammad Farid Akhizai, doi membri ai consiliului provincial, s-au predate, de asemenea, talibanilor, au spus oficialii.

Cu toate acestea, joi dimineață, Ministerul Apărării a emis o declarație în care spunea că „un număr mare de comandi afghani au sosit miercuri seara la Qala-e-Naw și operațiunile de compensare sînt în curs”.

Ministerul a mai spus că „cel puțin 69 de talibani au fost uciși, iar alți 23 au fost răniți în timpul atacului aerian de miercuri în mai multe părți din Qala-e-Naw”.

Între timp, oficialii locali din provincia Herat au declarat că forțele de securitate s-au retras din seara trecută din districtele Zenda Jan și Keshk-e-Kohna din provincie.

Unele părți din districtele Herat din Pashtoon Zarghoon, Kohsan și Shindand au căzut de asemenea în fața talibanilor încă de noaptea trecută, potrivit oficialilor.

AFGHANISTAN, ȚARA HAOSULUI TOTAL

BMTF, 8 iul – Guvernul de la Kabul a mobilizat mii de forte de Securitate pentru a lupta cu talibanii în nordul Afghanistanului, deși 1037 de soldaţi din armata afghană au dezertat și au trecut luni în Tadjikistan, cerînd protecţie. Rusia şi Turcia şi-au închis consulatele din Mazar-e-Sharif, capitala provinciei afghane din nord unde consulatele Indiei, Tadjikistanului, Pakistanului, Iranului şi Uzbekistanului din zonă au anunţat că şi-au redus activitatea.

Pakistanul a închis un foarte important punct de frontieră la graniţa cu Afghanistanului, în Kandahar, invocînd însă probleme legate de răspîndirea pandemiei, însă deciziile sînt legate de ofensiva talibanilor pe toate fronturile.

Surse din zonă anunţă că este posibil să fie tăiată ruta Kabul-Bagram, perspectivă de coşmar care ar lăsa posibilă doar evacura membrilor ambasadelor, personalului militar şi civil al ambasadelor din „zona verde” a Kabulului doar cu ajutorul elicopterelor, repetînd exact tragedia de la Saigon…

Autorităţile afgane au desfăşurat marţi sute de soldaţi şi membri ai miliţiilor proguvernamentale pentru a contracara o vastă ofensivă a talibanilor în nordul ţării, în urma căreia o mie de militari afghani au fost nevoiţi luni să se pună la adăpost în ţara vecină Tadjikistan, relatează AFP.

Luptele s-au intensificat în mai multe provincii afghane, dar talibanii şi-au concentrat eforturile mai ales în nord, unde au cucerit mai multe zeci de districte de cînd SUA şi NATO au început în mai retragerea finală a trupelor lor.

În faţa înaintării îngrijorătoare a talibanilor în nord, departe de bastioanele lor tradiţionale din sud, guvernul a decis să trimită trupe pentru a pregăti o contraofensivă.

Sute de soldaţi şi membri ai miliţiilor proguvernamentale au fost mobilizaţi în provinciile nordice Takhar şi Badakhshan, unde talibanii au cucerit în scurt timp mari teritorii, uneori chiar fără luptă.

Cele două provincii făceau parte dintre fiefurile forţelor NATO şi în anii 1990 s-au opus regimului taliban, care nu a reuşit atunci să le cucerească niciodată.

Viteza şi uşurinţa cu care talibanii au cucerit de această dată respectivele provincii au dat o lovitură psihologică foarte dură autorităţilor afghane.

Responsabilii militari afghani au recunoscut că nu au reuşit să protejeze anumite districte rurale izolate, dar au promis să-şi concentreze eforturile pe securitatea marilor aglomerări, a rutelor principale şi a oraşelor de la frontieră.

Săptămîna trecută, forţele americane şi ale NATO s-au retras de la baza aeriană Bagram, cea mai mare din Afghanistan, situată la 50 km nord de Kabul şi care a fost centrul nevralgic al operaţiunilor purtate de la debutul intervenţiei lor militare, declanşată în urma atentatelor de la 11 septembrie 2001.

Părăsirea bazei de la Bagram, una din etapele finale ale retragerii definitive după 20 de ani de război, are ca efect limitarea sprijinului aerian vital acordat pînă acum de SUA armatei afghane.

Potrivit AFP, consilierul naţional afghan pentru securitate, Hamdullah Mohib, a admis marţi că absenţa sprijinului aerian a constrîns armata să se retragă din anumite posturi isolate, dar acest proces este sub control, forţele de securitate afghane, armata aerului afghană s-au reorganizat, a afirmat el.

Luni, peste o mie de soldaţi afghani au fost nevoiţi să-şi găsească refugiu în Tadjikistan după lupte intense cu talibanii. Alte sute făcuseră acelaşi lucru în ultimele săptămîni.

Talibanii deţin deja de la sfîrşitul lui iunie principalul post de frontieră cu Tadjikistan şi celelalte căi de trecere spre această ţară, precum şi districtele care conduc spre Kunduz, la 50 km de graniţa tadjică.

În aceste condiţii, preşedintele tadjic Emomali Rahmon a ordonat luni mobilizarea a 20.000 de rezervişti pentru a întări frontiera.

Luptele din nord au făcut Rusia să-şi închidă consulatul de la Mazar-i-Sharif, capitala provinciei Balkh, aproape de frontiera cu Uzbekistan.

Duminică, talibanii au preluat controlul în districtul-cheie Panjwai, în fostul lor bastion din provincia sudică Kandahar. Marţi, ei au afirmat că au cucerit un alt district în provincia vecină Nimroz.

Guvernul şi talibanii s-au lansat, de asemenea, într-un război de propagandă pe reţelele sociale. Guvernul a publicat imagini video cu raiduri aeriene care distrug poziţiile talibanilor şi se laudă cu pierderile grele provocate acestora. De partea cealaltă, site-uri pro-insurgenţi actualizează cu regularitate numărul districtelor căzute şi postează imagini cu soldaţi care predau armele.

FUGA DIN BAGRAM

BMTF, 6 iulie – Am fost extrem de frustrat că nu am putut fi present la retragerea trupelor române din Afghanistan, după 19 ani de misiuni în acest Teatru de Operații. Ministerul Apărării Naționale a invocat inatacabilul context de Securitate, pentru cunoscători, acest motiv nestînd în picioare.

Realitatea este că retragerea trupelor NATO și SUA din Afghanistan seamănă cu o fugă! Relatările de la fața locului confirmînd acest lucru, iar Bagramul este mărturie!

Haosul a pus stăpînire pe baza aeriană din Bagram după plecarea trupelor americane din ceea ce a fost cea mai mare fortăreaţă militară a forţelor internaţionale din Afghanistan, lăsînd o senzaţie de îngrijorare în rîndul afghanilor cu privire la impactul retragerii, relatează luni EFE într-un comentariu.

Bagram, situată la circa 70 kilometri de Kabul, a fost abandonată de ultimul grup al forţelor americane la puţin după miezul nopţii, vinerea trecută, pe întuneric şi fără nici un avertisment.

„Am aflat vineri dimineaţă, în jurul orei şase, pentru că (americanii) nu ne-au informat cu privire la ultima plecare a ultimului grup” de militari, a declarat pentru EFE un funcţionar de securitate afghan, recent transferat la baza aeriană din Bagram. „Măcar ne-ar fi putut face favoarea să ne informeze de abandonarea bazei de către ultimul lor om”, a acuzat acesta.

Cînd forţele afghane au pătruns în Bagram, vineri dimineaţa, baza fusese deja luată cu asalt de localnici care au escaladat zidurile fortăreţei, au jefuit şi chiar au încercat să dărîme zidurile pentru a scoate vehiculele din interior, informează Agerpres.

„Cînd am aflat, ne-am grăbit să intrăm în bază pentru a evita jafurile, am arestat vreo 70 de persoane, altele au fugit”, a relatat oficialul afghan.

La 1 mai, după aproape 20 de ani de război, forţele coaliţiei au început retragerea din Afghanistan a celor 2.500 de militari americani şi 7.000 de militari ai NATO, proces care este de aşteptat să se încheie la începutul lunii septembrie.

