Categorie: Frontline News

11 septembrie 2021

BMTF, 14 apr – Talibanii au anunţat marţi că nu vor participa la conferinţa la nivel înalt de la Istanbul, dedicată viitorului Afghanistanului, înainte ca toate forţele străine să părăsească teritoriul ţării, informează AFP, preluată de Agerpres. „Pînă cînd toate forţele străine nu se vor retrage complet din patria noastră, nu vom participa la nici o conferinţă care va lua decizii cu privire la Afghanistan”, a anunţat, pe Twitter, Mohammad Naeem, purtătorul de cuvînt al talibanilor în Qatar.

Anterior, în cursul zilei de marţi, executivul american a anunţat că toate trupele americane vor pleca din Afganistan „necondiţionat” pînă pe 11 septembrie, dată ce va marca 20 de ani de la atacurile din 2001 din Statele Unite.

Conferinţa de pace cu privire la Afghanistan propusă de SUA era prevăzută să aibă loc la Istanbul (24 aprilie – 4 mai) cu participarea reprezentanţilor guvernului de la Kabul şi ai talibanilor, conform unui anunţ făcut marţi de ministerul turc de externe.

Washingtonul a făcut presiuni ca reuniunea să aibă loc înainte de 1 mai, data limită pentru retragerea trupelor sale din Afghanistan, conform acordului semnat în februarie 2020 la Doha cu talibanii.

Din septembrie 2020, talibanii şi guvernul afghan negociază la Doha pentru a ajunge la un acord de pace, însă discuţiile nu au dus încă la nici un rezultat concret.

SUA doresc, conform unui plan dezvăluit de presă, formarea unui guvern interimar care i-ar include pe talibani, care forțează, în teren, prin ample acțiuni militare și atacuri repetate împotriva forțelor afghane de securitate.

Cel puțin 23 de membri ai forțelor de securitate afghane au fost uciși și alte zeci au fost rănite în mai multe atacuri talibane chiar în prima zi a Ramadanului. Atacurile au fost efectuate în provinciile Balkh, Badakhshan, Logar, Baghlan și Takhar.

Zece soldați au fost uciși în Balkh, trei în Logar, șase în Baghlan, unul în Takhar și trei în Badakhshan.

Liderii religioși au spus că continuarea războiului în Afghanistan, în special în timpul Ramadanului, este împotriva principiilor islamice.

Între timp, președintele Ashraf Ghani și Abdullah Abdullah, șeful Înaltului Consiliu al Reconcilierii Naționale (HCNR), în mesaje separate pentru Ramandan au cerut talibanilor să oprească războiul și să fie de acord cu încetarea focului.

„Cu ocazia Ramadanului, fac apel la grupul talibanilor să oprească războiul, violența și dușmănia cu poporul, îi chem din nou pe talibani să onoreze vocea poporului afghan pentru încetarea focului durabilă”, a spus Ghani.

Ultimele incidente:

Marți, cel puțin trei civili au fost uciși și 24 răniți – 18 civili și șase polițiști – într-o explozie cu mașină-capcană în PD1 din orașul Farah, a declarat pentru TOLOnews Taj Mohammad Jahed, guvernatorul Farah.

Cel puțin 10 membri ai Armatei Naționale Afghane (ANA) au fost uciși și alți trei au fost răniți într-un atac taliban în provincia nordică Balkh luni seara, au declarat marți surse locale. Atacul a avut loc într-un avanpost din satul Sar Asyab din districtul Chimtal din provincia Balkh, au spus sursele, adăugînd că „alți cinci membri ai forței de securitate au fost luați ostatici de talibani”.

Talibanii și-au asumat responsabilitatea pentru atac. Corpul de armată 209 Shaheen a confirmat moartea a 5 soldați.

Pe baza statisticilor Ministerului de Interne de la Kabul, în ultimele trei săptămîni, Afghanistanul a fost martor la 1.400 de incidente de securitate și atacuri talibane în care au fost uciși 60 de civili și alți 164 au fost răniți, inclusiv femei și copii.

Joe Biden a decis ca trupele americane să rămînă în Afganistan dincolo de data de 1 mai prevăzută într-un acord cu talibanii dar acestea vor pleca „fără condiţii” pînă la 11 septembrie, ziua în care se împlinesc 20 de ani de la atentatele din 2001 din SUA, a anunţat marţi un responsabil american citat de AFP.

„Vom începe o retragere ordonată a forţelor rămase înainte de 1 mai şi intenţionăm să retragem toate trupele americane din ţară înainte de împlinirea a 20 de ani de la 11 septembrie”, le-a declarat el jurnaliştilor, dînd asigurări că această plecare va fi „coordonată” şi simultană cu a altor forţe din cadrul NATO.

„Le-am transmis talibanilor, fără cea mai mică ambiguitate, că vom răspunde cu forţă oricărui atac împotriva soldaţilor americani în timp ce efectuăm această retragere ordonată” şi în condiţii de siguranţă, a adăugat el.

SUA au intervenit în Afghanistan după atentatele asupra turnurilor gemene din New York şi a Pentagonului. Armata americană a alungat rapid de la putere regimul taliban de la Kabul, acuzat că a găzduit organizaţia jihadistă Al Qaeda, responsabilă de atentate şi pe liderul său Osama bin Laden, dar apoi a rămas blocată în acest conflict.

Pentru a pune capăt celui mai lung război din istoria SUA, administraţia precedentă a lui Donald Trump a încheiat în februarie 2019 un acord cu talibanii.

Responsabilul american a avertizat marţi că retragerea decisă de Joe Biden, care urmează să vorbească public miercuri despre acest dosar sensibil, va fi una „fără condiţii”.

TALIBANII AU ATACAT KAF

BMTF, 8 aprilie – Forțele talibane din sudul Afghanistanului au atacat miercuri principalul aeroport din Sud, Baza Aeriană Kandahar, acolo unde se află dislocate și un battalion românesc.

Deși nu au fost raportate victime, Pentagonul a declarat că atacul reprezintă o amenințare la fragilele discuții de pace din țară, potrivit revistei Air Force.

Atacul reprezintă un mesaj clar de forță și un avertisment îndreptat împotriva forțelor americane și forțelor NATO.

„Nu pot oferi o analiză cuprinzătoare a ceea ce credem că au încercat să realizeze sau ce mesaj au încercat să transmită”, a declarat purtătorul de cuvînt al Departamentului Apărării SUA, John Kirby, citat de revista Air Force.

Talibanii și-au revendicat atacul.

De asemenea, forțele SUA din Afghanistan au declarat că „operațiunile aerodromului au fost transferate” către guvernul afghan, dar au spus „că sînt încă prezente trupe americane și NATO”.

„Rachetele au aterizat în afara perimetrului și nu au existat daune și nici victime”, au spus forțele americane.

Pe KAF operează zeci de avioane, inclusiv A-10, E-11, F-16, KC-135, C-130 și MQ-9, printre altele, conform raportului Air Force Magazine.

Conform acordului de pace SUA-talibani, semnat în februarie 2020, toate forțele americane staționate în Afghanistan trebuie să părăsească țara pînă la 1 mai.

„Va fi greu să respectăm termenul limită de 1 mai pentru retragerea completă, din motive logistice”, a spus Jen Psaki, secretarul de presă al Casei Albe.

În urmă cu o săptămînă, trimisul special SUA pentru reconcilierea Afghanistanului, Zalmay Khalilzad, s-a întîlnit cu înalți lideri talibani, inclusiv Mullah Baradar, șeful biroului politic al talibanilor de la Doha, pentru a discuta dispozițiile acordului de pace SUA-talibani, inclusiv retragerea forțelor SUA din Afghanistan, potrivit purtătorului de cuvînt al talibanilor, Mohammad Naeem. Statele Unite ar fi cerut talibanilor să accepte prezența continuă a forțelor americane timp de trei sau șase luni în Afghanistan după termenul limită de 1 mai, au spus surse apropiate talibanilor.

Potrivit surselor, talibanii nu au luat pînă acum decizia finală cu privire la cerere; cu toate acestea, grupul a insistat ca mai întîi 7.000 de prizonieri să fie eliberați și numele oficialilor talibani să fie scoase din lista neagră a ONU.

În acest moment, pe KAF activează Batalionul 634 Protecţia Forţei „Jderii”, din Piatra Neamţ. Batalionul se află la prima misiune internațională și va executa misiuni specifice de asigurare a protecţiei forţei din Baza Militară Kandahar, precum și misiuni de instruire, consiliere şi asistenţă a Forţelor Naţionale Afghane.

Corpul 205 al Armatei Naţionale Afghane şi Districtul 404 de poliţie luptă împreună în Provincia Kandahar pentru a respinge atacurile luptătorilor talibani şi a păstra zonele eliberate.

OFENSIVA DE PRIMĂVARĂ?

Ministerele Apărării Naţionale şi de Externe au lansat Campania „România – 15 ani în NATO, 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice”. Va fi relansată şi campania de informare publică „WeAreNATO”. Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentînd liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO.

BMTF, 5 apr – Cel puţin 82 de insurgenţi au fost ucişi în lovituri aeriene împotriva unor ascunzători şi poziţii ale talibanilor situate în provincia Kandahar din sudul Afghanistanului, fostul bastion al grupării armate, a comunicat duminică purtătorul de cuvînt al poliţiei din provincie, transmite Xinhua, preluată de Agerpres.

Loviturile au început sîmbătă noaptea in districtul Arghandab din Kandahar.

Au fost ucişi cel puţin 82 de insurgenţi, printre care un important comandant taliban, Sarhadi, şi au fost distruse două tancuri şi mai multe vehicule ale talibanilor, a precizat purtătorul de cuvînt Jamal Barikzai.