Înainte de aceasta, şi trupele italiene şi germane din provinciile Herat şi Balkh şi-au abandonat bazele în timpul nopţii, fără a-şi anunţa retragerea.

„Au invadat Afghanistanul fără acceptul afghanilor şi acum au plecat fără să se coordoneze cu forţele noastre de securitate. Aceasta este o dovadă a apatiei şi indiferenţei acestora faţă de poporul afghan şi faţă de ţara noastră”, s-a plîns Ibrahim, un comerciant în vîrstă de 28 de ani care vinde fier vechi în apropiere de baza de la Bagram.

Pînă acum, Bagram se putea vedea de la depărtare ca un oraş luminos şi inclusiv satele din împrejurimi foloseau curent electric de la bază. „Astăzi, toate luminile puternice au fost stinse, zona se aseamănă cu un cimitir, americanii au lăsat în urmă un cimitir, nu o bază aeriană”, spune Ibrahim pentru EFE.

La apogeul său, baza a adăpostit pînă la 100.000 de militari ai coaliţiei, iar de aici au fost lansate majoritatea operaţiunilor aeriene şi atacuri împotriva insurgenţilor în două decenii de război.

Baza a fost echipată cu tehnologie modernă de război de către forţele americane şi, în ciuda constantelor atacuri cu rachete şi obuze din partea talibanilor, nimeni nu se simţea nesigur în interior, datorită complexului sistem de apărare.

Bagram adăposteşte în continuare o controversată închisoare în care sute de combatanţi au fost deţinuţi de-a lungul anilor.

Acum, „fiecare hangar şi încăpere din bază este întunecoasă ca un mormînt, nu există electricitate, nu ştim de unde să pornim generatoarele de electricitate”, a declarat pentru EFE o altă oficialitate din domeniul securităţii. Fiecare turn de supraveghere are uşi protejate cu parole, dar americanii nu au lăsat codurile de acces, „iar soldaţii noştri nu au putut folosi aceste porţi pentru a urca în turnurile de supraveghere”, a explicat el.

În prezent, afghanii trebuie să pornească baza cu echipament de bază, pentru că americanii – spune oficialul citat – „au înlăturat toate sistemele de apărare şi supraveghere şi echipamentul modern pe care le foloseau pentru securitatea bazei”.

Retragerea SUA din baza strategică de la Bagram are efecte negative şi asupra securităţii şi vieţii de zi cu zi a cetăţenilor din jurul bazei şi din satele învecinate. Locuitorii se tem pentru siguranţa lor şi o posibilă sosire a talibanilor în zona lor.

„Nu ştim ce să facem după asta, ar trebui să părăsim ţara sau nu? Pentru că nici guvernul nu se află într-o situaţie prea bună”, a declarat un localnic, Rashid.

Retragerea forţelor SUA şi ale NATO coincide cu creşterea atacurilor talibanilor, care de la 1 mai au capturat peste 80 de centre de district şi asediază mai multe capitale provinciale.

PANJWAI A CĂZUT, DUMINICĂ

BMTF, 5 iul – Acum 20 de ani SUA au promis că talibanii vor fi eradicaţi de pe faţa pămîntului şi că inevitabila lor victoria va anula definitiv orice şansă ca talibanii sau o altă mişcatre islamistă să se regrupeze acolo şi să plece din nou la asalt împotriva lumii civilizate.

N-a fost să fie aşa şi acum SUA și aliații pleacă din Afghanistan care, zi de zi, este recuperat de talibani, exact cum s-a petrecut odinioară şi în cazul ocupanţilor sovietici.

Militanţii talibani au preluat controlul asupra a cel puţin 28 de districte din opt provincii din Afghanistan în ultima săptămînă.

Numai în provincia Badahshan, din nord-estul ţării, talibanii au cucerit cel puţin 11 districte în acest weekend, potrivit autorităţilor locale.

Numeroase districte au fost pur şi simplu abandonate de forţele de securitate afghane. Mai mult de 300 de militari afghani au trecut graniţa cu Tadjikistan, întrucît talibanii se apropiau de graniţă, a transmis Comitetul pentru Securitate Naţională din Tadjikistan. Trupele afghane au trecut graniţa sîmbătă, la 6.30 ora locală.

În provincia Badahshan cîteva sute de familii au fost nevoite să-şi părăsească căminele din cauza luptelor.

După ce Washingtonul a început, la 1 mai, retragerea militarilor săi din Afghanistan după 20 de ani de război, talibanii şi-au intensificat ofensiva împotriva forţelor militare afghane pentru a prelua controlul asupra zonelor rurale din întreaga ţară.

În ultima perioadă, ofensiva talibanilor a vizat mai ales nordul Afghanistanului, deşi duminică ei au preluat controlul asupra districtului-cheie Panjwai, din vechiul lor bastion situat în provincia meridională Kandahar.

Potrivit Hindustan Times, militari afghani au pierdut controlul asupra districtului Panjwai din provincia Kandahar, din sudul ţării. Panjwai a fost ţinta talibanilor de mai mult timp, avînd în vedere poziţia acestuia, aflîndu-se în apropiere de oraşul Kandahar.

În prezent, talibanii controlează 100 de districte dintr-un total de 421, iar Panjwai este al cincilea district din Kandahar pe care talibanii l-au obţinut în ultima vreme.

AFGHANISTAN, UN IUNIE MORTAL! GUVERNUL DE LA KABUL PIERDE 120 DE DISTRICTE ÎN FAȚA TALIBANILOR

BMTF, 2 IUL – Un atac cu mortiere a vizat reședința lui Atta Mohammad Noor, fostul guvernator al provinciei Balkh,  aseară, rănind cel puțin două persoane, a declarat deputatul Sayed Zahir Masroor, potrivit surselor noastre de la Kabul.

Atacul a avut loc în timp ce Noor se afla într-o întîlnire cu lideri politici, membri ai consiliului provincial și oficiali de securitate pentru a revizui situația de securitate a provinciei.

Surse din cadrul serviciilor de securitate au declarat că proiectilul a lovit un vehicul care aparținea lui Ali Mohaqiq, deputat și fiul lui Mohammad Mohaqiq, consilier principal în afaceri politice și de securitate al președintelui. Un șofer al lui Ali Mohaqiq și o altă persoană au fost răniți în incident.

Noor a mers săptămîna trecută la Balkh pentru a sprijini forțele locale de securitate în operațiunile împotriva talibanilor.

Din cele 14 districte din Balkh, nouă au căzut sub controlul total al talibanilor în ultimele cîteva săptămîni. Districtele Kaldar și Chahar Boak, cel mai recent.

Talibanii reprezintă o amenințare pentru Mazar-e-Sharif, capitala provinciei, dar forțele de securitate și comandourile au întărit securitatea pentru a preveni capturarea de către talibani.

În urmă cu o săptămînă, Noor s-a angajat să mobilizeze publicul din Balkh împotriva talibanilor și să curățe provincia și să restabilească stabilitatea.

Căderea Balkh-ului înseamnă căderea Nordului și căderea Nordului înseamnă căderea Afghanistanului, a spus Noor.

Iunie a fost o lună de foc pentru 12 provincii, mai ales în nordul și centrul Afghanistanului. Autoritățile afgane susțin că Forțele Naționale Afghane de Securitate și Apărare (ANDSF) au ucis peste 6.000 de luptători talibani în aproximativ o lună, iar talibanii au spus că grupul a provocat victime majore forțelor guvernamentale.

În această perioadă, guvernul a părăsit, de asemenea, 120 de districte în urma ofensivelor talibane. În ultima OFENSIVĂ, talibanii au capturat centrul districtului Tagab din provincia nordică Kapisa.

Potrivit TOLOnews, 638 de militari și civili au fost uciși în atacurile talibanilor în această perioadă și alți 1.060 au fost răniți.

Motivul principal al prăbușirii districtelor este conducerea slabă la nivelul conducerii forțelor de securitate și apărare„, a declarat deputatul Khan Agha Rezayee.

Deși numărul atacurilor și exploziilor a scăzut în această perioadă, numărul victimelor în rîndul personalului de securitate și al civililor a continuat să crească.

Majoritatea victimelor au fost raportate în provinciile Baghlan, Faryab, Badakhshan, Ghazni, Takhar, Balkh, Ghor, Herat, Farah, Kunduz, Badghis și Sar-e-Pul.