El nu a indicat dacă au existat victime în rîndul personalului de securitate, dar a menţionat că operaţiunile de eliminare a talibanilor, sprijinite de avioane de luptă, continuă în părţi ale districtului.

Este prima operațiune serioasă împotriva talibanilor după eliberarea masivă din închisorile afghane ale acestora, în urma acordului de pace între SUA și liderii talibani, menit să pună capăt unui război de 20 de ani.

Washingtonul susţine organizarea în această lună a unei conferinţe în Turcia, cu implicarea ONU, pentru finalizarea unui acord de pace între guvernul afghan şi talibani, în condiţiile în care se apropie termenul limită de 1 mai pentru retragerea tuturor trupelor străine din Afghanistan.

Planul președintelui afghan, Ashraf Ghani va fi prezentat ca o contrapropunere la soluţiile prezentate de Washington, respinse de guvernul afghan, care intenţionează să elaboreze imediat un nou sistem juridic pentru ca o administraţie interimară să includă reprezentanţi talibani. Documentul arată că propunerea lui Ghani „Reaching an Endstate” va include, în prima fază, un consens privind o soluţie politică şi o încetare a focului monitorizată la nivel internaţional.

A doua fază va include organizarea de alegeri prezidenţiale şi instituirea unui „guvern al păcii” şi aranjamente pentru a merge spre noul sistem politic. A treia fază va presupune construirea unui „cadru constituţional, reintegrarea refugiaţilor şi dezvoltare” pentru ca Afghanistanul să avanseze.

Un înalt oficial guvernamental a declarat că Ghani a pus deja foaia de parcurs la dispoziţia capitalelor străine. Data întîlnirii dinTurcia nu este încă decisă, dar mai multe surse au declarat pentru Reuters că ar putea avea loc peste două săptămîni.

 Guvernul afghan şi mai mulţi politicieni au declarat că vor trebui să se pună de acord asupra agendei cu talibanii înainte de întîlnire.

Într-o declaraţie de luna trecută, talibanii au ameninţat că vor relua ostilităţile împotriva trupelor străine în Afghanistan, dacă acestea nu vor respecta termenul de 1 mai prevăzut într-un acord între insurgenţi şi administraţia Trump, anul trecut.

Un înalt oficial guvernamental a declarat că talibanii sînt dispuşi să prelungească termenul de 1 mai şi că nu vor relua atacurile împotriva forţelor străine în schimbul eliberării a mii de prizonieri deţinuţi de autorităţile de la Kabul. Mohammad Naeem, un purtător de cuvînt taliban în Qatar, a declarat că nu a fost făcută o astfel de ofertă.

Zeci de morți în ultimele 24 de ore în confruntări şi atacuri teroriste în Afghanistan

BMTF, 5 mar – Cel puţin 90 de oameni au fost ucişi în confruntări directe şi atacuri teroriste în Afghanistan în ultimele 24 de ore, a anunţat vineri un grup independent de monitorizare a războiului, informează Xinhua, potrivit AGERPRES.

„În ultimele 24 de ore, echipa noastră a înregistrat 90 de morţi, inclusiv opt civili, cinci membri ai Forţelor naţionale afghane de apărare şi securitate (ANDSF) şi 77 de militanţi talibani”, a precizat grupul Reduction in Violence (RiV) pe contul său de Twitter.

Potrivit grupului de monitorizare, 33 de persoane, dintre care 31 de talibani şi doi civili, au fost de asemenea răniţi în aceeaşi perioadă.

Acest bilanţ a fost înregistrat în urma a opt incidente de securitate în cinci dintre cele 34 de provincii ale Afghanistanului și demonstrează continuarea atacurilor talibane asupra forțelor de securitate afghane, a membrilor Guvernului de la Kabul și a populației civile.

JURNALISTE UCISE LA JALALABAD DE TALIBANI

BMTF, 3 martie – Trei angajate ale unui post de televiziune au fost împuşcate mortal, marţi, de bărbaţi înarmaţi la Jalalabad, în estul Afghanistanului, la mai puţin de trei luni de la asasinarea în aceleaşi circumstanţe a unei prezentatoare, au anunţat colegii lor, scrie Agerpres.

„În această după-masă, trei dintre colegele noastre, tinere cu vîrste între 17 şi 20 de ani, au fost împuşcate mortal de bărbaţi înarmaţi în oraşul Jalalabad”, a declarat pentru AFP Zalmai Latifi, director al postului Enekaas TV.

Conform poliţiei, unul dintre atacatori, provenit din rîndul talibanilor, a fost arestat. Atacul nu a fost revendicat deocamdată.

Kayhan Safi, şeful departamentului de dublaj al Enekaas TV, unde lucrau cele trei victime, a confirmat atacul. El a precizat că cele trei tinere, ale căror prenume sînt Shahnaz, Sadia şi Mursal, au fost ucise în momentul în care plecau de la birou pentru a se întoarce pe jos acasă.