Deputatul Ibdallullah Mohammadi acuză faptul că personalul din cadrul serviciilor de Securitate, și comandanții acestora, au fost schimbați, locul lor fiind luat de comandanți mai puțin instruiți.  „Nu a existat nici o pregătire pentru a face față unui război atît de mare, nu am fost pregătiți pentru războiul de gherilă”, a declarat și deputatul Arif Rahmani.

Între timp, Ministerul Apărării din Afghanistan (MoD) a declarat că forțele de securitate afghane au intensificat atacurile aeriene asupra pozițiilor talibanilor în Nangarhar, Herat, Balkh, Jawzjan, Helmand, Takhar, Badakhshan, Kunduz, Baghlan și provinciile Kapisa într-o acțiune de recuperare a districtelor pierdute.

„258 de luptători talibani au fost uciși și încă 100 au fost răniți în operațiunile desfășurate de forțele de securitate și apărare în ultimele 24 de ore”, a declarat Fawad Aman, purtător de cuvînt adjunct al Ministerului Apărării.

Premierul pakistanez Imran Khan, referitor la o posibilă înrăutățire a situației din Afghanistan, a declarat că Pakistanul se va confrunta cu un moment dificil, avînd în vedere impactul potențial al unui nou război civil în Afganistan. El a spus că Pakistanul nu are nici o influență asupra talibanilor.

În timpul unui discurs în Adunarea Națională a Pakistanului, el a criticat, de asemenea, politicile din trecut care au condus la aderarea Pakistanului la intervenția SUA în Afghanistan. El a menționat că nu s-a simțit niciodată mai „insultat” decît atunci cînd Pakistanul a decis să se alăture războiului american împotriva terorii.

Militarii români prezenți de 19 ani în TO Afghanistan au fost retrași în totalitate din această țară.

ROMÂNIA S-A RETRAS TOTAL DIN AFGHANISTAN

BMTF, 28 iun – Participarea de 19 ani a Armatei Române în Afghanistan s-a încheiat în noaptea de sîmbătă spre duminică, în momentul în care a fost repatriat şi ultimul detaşament românesc format din 140 de militari. În urma lor rămîne o ţară ameninţată de ofensiva talibanilor și cu o istorie de peste 40 de ani de război continuu, așa cum ați putut citii, în ultimii 15 ani, pe acest site.  

Soldaţii români au revenit în ţară sub comanda generalului de brigadă Iulian Daniliuc, reprezentantul naţional al Armatei României în Afghanistan. România a repatriat circa 670 de militari, din momentul luării deciziei NATO de a pleca din Afghanistan. Cea mai mare parte dintre cei aproximativ 600 de militari care au executat ultima rotaţie din Afghanistan, în perioada februarie-iunie 2021, aparţin Batalionului de Protecţie a Forţei „Jderii” comandat de locotenent-colonelul Vasile Mironescu, şi au executat, alături de militarii din cadrul ENS şi în cooperare cu forţele Coaliţiei internaţionale, cu Forţele Naţionale de Securitate şi Apărare Afghane şi cu liderii locali, misiuni specifice de protecţia forţei şi de pregătire a activităţilor de redislocare în ţară a detaşamentelor de militari şi a echipamentelor specifice misiunii.

Alături de aceştia au mai fost retraşi din Afghanistan şi ofiţeri de Operaţii Speciale (FOS) sau de Informaţii Militare, care, datorită modului în care înţeleg să-şi ducă la îndeplinire misiunile, au fost foarte apreciaţi de colegii aliaţi. Forţele pentru Operaţii Speciale au avut misiunea de a lua cu asalt „cuiburile” de talibani în echipe mixte cu militari FOS americani, britanici sau germani.

În Afghanistan au mai acţionat și au fost retraşi, şi ofiţerii de Informaţii Militare, care, în toţi aceşti ani, au reuşit să se infiltreze adînc în grupurile talibane pentru a obţine informaţii extrem de importante pentru aliaţi. Buni vorbitori de limbă pashtună şi cunoscători experimentaţi ai Coranului, unii dintre ei nu s-au ferit chiar să-şi întemeieze o familie cu cîte o femeie afghană pentru a fi consideraţi „persoane de încredere” în comunitate.

Activităţile de repatriere au fost sincronizate cu aliaţii din NATO şi cu partenerul strategic SUA, în cadrul operaţiei „SAFE RETURN AFGHANISTAN 2021” a Comandamentului Forţelor Întrunite, structura din MApN care exercită comanda operaţională a detaşamentelor Armatei României participante la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român. Pentru a asigura retragerea în siguranţă a trupelor aliate din Afghanistan, Pentagonul a adus în zonă un portavion şi două bombardiere Boeing B-52 Stratofortress pentru asigurarea sprijinului aerian în caz de atac taliban.

Potrivit MApN, din anul 2002 şi pînă în prezent, peste 32.000 de militari români, provenind din toate structurile luptătoare ale Forţelor Terestre, Aeriene, Navale, Forţelor pentru Operaţii Speciale şi structurilor de Informaţii Militare, au participat la misiuni şi operaţii internaţionale în teatrul de operaţiuni din Afghanistan. 27 de ostaşi români şi-au pierdut viaţa în cei 20 de ani de război.

Ce rămîne în urma acestei retrageri dictate politic? Talibanii cîştigă localitate după localitate într-o ofensivă ce s-a intensificat odată cu începutul retragerii forţelor aliate, operaţiune care ar urma să se încheie cel tîrziu la 11 septembrie. SUA au irosit aproape 1.000 de miliarde de dolari într-un război „inutil“ de 20 de ani, scrie „The Sun“. Talibanii susţin că au preluat controlul în 69 de districte afghane, doar de la 1 mai, cînd a început retragerea forţelor americane. Drept urmare, talibanii controlează în prezent 142 de districte, adică mai mult de o treime din cele 407 de districte, şi luptă în acest moment pentru controlul altor 170 de districte, provocînd pierderi grele forţelor de securitate afghane, antrenate de americani.

„Va fi tragic dacă această ofensivă militară continuă“, a declarat, săptămîna trecută, în Consiliul de Securitate al ONU, emisarul secretarului general al Naţiunilor Unite în această ţară, Deborah Lyons, subliniind că ameninţarea cu pierderea progreselor realizate în Afghanistan în ultimii 20 de ani este reală. „Majoritatea districtelor capturate înconjoară capitale ale unor provincii, ceea ce sugerează că talibanii se poziţionează pentru a încerca să preia controlul asupra acestor capitale odată ce forţele străine se vor retrage complet“, a spus responsabila ONU.

Combatanţi talibani au lansat miercuri o rachetă asupra unui spital din Afghanistan, care a provocat un incendiu major ce a condus la distrugerea dozelor de vaccin anti-COVID-19. Nu au fost raportate persoane decedate, au anunţat oficiali afghani, informează Reuters. Talibanii afirmă că sînt dispuşi să continue discuţiile de pace în Afghanistan, unde doresc adoptarea unui „sistem islamic adevărat“, în care drepturile femeilor să fie aliniate cu normele culturale şi religioase, scrie Reuters. Nu este clar dacă talibanii le vor permite femeilor să ocupe funcţii publice sau dacă locurile de muncă şi şcolile vor fi separate pe criterii de gen.

TALIBANII AU RECÎȘTIGAT CE AU PIERDUT ÎN 20 DE ANI

BMTF, 23 iun – Recentele cuceriri militare ale talibanilor în Afghanistan reprezintă un motiv de îngrijorare, a declarat marţi, în Consiliul de Securitate al ONU, emisarul secretarului general al Naţiunilor Unite în această ţară, Deborah Lyons, adăugînd că insurgenţii s-au poziţionat pentru a prelua controlul asupra centrelor administrative ale unor provincii afghane, potrivit AFP şi EFE, citate de Agerpres.

Potrivit responsabilei ONU, ameninţarea cu pierderea progreselor realizate în Afghanistan în ultimii 20 de ani este reală.

Din acest motiv, ea a cerut comunităţii internaţionale să exercite presiuni pentru ca talibanii să revină la masa negocierilor şi să discute despre încetarea focului cu guvernul de la Kabul, subliniind că ceea ce se întîmplă în Afghanistan va avea consecinţe globale.