La începutul lui decembrie, o prezentatoare de televiziune şi activistă care lucra de asemenea pentru Enekaas TV, Malalai Maiwand, a fost împuşcată mortal împreună cu şoferul său la Jalalabad, în timp ce se ducea spre birou.

Potrivit purtătorului de cuvînt al spitalului din Nangarhar, alături de cele trei tinere ucise marţi au mai fost aduse şi alte două femei rănite.

Asasinatele care iau ca ţintă jurnalişti, judecători, medici, personalităţi politice sau religioase şi apărători ai drepturilor omului au devenit tot mai frecvente în ultimele luni în Afghanistan și coincide cu eliberarea din închisori a mii de militanți talibani.

Victimele sînt deseori împuşcate sau ucise în explozii ale unor bombe fixate pe maşinile lor, la ore de trafic intens pe străzile din marile oraşe.

Talibanii neagă orice responsabilitate în atentatele ţintite, iar organizaţia jihadistă Statul Islamic le-a revendicat pe cele mai multe. Însă guvernul afghan şi SUA continuă să îi acuze pe talibani.

OPT MORȚI ÎN ACEASTĂ DIMINEAȚĂ

BMTF, 9 feb – Patru angajaţi guvernamentali de la Kabul au fost împuşcaţi mortal marţi în vestul Capitalei Afghanistanului de bărbaţi necunoscuţi, transmite Agerpres.

Victimele erau angajaţi ai Ministerului pentru reabilitare şi dezvoltare rurală, a precizat purtătorul de cuvînt al poliţiei din Kabul, Ferdows Faramarz.

Conform unui purtător de cuvînt al ministerului, cei patru se îndreptau spre provincia Maidan Wardak, din centrul Afghanistanului, c]nd bărbaţi înarmaţi i-au oprit şi împuşcat.

O echipă comună de securitate a deschis o anchetă, a menţionat Faramarz, fără alte detalii.

Atacurile ţintite şi cele cu bombe magnetice s-au intensificat la Kabul în ultimele luni, fiind vizaţi responsabili guvernamentali, activişti şi jurnalişti, arată un raport trimestrial al Inspectorului general special al SUA pentru reconstrucţia Afghanistanului.

Într-un alt incident petrecut marţi dimineaţă, cel puțin patru membri ai Forței de Protecție Publică au fost uciși și un altul a fost rănit într-o explozie cauzată de o bombă plasată pe marginea drumului, pe autostrada Herat-Islam Qala, a declarat guvernatorul provincial Waheed Qatali.

„Membrii Forței de Protecție Publică patrulau cînd a avut loc explozia”, a spus Qatali, adăugînd că „bomba a fost plasată de talibani”.

Cele mai multe atacuri comise în capitala afghană nu sînt revendicate, însă în ţară sînt activi atît insurgenţi talibani, cît şi luptători ai Statului Islamic.

TEROARE LA KABUL

BMTF, 8 feb – Cel puţin şase persoane au fost ucise şi 19 rănite în 11 atacuri cu bombe comise în capitala afghană Kabul în ultima săptămînă, transmite Agerpres.

Cele mai multe au fost provocate de bombe magnetice ataşate unor vehicule aparţinînd forţelor de securitate afghane sau unor angajaţi guvernamentali.

Atacurile cu bombe magnetice s-au intensificat la Kabul în ultimele luni, avînd ca ţinte responsabili guvernamentali, activişti şi jurnalişti, arată un raport trimestrial al Inspectorului general special al SUA pentru reconstrucţia Afghanistanului.

Atacurile talibane au continuat în diferite zone din ţară în pofida negocierilor directe de pace care au loc în Qatar între guvern şi insurgenţi.

Discuţiile, care au avansat lent, au fost oprite pentru ca noua administraţie americană a preşedintelui Joe Biden să reexamineze acordul încheiat în urmă cu un an între Washington şi talibani.

Între timp, lideri talibani s-au deplasat în Iran, Rusia şi Turkmenistan în încercarea de a obţine sprijin regional.

Agerpres reamintește că Statele Unite au semnat un acord cu talibanii în februarie 2020 ce prevede retragerea graduală a tuturor forţelor NATO din Afghanistan, în schimbul angajamentului insurgenţilor de a renunţa la violenţe şi a începe negocieri de pace cu guvernul de la Kabul.

TALIBANII ATACĂ SUSȚINUT FOB-URILE FORȚELOR DE SECURITATE

BMTF, 4 feb – Cel puțin zece membri ai forțelor de securitate afghan au fost uciși și alți 11 au fost răniți în atacuri separate în provinciile Sar-e-Pul și Uruzgan, au declarat oficialii locali, citați de site-ul televiziunii afghan ToloNews.

Primul incident a avut loc marți seara în districtul Gosfandi din provincia Sar-e-Pul, a declarat Asadullah Khuram, membru al consiliului provincial, cînd talibanii au atacat un avanpost de securitate.

„Șase talibani au fost, de asemenea, uciși în ciocnire”, a spus el.

Ulterior, cel puțin patru membri ai forțelor de securitate au fost uciși și alți trei au fost răniți într-un atac cu mașină-capcană asupra unui avanpost de securitate din orașul Tarin Kot din provincia Uruzgan, în primele ore ale dimineții de miercuri, a declarat guvernatorul provincial Mohammad Omar Shirzad.

Atacurile armate ale talibanilor asupra forțelor de Securitate afghan, poliție și armată, demonstrează că insurgența dorește crearea unui ascendant strategic în negocierile purtate cu Guvernul de la Kabul, în vederea preluării puterii totale, cel puțin asupra unui teritoriu al Afghanistanului.

KANDAHARUL APROAPE DE A CĂDEA ÎN MÎINILE TALIBANILOR

BMTF, 1 feb – Efectele planului de pace cu talibanii, inițiat de Administrația Trump, se fac simțite în Armata Națională Afghană, dezamăgite de perspectiva colaborării cu inamicul unei întregi generații. Forţele afghane au abandonat aproape 200 de puncte de control din provincia Kandahar (acolo unde acționează și militarii români de aproape 19 ani!), aflate acum în mîinile talibanilor, a anunţat luni, într-un raport trimestrial, Biroul inspectorului general special pentru reconstrucţia Afghanistanului (SIGAR), organizaţie oficială americană care desfăşoară audit şi investigaţii pentru a promova eficienţa programelor de reconstrucţie şi a preveni fraudele, transmite Agerpres.

Raportul SIGAR a fost prezentat într-o perioadă în care efectivele militare americane din Afghanistan au ajuns la cel mai redus nivel de după 2001.

În ultimele luni provincia Kandahar a fost scena unor lupte intense între forţele guvernamentale afghane şi insurgenţii talibani, ceea ce a cauzat părăsirea căminelor proprii de către mii de civili.

Afghanistanul are aproximativ 6.000 de puncte de control, deservite de 95.000 de soldaţi şi ofiţeri de poliţie, reprezentînd o treime din forţele de securitate afghane, indică SIGAR.

De la jumătatea lunii septembrie 2020, reprezentanţii guvernului recunoscut internaţional şi talibanii au purtat convorbiri de pace în Qatar, dar violenţele au continuat în Afghanistan.

SUA au semnat un acord cu talibanii în februarie 2020 care prevede o retragere graduală a tuturor forţelor NATO din Afghanistan. În schimb, talibanii s-au angajat să renunţe la violenţă şi să poarte tratative de pace cu guvernul de la Kabul.

Aproximativ 143,27 miliarde dolari au fost alocate pentru asistenţa şi reconstrucţia Afghanistanului începînd din 2002. Aceste fonduri sînt utilizate pentru a construi Forţele de securitate naţionale afghane, a promova buna guvernare, a desfăşura asistenţa pentru dezvoltare şi a susţine eforturile anticorupţie şi de combatere a drogurilor.

DUBLU ATENTAT SINUCIGAȘ LA BAGHDAD

BMTF, 21 ian – Cel puţin 28 de persoane au fost ucise şi alte peste 70 au fost rănite într-un dublu atentat sinucigaş cu bombă care a avut loc într-o piaţă din Baghdad, joi, primul atac de asemenea anvergură după ani de zile, informează Reuters, preluată de Agerpres. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne a declarat că este de aşteptat ca numărul să crească, în condiţiile în care unii dintre cei răniţi sînt în stare gravă.

Atacul nu a fost deocamdată revendicat.

Atentatele sinucigaşe cu bombă au fost rare în capitala iraqiană Baghdad după înfrîngerea grupării Statul Islamic în 2017. Ultimul asemenea atac a avut loc în ianuarie 2018.

Armata iraqiană a anunţat că doi atacatori care purtau veste cu explozivi s-au aruncat în aer printre cumpărători într-un loc aglomerat, Piaţa Tayaran din centrul Baghdadului.

Baghdadul aproape cu nu a mai fost scena unor astfel de atacuri de cînd forţele iraqiene susţinute de coaliţia condusă de SUA au alungat gruparea Statul Islamic de pe teritoriul pe care aceasta îl controla în Iraq, în 2017.

Cel mai recent atac sinucigaş soldat cu morţi a avut loc în capitala iraqiană în ianuarie 2018, tot în Piaţa Tayaran, ucigînd cel puţin 27 de oameni.

Peste 40 de membri ai forțelor de Securitate afghan uciși în 24 de ore

BMTF, 21 ian – Cel puțin trei soldați ai Armatei Naționale Afghane (ANA) au fost uciși și alți doi au fost răniți într-un atac asupra vehiculului lor, în provincia Herat, miercuri dimineață, au confirmat oficialii poliției locale.