Peste 50 din cele 370 de districte afghane au căzut în mîinile talibanilor de la începutul lunii mai. Majoritatea districtelor capturate înconjoară capitale ale unor provincii, ceea ce sugerează că talibanii se poziţionează pentru a încerca să preia controlul asupra acestor capitale odată ce forţele străine se vor retrage complet, a spus responsabila ONU. Menţinerea drepturilor femeilor este o prioritate şi aceasta nu ar trebui folosită ca monedă de schimb la masa negocierilor, a menţionat Deborah Lyons. Drepturile femeilor, ale bărbaţilor, ale oamenilor în general nu sînt negociabile, a insistat ea.

Ofensiva din teren a talibanilor contravine promisiunilor făcute de talibani privind negocieri politice în cadrul acordului lor de pace cu SUA, a subliniat aceasta.

Exprimîndu-se în numele SUA, ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a avertizat că ţara sa nu va recunoaşte un guvern afghan impus cu forţa.

În cursul sesiunii, Naţiunile Unite au subliniat de asemenea că fabricarea de opiu în această ţară a continuat şi chiar s-a dezvoltat în perioada crizei mondiale provocată de pandemia de COVID-19.

Potrivit unor responsabili locali, talibanii controlau marţi principalul punct de trecere a frontierei cu Tadjikistanul, în nordul Afghanistanului, precum şi districte care conduc spre capitala Kunduz al provinciei omonime, din nord-estul ţării.

Talibanii şi-au intensificat ofensiva pe teren odată cu retragerea forţelor americane la începutul lunii mai, operaţiune care ar urma să se încheie cel tîrziu la 11 septembrie.

Preşedintele SUA a decis în aprilie, contrar opiniei militarilor, să retragă toate trupele americane din Afghanistan pînă pe 11 septembrie. Operaţiunile de retragere au fost deja realizate într-o proporţie ce depăşeşte 50%. John Kirby a indicat că armata SUA continuă să ofere sprijin aerian forţelor afghane, dar a subliniat că acest sprijin nu va dura pînă în ultima zi a prezenţei militare americane în Afghanistan.

Preşedintele afgan Ashraf Ghani şi negociatorul-şef al guvernului său în discuţiile cu talibanii, Abdullah Abdullah, sînt aşteptaţi vineri la Casa Albă.

Luni, mai multe districte afghane au ajuns sub controlul talibanilor, pe măsură ce aceştia continuă să îşi extindă controlul.

Oficiali ai administraţiei locale au raportat că opt districte din provinciile Baghlan, Balkh şi Takhar au fost invadate de talibani în ultimele 24 de ore. Un oficial al Ministerului Apărării a scris pe Twitter că luptătorii talibani se aflau în apropierea oraşului Mazar-i-Sharif.

Dacă informaţiile sînt corecte, asta ar însemna că forţele talibane au revendicat 50 de districte de cînd trupele SUA şi NATO au început retragerea, pe 1 mai.

Afghanistanul este împărţit în 34 de provincii şi aproximativ 400 de districte.

PANDEMIA A FAVORIZAT CREȘTEREA NIVELULUI DE CONFLICT GLOBAL

BMTF, 17 iun – Nivelurile de conflict în ţările lumii au înregistrat o creştere după izbucnirea pandemiei de COVID-19, constată Indexul Global al Păcii pe anul 2020, publicat joi de Institutul pentru Economie şi Pace, transmite Agerpres.

Raportul arată o creştere a conflictelor peste tot în lume pentru a noua oară în ultimii 12 ani.

Deşi nivelurile generale de conflict şi terorism au scăzut în 2020, instabilitatea politică şi demonstraţiile cu violenţă au înregistrat o creştere, a afirmat fondatorul institutului, Steve Killelea, care a pus această evoluţie pe seama pandemiei.

El a previzionat că impactul economic al pandemiei va accentua incertitudinea, mai ales în ţările care se confruntau cu situaţii dificile încă înainte de apariţia coronavirusului. În plus, este probabil că redresarea va fi foarte inegală, ceea ce riscă să adîncească decalajele.

Per total, Indexul Global al Păcii a consemnat mai mult de 5.000 de evenimente violente legate de pandemie între ianuarie 2020 şi aprilie 2021.

În 25 de ţări a crescut numărul demonstraţiilor violente, capitol la care situaţia s-a ameliorat în numai opt state.

Cele mai grave situaţii au fost consemnate în Belarus, Myanmar şi Rusia, unde autorităţile i-au reprimat cu violenţă pe protestatari.

În SUA, tulburările civile au crescut puternic în perioada evaluată, nu doar din cauza pandemiei, ci şi a creşterii mişcării Black Lives Matter şi a asaltului din ianuarie asupra Capitolului de la Washington.

În schimb, rata omorurilor, numărul victimelor terorismului şi percepţia infracţionalităţii au scăzut semnificativ în numeroase locuri din lume, deşi situaţia a diferit semnificativ de la o zonă la alta.

În Afghanistan, Brazilia, Africa de Sud şi Mexic, de exemplu, mai mult de jumătate dintre locuitori au continuat să citeze violenţa drept cel mai mare risc pentru siguranţa proprie în viaţa de zi cu zi.

Raportul a identificat Afghanistanul drept cea mai puţin paşnică ţară din lume, urmată de Yemen, Syria, Sudanul de Sud şi Iraq.

La polul opus, Islanda îşi menţine poziţia de cea mai paşnică ţară, pe care o deţine din 2008.

Ca regiune, Europa este la rîndul ei cea mai paşnică, deşi raportul constată şi aici o creştere a instabilităţii politice.

Indexul Global al Păcii acoperă 99,7% din populaţia lumii, potrivit autorilor săi, şi evaluează situaţia cu ajutorul a 23 de indicatori calitativi şi cantitativi grupaţi pe trei domenii: conflict în desfăşurare, securitate şi militarizare.

AFGHANISTAN, VIETNAMUL DIN NOI

BMTF, 16 iunie – Talibanii se pregătesc să preia controlul Afganistanului după aproape 20 de ani de cînd au fost alungaţi de la putere în urma intervenţiei militare americane, lăudîndu-se că i-au „învins” pe americani, comentează AFP.

„Aceşti americani aroganţi au crezut că îi pot elimina pe talibani”, ironizează mollahul Misbah, comandantul insurgenţilor din provincia Ghazni, devastată de lupte, din partea central-estică a ţării. „Dar talibanii i-au învins pe americani şi pe aliaţii lor. Şi cu voia lui Allah, un regim islamic va fi reinstaurat în Afghanistan atunci cînd americanii vor fi plecat”, susţine un alt reprezentant taliban, care s-a prezentat agenţiei de presă franceze drept responsabil pentru sănătatea publică în Ghazni.

În timp ce discuţiile interafgane, care au debutat în septembrie în Qatar, bat pasul pe loc, talibanii profită de retragerea în curs de desfăşurare a forţelor americane pentru a cîştiga teren.

De la lansarea unei noi faze a operaţiunilor la începutul lunii mai, insurgenţii au preluat controlul a cel puţin 30 din aproximativ 400 de districte, informează Agerpres.

Din moment ce sprijinul aerian american s-a diminuat, forţele afghane se luptă pentru aprovizionarea numeroaselor avanposturi încercuite de talibani, determinînd trupele să-şi abandoneze poziţiile, în special în zonele rurale, notează AFP.

Talibanii au preluat controlul asupra a două districte din Ghazni, o provincie-cheie situată între două rute importante care leagă Kabul de Kandahar (sud), al doilea oraş ca mărime a ţării.

De acum, talibanii sînt prezenţi în aproape toate provinciile afghane şi încercuiesc mai multe mari oraşe.

Este strategia pe care au aplicat-o în anii 1990 pentru a cuceri aproape întreaga ţară şi a-şi instala regimul, care a căzut după intervenţia americană din 2001. Multora le este teamă că ei pregătesc o ofensivă majoră asupra oraşelor după plecarea americanilor şi a aliaţilor lor.

Guvernul de la Kabul asigură că armata este capabilă să-i respingă, insistînd asupra punctelor slabe ale insurgenţilor: lipsa de arme grele şi incapacitatea de a rezista loviturilor forţelor aeriene guvernamentale.