Incidentul s-a petrecut în centrul orașului Herat, a declarat Abdul Ahad Walizada, purtător de cuvînt al șefului poliției provinciale.

Peste 40 de membri ai forțelor de securitate afghane au fost uciși în lupte cu talibanii în ultimele 24 de ore, majoritatea victimelor fiind raportate în zonele volatile din Kunduz, Baghlan și provincia Nimroz.

Între timp, Ministerul Apărării din Afganistan (MD) a declarat marți că forțele de securitate afgane au făcut progrese majore împotriva talibanilor din provincia Kunduz.

Peste 40 de talibani au fost uciși în ultimele ciocniri de la Kunduz, potrivit MD.

În districtele Dash-e-Arshi și Imam Sahib din Kunduz și unele zone din suburbiile orașului Kunduz s-au desfășurat lupte acerbe în ultimele două zile. Și provincia Baghlan, districtul Baghlan-e-Markazi și suburbiile capitalei provinciale Pul-e-Khumri au cunoscut o nouă perioadă de violență între forțele de securitate afghane și talibani. Lupte vioente între forțele de Securitate și grupări talibane s-au desfășurat și în Kandahar, Panjwai, Arghandab.și districtul Khashrud din provincia Nimroz.

Potrivit TOLONews, în cel puțin nouă provincii din Afghanistan s-au derulat atacuri, explozii și fapte criminale violente în ultimele 48 de ore.

VAL DE ATACURI TALIBANE ÎN ULTIMELE ZILE

BMTF, 19 ian – Un val de atacuri talibane s-au abătut în ultimele zile asupra forțelor de securitate afghane, ceea ce dovedește că retragerea forțelor internaționale de pe teritoriul țării va arunca Afghanistanul într-o nouă eră a violențelor și răzbunărilor extreme.

Cel puțin patru membri ai forțelor de securitate și 15 talibani au fost uciși luni noaptea în ciocnirile din provincia nordică Kunduz, a declarat Ministerul Apărării (MD) într-un comunicat.

Ciocnirile au avut loc în districtul Dasht-e-Archi și în zona Bagh-e-Sherkat din orașul Kunduzy. Talibanii au atacat un avanpost de securitate din mai multe direcții, a spus Ministerul Ministerului, adăugînd că atacurile talibanilor au fost împinse înapoi de forțele de securitate. 12 soldați ANA și patru forțe de poliție publică au fost uciși și alți doi au fost răniți. Sursele au mai spus că alți opt soldați ANA au fost uciși și alți trei au fost răniți în zona Bagh-e-Sherkat în timpul ciocnirilor.

Cel puțin opt membri ai forțelor de securitate au fost uciși, iar alți doi au fost răniți, într-un atac taliban, duminică seara, în provincia nordică Baghlan, au declarat surse locale și de securitate.Talibanii au atacat un avanpost de securitate de pe autostrada Baghlan-Samangan din Pul-e-Khumri, capitala provinciei, potrivit unor surse.

Un SUV care transporta un oficial al Ministerului Telecomunicațiilor și IT a fost lovit de o bombă magnetică în Kabul, luni,  a spus o sursă. Poliția din Kabul a declarat că incidentul s-a petrecut în jurul orei 8:37, ora locală, în PD6 din Kabul, după ce o mină a explodat distrugînd vehiculului ministerului.

MILITARII – SCRISOARE DESCHISĂ AVOCATULUI POPORULUI

CĂTRE

INSTITUȚIA AVOCATULUI POPORULUI,                           

DOAMNEI AVOCAT AL POPORULUI

RENATE WEBER

           Stimată doamnă,

            În urma înghețării/plafonării soldelor militarilor activi din Ministerul Apărării Naționale și a pensiilor militarilor rezerviști pensionari pe tot parcursul anului 2021, prin adoptarea și publicarea în Monitorul Oficial nr.1332/31.12.2020 a O.U.G. nr. 226 din 30.12.2020, Ordinul Militar al Veteranilor din Teatrele de Operații, asociație reprezentativă a veteranilor activi și rezerviști, a emis un punct de vedere pe care îl comunică oficial, instituțiilor cu atribuțiuni în domeniul apărării și siguranței naționale, Avocatului Poporului precum și mass-mediei.

            În acest sens, invocând rolul de Protector al demnității și al tradițiilor militarilor veterani – asumat prin Statut, precum și dreptul la opinie și liberă exprimare așa cum sunt ele definite prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Ordinul Militar al Veteranilor din Teatrele de Operații sesizează și vă comunică următoarele aspecte pe care vă rugăm să le analizați și să dispuneți de urgență sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstitutionalitatea:

  • art I alin (1) din OUG 226/2020 – “Prin derogare de la prevederile  art. 38 alin. (4) și (4^1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”
  • art. I alin. (5) din OUG 226/2020 – “În anul 2021, începând cu luna ianuarie, instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională acordă cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană actualizate la nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare.”
  •  art. VIII alin. (7) din OUG 226/30 decembrie 2020 : „Prin derogare de la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021 pensiile militare de stat stabilite în condițiile legii nu se indexează cu rata medie anuală a inflației”
  • art. 29 lit. e) din Legea nr. 80/1995: “Cadrelor militare în activitate le este restrânsă exercitarea unor drepturi și libertăți, astfel: e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural, sportiv-recreativ sau caritabil, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este permisă în condiţiile stabilite prin regulamentele militare.”

În sprijinul acestor aspecte de neconstituționalitate sesizate, venim cu următoarele argumente:

  1. Personalul activ al M.Ap.N. este plătit și la ora actuală la nivelul anului 2009, din cauza tăierilor cu 25% din soldă și normei de hrană, de către guvernul de atunci al României; nerespectarea prevederilor legii salarizarii unitare nr. 153/2017 , prin care urma să se ajungă la o creștere treptată, până la atingerea maximelor prevăzute, este o încălcare gravă a art. 16 din Constituție (egalitatea în drepturi), în condițiile în care prin Legea nr. 42/2020 care modifică Legea-cadru nr. 153/2017, alte categorii socio-profesionale au beneficiat deja de aceste creșteri (art.II / L 42/2020, personalul din cadrul Institutului pentru studierea problemelor minorităților naționale, o creștere salarială de 100%; art. III / L42/2020, personalul din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul Rutier, o creștere salarială de 20%; art. IV / L42/2020, personalul din cadrul bibliotecilor naționale și al muzeelor de importanță națională, o creștere salarială de 30%).

“Art. 16 (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”

Aceeași încălcare a art. 16 din  Constituția României, o constatăm și în cazul pensionarilor militari, care din cauza modificării Legii nr. 223/2015 prin OUG 59 din 2017 art. VII pct. 2, nu au beneficiat de nici o indexare a pensiei în anul 2020 în mod discriminatoriu, în timp ce pensionarii civili au beneficiat de o indexare de 14%, ba mai mult, prin efectele OUG 226/2020 nu beneficiază de indexarea cu rata medie anuală a inflației, în timp ce magistrații sunt exceptați de la  această plafonare.

  1. Deși art. 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului recomandă statelor semnatare să acorde cetățenilor săi libertatea de asociere, inclusiv în organizații sindicale, statul român prin instituțiile sale în drept, nu acordă militarilor activi dreptul la organizare sindicală, încălcând astfel prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, dar și ale art. 53 din Constituția României:

“Art. 53. (1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispus
ă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.”

Mai mult, în mod abuziv și cu bună-știință că militarii nu sunt reprezentați sindical, li s-a impus această plafonare, în baza faptului că militarii activi nu pot protesta sau lua o poziție oficială legală.

  1. Nu în ultimul rând, nerespectarea și încălcarea legislației în vigoare, prin plafonarea și neplata drepturilor salariale și a pensiilor militarilor, tensiunile create astfel în mod artificial în rândul acestei categorii socio-profesionale a militarilor, poate deveni o problemă de siguranță națională.

Astfel, în cazul OUG 226/2020, dar și în cazul OUG 59/2017 se încalcă art. 63 din Legea nr. 24/2002: o ordonanță de urgență nu poate deroga niște prevederi stabilite într-o lege, legea fiind o norma juridică superioară ordonanței de urgență).

Cu convingerea că veți sesiza Curții Constituționale a României punctul de vedere al unei organizații reprezentative a veteranilor din teatrele de operații, vă mulțumim anticipat!

                         Prim vicepreședinte al

Ordinului Militar al Veteranilor din Teatrele de Operații,

Manuel VLĂDUȚ     

FOST JURNALIST, UCIS

BMTF, 11 ian – Forțele de comando afghane au anihilat „punctele de control” talibane ampalsate pe autostrada Baghlan-Balkh, în cadrul unei operațiuni săptămîna trecută, au declarat oficiali de Securitate afghani.

Talibanii extorcau oameni pe autostradă, „cîștigând milioane de afghani” pe zi, au spus reprezentanți ai forțelor armatei afghane.

„În ultimele două zile, am avut operațiuni de succes pe „Autostrada 1 ”, precum și în zona Kelagai (în Baghlan). Avanposturile inamicului au fost îndepărtate și cel puțin 17 talibani au fost uciși ”, a declarat Mohammad Ali Yazdani, comandantul Corpului 217 Shaheen.

Forțele de comando care au participat la operațiune au declarat că își vor continua eforturile de a bloca astfel de încercări ale militanților.

Unii negustori au spus că „extorcarea” șoferilor de camioane de către talibani de-a lungul autostrăzii Baghlan-Balkh le afecta afacerea. Vama ”lor de la 15.000 AFS la 20.000 AFS pe fiecare vehicul a avut un impact negativ asupra prețurilor (mărfurilor)”, a spus Feroz, un rezident din Baghlan. „Cu„ taxa vamală ”, Afs10 se adaugă la fiecare pungă (cu mărfuri)”, a spus Baryalai, un rezident din Baghlan.