Dar mollahul Misbah nu se arată îngrijorat. Potrivit lui, victoria va fi de partea talibanilor de îndată ce trupele internaţionale îşi vor fi încheiat retragerea – teoretic nu mai tîrziu de 11 septembrie – după cum a declarat preşedintele american Joe Biden.

„Odata americanii plecaţi, guvernul nu va mai sta nici măcar cinci zile”, susţine comandantul taliban. „Când stăpînii vor fi înfrînţi, sclavii nu vor mai putea învinge Emiratul Islamic”.

În spatele frontului, talibanii administrează în mod curent zonele pe care le controlează.

Prezenţa crescîndă a talibanilor în apropiere de Ghazni ridică temeri privind un posibil atac asupra capitalei provinciei. Acest scenariu s-a întîmplat deja în 2018, cînd bazarul a fost distrus şi mulţi civili ucişi, scrie AFP.

Sprijinul acordat luptătorilor talibani, sunniţi, este facilitat şi de faptul că populaţia Afghanistanului este atît de etrogenă, încît nu se poate vorbi, cu adevărat, despre un popor Afghan în sensul clasic al cuvîntului. Nici despre stat naţional nu se poate vorbi! Probabil că cel mai nimerit termen ar fi „Confederaţie etnică” bazată pe o comuniune tribală (Tribal Commonwealth), concept promovat intens de către liderii locali, mai ales pashtuni.

Totuşi, e important de spus că dezordinea şi luptele necontenite din Afganistan au reprezentat şi reprezintă un interes important al Paqistanului, care este, de departe, cel mai interesat de perpetuarea acestui conflict. Pentru Paqistan războiul afghan, a fost o sursă importantă de venituri, influenţă politică şi „bunăvoinţă” americană.

În 2002, cînd am pus pentru prima dată piciorul în Kandahar, am fost mirat de ușurința cu care talibanii Emiratului Islamic au fost înfrînți. Atunci am spus, în ciuda tuturor criticilor, că talibanii au plecat la casele lor, dar se vor întoarce! Evenimentele politico-militare din ultimii ani demonstrează nu doar că am avut dreptate, în urmă cu 20 de ani, dar și fragilitatea construcţiei de securitate din Afghanistan, spaţiu pe care NATO şi Statele Unite se pregătesc să-l părăsească în 2021, la fel de penibil cum au părăsit şi Vietnamul, dar şi legătura, aproape ombilicală, între Paqistan şi forţele insurgente. Situaţia actuală din Afghanistan, după 20 ani de război împotriva talibanilor demonstrează, încă o dată, că recurgerea la superioritatea militară pe cîmpul de luptă nu se traduce, automat, într-un rezultat politic favorabil, iar pentru ca rezultatele din teren să fie vizibile, aria de operaţii CORECTĂ este Af-Paq-ul! Vietnamul şi, mai recent, experienţa Iraqului au demonstrat-o cu prisosinţă: marile armate ale Vestului împotmolindu-se în războiul de contrainsurgenţă!

Specialiştii militari identifică corect „Sindromul Vietnam” ca fiind „războiul de contrainsurgenţă”, mereu problematic, în care efortul de a realiza schimbarea de regim, pe baza unei intervenţii militare nu ţine seama, niciodată, de dinamica auto-determinării locale. Militarismul elitelor politice – tradus prin încrederea oarbă în hard power-ul militar şi dependent de acesta – trebuie ţinut departe de puterea militară, care poate fi utilizată raţional, pentru atingerea unor obiective, în anumite condiţii. De cele mai multe ori, militarismul decidenţilor politici produce o încredere supraevaluată în eficienţa puterii militare, pe care o finanţează în exces şi îi pretinde rezultate în teren, fără să ţină seama de diferenţele majore între cele două tipuri de războaie.

TALIBANII EN-FANFARE

BMTF, 11 iun – Retragerea trupelor SUA și NATO din Afghanistan se dovedesc deja tragice, dar vor deveni catastrofale pentru poporul afghan, greu încercat de aproape jumătate de veac de război continuu.

Talibanii îşi continuă cuceririle teritoriale în Afghanistan, preluînd controlul asupra a încă două districte, unul din ele de importanţă strategică, transmite agenția Agerpres, citînd surse internaționale.

După două zile de lupte intense între talibani şi forţele de securitate în districtul Arghanj Khwa, provincia nord-estică Badakshan, militarii au fost forţaţi să abandoneze ultimele puncte de control pe care le mai deţineau, au precizat consilierii locali Abdullah Naji Nazari şi Mahboob-ul Rahman Talaat.

Potrivit consilierilor, districtul are o importanţă strategică, fiind situat la doar 10 km de capitala provinciei, Faizabad, şi asigurînd legătura cu cel puţin alte 10 districte.

În sudul Afghanistanului, talibanii au cucerit un alt district din provincia Uruzgan, au anunţat doi membri ai parlamentului provinciei, Bismillah Jan Mohammad şi Qudratullah Rahimi.

Forţele de securitate din districtul Chinartoo s-au alăturat insurgenţilor pentru că nu mai primiseră nici un fel de provizii, au spus parlamentarii.

După Gizab, acesta este al doilea district din Uruzgan care a căzut în mîinile talibanilor în ultimele zile.

În cursul nopţi de marţi spre miercuri, cel puţin 10 genişti au fost ucişi şi alţi 14 răniţi într-un atac taliban asupra unui centru de deminare din provincia Baghlan, în nordul Afghanistanului, a anunţat Ministerul de Interne.

Miercuri a fost a cincea zi consecutivă în care insurgenţii au reuşit să preia controlul asupra unor districte.

De la 1 mai, de cînd a început retragerea oficială a forţelor americane şi a celorlalte trupe NATO din Afghanistan, cel puţin 14 districte au intrat sub controlul talibanilor.

Luni, şeful Comandamentului central al armatei americane (CENTCOM), generalul Kenneth McKenzie, a informat că retragerea trupelor americane, care ar trebui să se încheie pînă la 11 septembrie, a fost realizată în proporţie de aproximativ 50%.

Afghanistanul are 34 de provincii şi circa 400 de districte.

Conform unui raport ONU, talibanii au capturat anul trecut cinci districte, dintre care patru au fost recucerite de forţele guvernamentale în numai cîteva zile.

Pentagonul analizează acum dacă să ceară autorizaţie pentru a întreprinde lovituri aeriene în sprijinul forţelor de securitate afghane în situaţia în care capitala Kabul sau un alt oraş important se va afla în pericol să fie cucerit de talibani, a scris New York Times.

VETERANII DE RĂZBOI, CONSULTĂRI LA MApN

Marți, 8 iunie, a.c., la invitația Col.Dr. Claudiu Toma – Șeful Direcției pentru Relația cu Parlamentul și Calitatea Vieții Personalului din MApN, delegația Ordinului Militar al Veteranilor compusă din Col.(r) Dr. Vasile Vreme – președintele Ordinului și Manuel Vlăduț – prim-vicepreședinte, a participat la sediul Direcției, la o întâlnire de lucru unde au fost prezentate aspecte din activitatea asociației, activități în derulare și de perspectivă, precum și propuneri referitoare la menținerea unui climat de cooperare dintre Ordinul Militar al Veteranilor și structurile MApN.

OMV apreciază deschiderea conducerii Direcției pentru perspectiva unor viitoare colaborări și mulțumește în numele camarazilor, pentru invitațiă!

Ordinul Militar al Veteranilor din Teatrele de Operații a fost înființat la 13 februarie 2019 la Medgidia, prin hotărâre judecătorească și prin voința a câtorva militari, veterani ai teatrelor de operații din Kosovo, Afghanistan și Irak. Organizația s-a format inițial în jurul unui nucleu format din militari rezerviști dar și activi din Brigada 9 Mecanizată ,,Mărășești,, din județul Constanța, pentru ca apoi să se extindă și la nivel național, prin reprezentanții săi din mai multe județe.

Actualmente, Ordinul Militar al Veteranilor numără aproximativ 300 de membri, veterani ai teatrelor de operații activi și rezerviști.Organizația noastră a fost creată încă de la început, cu scopul de a reuni și de a reprezenta militarii care au executat misiuni în teatrele de operații externe, dar și de a milita și a promova imaginea Armatei României, onoarea și demnitatea militară, tradițiile de luptă și istorice ale militarilor români.

Recent, OMV a stabilit contacte și colaborări cu primării, consilii județene și parlamentari români, cu federația europeană a asociațiilor de militari – EUROMIL, în vederea susținerii activităților viitoare. A purtat inclusiv  corespondență cu Ministerul Apărării Naționale și Avocatul Poporului, prin care a sesizat unele încălcări ale drepturilor militarilor activi și rezerviști. Ca exemplu, în urma demersului OMV, Avocatul Poporului a trimis către Curtea Constituțională, excepția de neconstituționalitate a interzicerii dreptului militarilor activi, de a se organiza în sindicate.

Prin aceste activitãţi, desfãşurate în deplin respect faţã de lege, se urmãrește permanent cultivarea şi dezvoltarea nobilului sentiment de apartenenţă a militarilor veterani la elita Armatei României, de patriotism şi de cult al eroilor neamului românesc.

Fortes Fortuna Juvat!

JURNALIȘTI MORȚI DE COVID-19

BMTF, 8 iun – Cel puţin 1.500 de jurnalişti din 77 de ţări au murit de COVID-19 de la declanşarea pandemiei, a informat luni ONG-ul Press Emblem Campaign (PEC), care a precizat că în luna mai a fost atins numărul record de 200 de ziarişti decedaţi de această boală, relatează EFE, preluată de Agerpres.

Aproape jumătate – 246 – dintre decesele jurnaliştilor s-a produs în India, care s-a confruntat în acea lună cu cel mai grav val de coronavirus, în timp ce 239 de ziarişti au murit în Brazilia, notează PEC într-un comunicat.

Agerpres notează că secretarul general al PEC, Blaise Lempen, a deplîns faptul că în ţările în dezvoltare progresul campaniei de vaccinare este insuficient pentru dezaccelerarea pandemiei şi a reamintit că jurnaliştii sînt o categorie profesională deosebit de expusă virusului.

ONG a mulţumit în acest sens că unele ţări au inclus jurnaliştii în grupurile prioritare pentru vaccinare şi că unele guverne au luat măsuri pentru a ajuta familiile ziariştilor decedaţi.

Pe continente, America Latină a înregistrat 795 de morţi, peste jumătate dintre decesele consemnate în rîndul ziariştilor, urmată de Asia cu 406 de decese, Europa cu 192, Africa cu 57 şi America de Nord cu 51 de decese de la începutul pandemiei.

În ce priveşte ţările, mass-media indiene au fost cele mai afectate cu cel puţin 246 de jurnalişti decedaţi în ultimul an şi jumătate, deşi, potrivit unor surse, cifra reală ar putea depăşi 400.

După India, cea mai afectată ţară este Brazilia cu 239 de ziarişti morţi de COVID-19, urmată de Peru cu 163 şi de Mexic cu 112.

Următoarele zece ţări cele mai afectate din lume sînt în ordine Columbia, Italia, Bangladesh, Ecuador, SUA şi Iran.

De asemenea în Spania s-au înregistrat 15 decese în rîndul acestor profesionişti de la începerea pandemiei.

PEC notează că numărul real al victimelor pandemiei în rîndul acestei categorii profesionale ar putea fi mai mare, avînd în vedere că unele ţări nu dispun de informaţii fiabile.

Criza a afectat puternic sectorul media, de care tocmai acum avem nevoie pentru a ne oferi informații exacte și a combate dezinformarea.

Media se confruntă cu o scădere masivă a veniturilor din publicitate, iar Parlamentul European se teme că înrăutățirea situației financiare ar putea împiedica-o să transmită informații clare și factuale și să combată dezinformarea cu privire la pandemia de coronavirus.

Într-o rezoluție votată la 17 aprilie, eurodeputații au declarat că dezinformarea pe tema virusului reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, că toți cetățenii ar trebui să aibă acces la informații exacte și verificate și că democrația are nevoie de o presă independentă și suficient finanțată.

Libertatea de exprimare și libertatea și pluralismul media sînt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE și în Convenția europeană a drepturilor omului.

Pentru a depăși situația critică în care se află media, deputații din comisia CULT au cerut CE să găsească o finanțare de urgență pentru presă.

Au fost deja luate unele măsuri pentru susținerea libertății media și protecția jurnaliștilor. În martie 2020, Uniunea Europeană a pus la dispoziție 5,1 milioane de EUR pentru finanțarea unor proiecte care urmăresc detectarea și împiedicarea încălcărilor libertății presei, identificarea riscurilor de pierdere a pluralismului și susținerea anchetelor transfrontaliere.

3 mai este Ziua mondială a libertății presei. Reporterii fără frontiere (RFF) au publicat ediția din 2020 a Indexului mondial al libertății presei, care ține seama și de pericolele la adresa unui jurnalism liber și corect create de epidemie.

Conform indicelui 2020, Europa rămâne continentul unde libertatea presei este cel mai mult respectată. Majoritatea statelor UE sunt în categoria „bine” sau „destul de bine”. Finlanda, Danemarca, Suedia și Țările de Jos continuă să aibă cele mai bune punctaje.

Deși UE este cel mai sigur loc pentru jurnaliști, RFF avertizează că au existat cazuri de hărțuire și amenințări la adresa jurnaliștilor.

Măsurile de urgență luate de unele guverne ca reacție la epidemia de Covid-19 au avut un impact asupra clasamentului unor țări precum China (confirmată pe locul 177), Iran (locul 173, cu 3 mai jos) și Irak (locul 162, cu 6 mai jos).

Orientul Mijlociu și Africa de Nord continuă să fie regiunile cele mai periculoase din lume pentru jurnaliști, iar în Asia-Pacific s-a înregistrat cea mai mare creștere a încălcărilor libertății presei (cu 1,7 %).

RFF a semnalat că 11 jurnaliști au fost uciși pînă acum în 2020. 2019 a fost anul cu cele mai puține victime din ultimii 16 ani, cu 49 de jurnaliști uciși în întreaga lume, datorită scăderii numărului de morți în conflictele armate (cu 44 % mai puțin decît în anul precedent).

În ciuda unor cifre pozitive, situația generală a libertății media în întreaga lume s-a înrăutățit, iar ostilitatea față de jurnaliști a crescut. Numărul țărilor considerate sigure pentru jurnaliști continuă să scadă, doar 24 % dintre cele 180 de țări fiind clasificate drept „bune” sau „destul de bune” în 2019 și 2020, față de 26 % în 2018 și 27 % în 2017.

Aproximativ 361 de jurnaliști se află în prezent în detenție, în scădere de la 389 de cazuri la sfîrșitul anului 2019. Aproape o treime sînt în China. Restul sînt concentrați în Egipt, Arabia Saudită, Siria, Turcia, Vietnam, Iran, Bahrain și Yemen. Numărul jurnaliștilor ținuți ostatici a rămas stabil în 2019. Ei se află în patru țări: Siria, Yemen, Irak și Ucraina. Cifrele pe 2020 privind ostaticii nu sînt încă cunoscute.

Indicele anual al Reporteri fără frontiere clasifică 180 de țări și regiuni în funcție de gradul de libertate a presei. Țările primesc un punctaj între 0 și 100, ținînd seama de criterii precum pluralismul, independența media, cadrul legislativ, transparența și nivelul abuzurilor față de jurnaliști. Cu cît scorul este mai mic, cu atît nivelul libertății presei în țara respectivă este mai bun.

Al Jazeera vînat în Israel

BMTF, 7 iun – După ce clădirea cu 13 etaje ce adăpostea echipele canalului de ştiri qatarez Al-Jazeera şi agenţiei americană de presă Associated Press (AP) a fost pulverizată de mai multe rachete israeliene, o corespondentă a canalului qatarez a fost arestată sîmbătă în timpul unei manifestaţii în cartierul arab Sheikh Jarrah din Ierusalimul de Est.

Xavier Abu Eid din partea Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OLP) a acuzat forţele de poliţie israeliene că atacă echipa TV şi îi distruge echipamentul.

Un purtător de cuvînt al poliţiei israeliene a declarat că jurnalista Al Jazeera a atacat fizic forţele de securitate care încercau să disperseze demonstraţia şi că a refuzat să se identifice.

În înregistrările video ale incidentului se poate vedea însă că jurnalista Givara Budeiri purta o vestă pe care scria „Presă”.

Conform poliţiei, locuitorii au aruncat în forţele de securitate cu pietre şi petarde în timpul protestelor.

Al Jazeera a informat ulterior că jurnalista a fost eliberată din arest după cîteva ore. Echipamentul unuia din cameramani a fost distrus în timpul incidentului.

„Au venit din toate direcţiile, nu ştiu de ce, m-au lovit cu picioarele de perete”, a spus declarat Budeiri după ce a fost eliberată sîmbătă tîrziu.

„Condamnăm acţiunile forţelor de ocupaţie israeliene în cei mai puternici termeni. Targetarea sistematică a jurnaliştilor noştri încalcă total toate convenţiilor internaţionale”, a declarat directorul general interimar al Al Jazeera Media Network, Mostefa Souag.

„Acţiunile violente de astăzi ale forţelor de ocupaţie israeliene împotriva lui Givara Budeiri şi a lui Nabil Mazzawi ignoră total drepturile omului în cazul jurnaliştilor”, a adăugat Mostefa Souag.

Conflictele legate de posibile evacuări ale familiilor palestiniene din cartier au exacerbat recent tensiunile în cartierul Sheikh Jarrah. Cartierul este centrul atenţiei de zeci de ani din cauza disputelor privind proprietăţile, revendicate atît de coloniştii israelieni, cît şi de palestinieni. Protestele au continuat în Sheikh Jarrah şi după convenirea încetării focului între Israel şi mişcarea Hamas din Fâşia Gaza, pe 21 mai.

O hotărâre judecătorească privind evacuările forţate din Sheikh Jarrah a fost amînată.

AUTOBUZE ARUNCATE ÎN AER, LA KABUL

BMTF, 2 iun – În 2004, la doi ani de la primul descălecat în Afghanistan, mi-am dat seama că trupele Coaliției și Misiunea ISAF aveau o situație relative facilă. Am scris, atunci, atrăgîndu-mi înjurăturile de rigoare și fiind catalogat anti-occidental, că talibanii nu au fost înfrînți ci s-au retras pe la casele lor, intrînd în amorțire, și se vor întoarce atunci cînd situația va fi prielnică.

Talibanii s-au întors! Și, în ciuda declarațiilor oficiale pe care le fac, regimul viitor nu va fi cu nimic mai deosebit față de ce au derulat în urmă cu 20 de ani. Doar că, metodele de punere în aplicare vor fi mai rafinate. Talibanii NU vor mai interzice accesul la școală a fetelor, dar vor face ca această frecventare a școlii să devină extrem de periculoasă, astfel încît fetele să renunțe singure. Circulația femeilor, neînsoțite, va fi, din nou, periculoasă. Profesorii, medicii, jurnaliștii și liderii de opinie vor avea morți violente și vor fi exemple publice.

În acest context înscriu spulberarea a două autobuze de călători, ieri, la Kabul. Cel puţin 12 civili afghani au fost ucişi şi zece răniţi în două explozii separate cu bombă împotriva a două autobuze de transport public în capitala Kabul, au informat miercuri oficiali din domeniul securităţii, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Atacurile au avut loc marţi seară în zone din vestul capitalei unde locuieşte o mare parte a comunităţii şiite din Afghanistan, o minoritate religioasă ce a constituit în trecut ţinta unor grupări precum Statul islamic, au indicat oficialii.

Atacurile cu bombă nu au fost revendicate.

Guvernul afghan îi acuză de obicei pe talibani pentru astfel de atentate, însă gruparea insurgentă neagă implicarea.

Violenţele s-au intensificat în Afghanistan în contextul retragerii trupelor americane şi ale NATO din această ţară pînă la data de 11 septembrie.

Luna trecută, cel puţin 85 de persoane, în majoritate eleve, au fost ucise şi 147 rănite în exploziile unei maşini-capcană şi a două bombe artizanale în apropierea unei şcoli în vestul capitalei afghane Kabul.

Aproape 1.800 de civili afghani au fost ucişi sau răniţi în primele trei luni ale anului în ciocnirile dintre forţele guvernamentale şi talibani, în ciuda eforturilor de pace, a indicat ONU luna trecută.

LUKAȘENKO RECIDIVEAZĂ

BMTF, 1 iun – Unul din puţinele site-uri de ştiri independente din Belarus, TUT.BY, a anunţat luni că redactorul său şef Marina Zolotova a fost acuzată într-un caz de evaziune fiscală despre care susţine că a fost fabricat ca parte a unei represiuni a regimului împotriva mass-media, informează Reuters, preluată de Agerpres.

Zolotova riscă o pedeapsă cu închisoarea între trei şi şapte ani dacă va fi găsită vinovată după o audiere ce a avut loc cu uşile închise, susţine TUT.BY.

Autorităţile din Belarus nu au confirmat acuzaţiile, iar un purtător de cuvînt al Comitetului de anchetă al statului nu a răspuns la solicitarea de a face comentarii pe acest subiect.

Instanţa din Minsk unde a avut loc audierea jurnalistei Marina Zolotova nu a putut fi contactată pentru comentarii.

Zolotova a fost „acuzată de complicitate la evaziunea fiscală pe o scară deosebit de largă”, a precizat site-ul TUT.BY.

Autorităţile din Belarus au arestat 15 angajaţi ai TUT.BY ca parte a unei represiuni iniţiate în urma protestelor în masă împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, declanşate după controversatele alegeri prezidenţiale de anul trecut.

TUT.BY a fost unul din cele mai citite site-uri de ştiri din Belarus în timpul protestelor.

Regimul Lukaşenko a ridicat acreditarea multor organizaţii de presă.

Jurnaliştii de opoziţie din Belarus afirmă că s-au confruntat cu raiduri, arestări, au fost închişi sau forţaţi să plece în străinătate.

Cel mai elocvent exemplu este cazul jurnalistului Roman Protasevici, în vîrstă de 26 de ani, arestat pe 23 mai, după ce autorităţile din Belarus au deturnat spre Minsk un avion Ryanair ce efectua o cursă comercială pe ruta Atena – Vilnius.

UN SEMNAL CU 4300 DE RACHETE ÎN 11 ZILE

Palestinian militants of the Ezzedine al-Qassam Brigades, Hamas’ armed wing, attend the funeral of militant Mohammed Obied during his funeral in the town of Deir al-Balah, in the central Gaza Strip on June 30, 2014. Palestinian security sources said a drone strike targeted a group of armed men, killing one militant yesterday in the town of Khan Yunis in southern Gaza Strip after Prime Minister Benjamin Netanyahu warned that operations could be expanded in the enclave in response to surging rocket fire. AFP PHOTO / SAID KHATIB (Photo credit should read SAID KHATIB/AFP/Getty Images)

BMTF, 21 mai – Gruparea islamistă Hamas a revendicat „victoria” în recenta confruntare armată cu Israelul, conform unei declaraţii a unui înalt oficial al mişcării în faţa a mii de persoane adunate vineri pentru a-şi manifesta bucuria în oraşul Gaza după intrarea în vigoare a încetării focului, informează vineri AFP, preluată de Agerpres.

„Aceasta este euforia victoriei”, a declarat Khalil al-Hayya, numărul doi al biroului politic al Hamas în Fâşia Gaza, în timpul unui discurs adresat persoanelor reunite pentru a sărbători armistiţiul, promiţîndu-le totodată acestora reconstruirea caselor distruse de raidurile israeliene.

Graţie medierii egiptene, Israel şi Hamas au convenit joi seară o încetare a focului, care a intrat în vigoare vineri şi care pune capăt unei perioade de 11 zile de ciocniri care s-au soldat cu cel puţin 232 de morţi în tabăra palestiniană, dintre care 65 de copii şi numeroşi luptători ai Hamas şi ai Jihadului Islamic, şi 12 morţi în tabăra israeliană, dintre care un copil, o adolescentă şi un soldat.

Ostilităţile au început pe 10 mai, cu un tir de de rachete al Hamas asupra Israelului în semn de „solidaritate” cu sutele de palestinieni răniţi în ciocnirile cu poliţia israeliană pe Esplanada Moscheilor din Ierusalim, al treilea cel mai sfînt loc al islamului, unde le-a fost restricţionat accesul.

După aceste atacuri, Israelul a lansat o operaţiune menită să reducă capacităţile militare ale Hamas prin intensificarea atacurilor aeriene asupra Fâşiei Gaza, o enclavă cu o populaţie de două milioane de locuitori aflată sub blocadă israeliană de aproape 15 ani.

La rîndul lor, grupările Hamas şi Jihadul Islamic au lansat un număr record de peste 4.300 de rachete asupra Israelului, care are un scut antirachetă ce a făcut posibilă interceptarea a 90% din aceste proiectile.

Dacă armata israeliană a redus capacităţile militare ale Hamas prin uciderea mai multor comandanţi din departamentele tehnic şi de informaţii şi prin distrugerea infrastructurii sale, mişcarea armată islamistă a reuşit în mod simbolic, potrivit analiştilor, să readucă în centrul atenţiei conflictul israeliano-palestinian.

JURNALIȘTII, ȚINTE LEGITIME?

BMTF, 17 mai – Reporteri fără Frontiere (RSF) a sesizat duminică Curtea Penală Internaţională (CPI) după atacurile israeliene asupra clădirii ce găzduia birouri mass-media în Fâşia din Gaza, considerînd că acestea pot fi „crime de război”, informează AFP. Nu este pentru prima dată, pe parcursul conflictelor purtate, cînd Israelul încearcă să suprime vocile neutre, altele decît propaganda oficială.

„În ultima săptămînă, birourile a 23 de mass-media locale şi internaţionale au fost distruse de atacuri israeliene aeriene ţintite”, a declarat RSF în sesizarea sa, aceste bombardamentele vizînd birouri de presă palestiniene şi străine.

„RSF consideră că ţintirea voluntară a mass-media şi distrugerea totală şi intenţionată a echipamentelor acestora reprezintă o crimă de război în temeiul articolului 8 al Statutului de la Roma”, conform scrisorii din 16 mai adresată procuroarei generale a CPI, Fatou Bensouda.

„Armata israeliană nu a provocat doar daune materiale masive redacţiilor ale căror jurnalişti, echipamente şi instalaţii sînt persoane şi bunuri protejate în temeiul protecţiei datorate populaţiei civile. Aceasta a împiedicat, de asemenea, acoperirea mediatică a unui conflict ce afectează în mod direct şi grav populaţia civilă”, consideră RSF.

În Gaza, clădirea cu 13 etaje ce adăpostea echipele canalului de ştiri qatarez Al-Jazeera şi agenţiei americană de presă Associated Press (AP) a fost pulverizată sîmbătă de mai multe rachete. Armata israeliană ceruse anterior evacuarea clădirii.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că această clădire a fost „o ţintă perfect legitimă”, susţinînd că se bazează pe date furnizate de serviciile de informaţii.

RSF aminteşte că a sesizat deja CPI pentru „ţintirea intenţionată de către armata israeliană a cîtorva zeci de jurnalişti palestinieni care acopereau protestele cunoscute sub denumirea de Marele Marş al Reîntoarcerii, în primăvara 2018.

Prin urmare, RSF a solicitat acum procuroarei generale a CPI să includă evenimentele din ultimele zile în ancheta deschisă în luna martie cu privire la presupuse crime în teritoriile palestiniene, o iniţiativă respinsă de Israel, dar salutată de partea palestiniană.

Back in Iraq

BMTF, 14 mai – Ajutat de medici și oameni de afaceri sirieni din Timișoara, în februarie 2003 începea aventura mea irakiană care se încheia în 2010! Un taxi mă duce de la Damasc la Bagdad în primele zile din februarie în plină eră Saddam Hussein. Ajung la Hotel Mansour, pe malul Tigrului. Acolo îl cunosc pe Doctor, cel mai oltean dintre irakieni și pe Dragoș Tăbăran, corespondentul TVR, care mă pun în temă. Pe 6 februarie începeam relatările la RRA. Viața în Bagdad era destul de liniștită iar noi nu aveam altceva mai bun de făcut decît să o cunoaștem. Locuiam într-un hotel de stat, pe Strada Haifa, foarte aproape de viitoarea Zonă Verde – în care ajungeai făcînd stînga pe Strada Yafa – , vis-à-vis de Ministerul Informațiilor și aproape de Cinematografia iraqiană. Pe unul din geamurile camerei mele se vedea Podul Sinak scăldat în lumină. Al-Mansour era un cartier select, la Vest de Tigru, învecinat cu Kadhimiya. Peste pod, în Est, era Adhamiyah și Karadah, locuri pe care aveam să le cunosc foarte bine. Pe 8 februarie 2003, transmiteam din Baghdad: “În ciuda optimismului afişat de locuitorii Baghdadului, tonul vehement al discursului rostit aseară de preşedintele american G. W. Bush, nu mai lasă loc îndoielilor: va fi război în Iraq! Și a fost! Am părăsit Iraq-ul în 2010.

După 11 ani de la retragere, Armata Română se întoarce în teatrul de operaţii Iraq, unde va participa cu 150 de militari, mijloace şi echipamente la misiunea extinsă a NATO (eNMI), desfăşurarea de forţe urmînd să aibă loc începînd cu luna iulie a acestui an.

Preşedintele Klaus Iohannis a aprobat participarea, „în urma analizei solicitărilor NATO”, la propunerea prim-ministrului Cîţu, după consultarea CSAT şi cu informarea Parlamentului. „România şi-a manifestat interesul pentru consolidarea profilului său internaţional, ca factor de stabilitate şi promovare a valorilor NATO privind securitatea şi stabilitatea în Orientul Mijlociu şi de garant furnizor de securitate, parte a angajamentelor naţionale asumate în raport cu aliaţii şi partenerii pentru susţinerea eforturilor Alianţei”, se arată în scrisoarea trimisă Parlamentului de şeful statului.

Noua misiune extinsă a NATO în Iraq are 4.400 de militari, Bagdadul fiind interesat de consolidarea parteneriatului cu Alianţa Nord-Atlantică, pe fondul reducerii prezenţei americane pe teritoriul țării. În Irak, Armata Română va asigura şi „un element de sprijin naţional, suplimentar faţă de statul de organizare” al eNMI pentru asigurarea sprijinului logistic şi a legăturii cu elementele de comandă naţionale.

Misiunea românilor va fi sub egida NATO şi a Coaliţiei Globale contra Statului Islamic. În acest moment, la comanda eNMI se află Michael Lollesgaard, un general danez cu trei stele. Teoretic, misiunea este una non-combat.

Concret, militarii români se vor ocupa cu formarea şi perfecţionarea forţelor de securitate irakiene pentru ca acestea să se poată descurca singure în faţa unor ameninţări.

La 20 martie 2003, forţele americane au pătruns masiv în Iraq pentru a-l răsturna de la putere pe fostul dictator Saddam Hussein, care a fost apoi executat.

În momentul declanşării Operation Iraqi Freedom (OIF), au fost desfăşuraţi în Irak circa 150.000 de soldaţi americani, susţinuţi de alţi 120.000 de militari americani din exterior. La invazie au participat şi 40.000 de britanici. Efectivele OIF erau în 2006 de 165.000 de persoane, Washingtonul luînd hotărîrea să trimită întăriri – 30.000 de militari – pentru a încerca să stăvilească explozia de violenţe din ţară. Potrivit statisticilor, cel puţin 126.000 de civili iraqieni au murit în conflict, arată Neta Crawford, profesor la Boston University. La aceştia se adaugă 20.000 de soldaţi şi poliţişti iraqieni şi peste 19.000 de rebeli. Potrivit organizaţiei britanice IraqBodyCount.org, pierderile civile s-ar situa între 104.035 şi 113.680 din 2003. În ceea ce priveşte coaliţia, Statele Unite au pierdut 4.474 oameni, dintre care 3.518 în luptă. Au fost răniţi peste 32.000 de militari americani, potrivit cifrelor Pentagonului. Marea Britanie a pierdut şi ea 179 militari.

Circa 1,75 milioane de irakieni s-au refugiat în ţările vecine sau au fost mutaţi în ţară, arată ONU.