Autostrada Baghlan-Balkh este una dintre rutele cheie care leagă nordul țării de Kabul și de alte provincii din centrul și estul Afghanistanului.

Pe de altă parte, un fost jurnalist afghan, devenit purtător de cuvînt al Forţei de protecţie publică din Afghanistan (APPF), a murit duminică, la Kabul, alături de doi colegi de-ai săi din cauza exploziei unei bombe care a vizat vehiculul lor, a anunţat o sursă oficială afghană, potrivit AFP.

Zia Wadan, care a lucrat pentru mai multe media afghane, şi cei doi colegi au fost ucişi duminică dimineaţa în estul capitalei Afghanistanului, a anunţat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, Tariq Arian. ”Un vehicul care îl transporta pe Zia Wadan a fost vizat de o încărcătură explozivă improvizată. Wadan şi doi colegi de-ai săi au fost ucişi”, iar o altă persoană a fost rănită, a declarat Tariq Arian.

Zia Wadan era purtător de cuvînt al APPF, o organizaţie care lucrează în strînsă legătură cu Ministerul de Interne afghan şi furnizează servicii de securitate companiilor internaţionale desfăşurate în Afghanistan. Atacul nu a fost deocamdată revendicat.

Asasinatele contra jurnaliştilor, personalităţilor politice şi apărătorilor drepturilor omului au devenit tot mai frecvente în ultimele luni în Afghanistan, ţară unde se înregistrează o recrudescenţă a violenţelor, mai ales în Kabul.

Începînd din luna noiembrie au fost ucişi, printre alţii, un viceguvernator al provinciei Kabul, cinci jurnalişti şi şeful unei organizaţii independente de observare a alegerilor. Autorităţile afghane şi SUA le-au imputat aceste atacuri talibanilor, deşi organizaţia jihadistă Stat Islamic a revendicat unele atentate.

Negocierile cu talibanii se reiau marți, 5 ianuarie

BMTF, 4 ian – O nouă serie de negocieri între guvernul afghan şi talibani începe marţi în Qatar, într-un context marcat de violenţe în creştere şi de un val de asasinate, informează luni AFP, preluată de Agerpres.

Negocierile de pace interafghane, începute la 12 septembrie 2020 într-un hotel de lux din Doha, fuseseră suspendate pînă la 5 ianuarie şi, în stadiul în care se află, nu au înregistrat nici un progres notabil, chiar dacă cele două părţi au făcut cîţiva paşi în direcţia cea bună, în sensul că s-au pus de acord cu privire la conţinutul viitoarelor discuţii.

Negociatorii guvernului afghan pledează pentru o încetare a focului permanentă şi pentru menţinerea sistemului de guvernare actual, instalat în momentul alungării de la putere a talibanilor, după invazia condusă de SUA în 2001.

Hafiz Mansour, reprezentant al echipei guvernului afghan care negociază cu talibanii, a declarat că gruparea insurgentă nu este pregătită pentru o încetare a focului, în condiţiile în care cele două tabere se pregătesc să reia discuţiile. Majoritatea forţelor talibane crede că ar putea prelua puterea pe cale militară, „o atitudine periculoasă”, a avertizat oficialul guvernamental afghan.

Talibanii nu au făcut niciun comentariu înainte de reluarea discuţiilor.

La începutul lunii decembrie, negociatorii din ambele tabere au decis să ia o pauză după luni de întrevederi care se loveau de dezacorduri privind organizarea discuţiilor şi interpretări religioase.

Negocierile interafghane din Qatar au început la cîteva luni după ce talibanii au ajuns la un acord cu Statele Unite care prevedea retragerea trupelor americane din Afghanistan în schimbul unor garanţii de securitate din partea talibanilor. Însă, în ciuda negocierilor, în Afghanistan se înregistrează o recrudescenţă a violenţelor, în ultimele săptămîni talibanii lansînd atacuri aproape în fiecare zi împotriva forţelor guvernamentale.

Afghanistanul a fost scena unor asasinate care au vizat personalităţi, îndeosebi jurnalişti, oameni politici, lideri religioşi sau apărători ai drepturilor omului. Un viceguvernator al provinciei Kabul şi cinci reporteri au fost ucişi începînd din noiembrie. Autorităţile au pus aceste atacuri pe seama talibanilor, însă gruparea teroristă Stat Islamic a revendicat cîteva dintre ele.

Nishank Motwani, director adjunct al Unităţii de Cercetare şi Evaluare din Afghanistan, un grup de reflecţie independent, cu sediul la Kabul, a comentat că talibanii nu revendică niciodată aceste asasinate politice, dar că încearcă să le demonstreze membrilor lor că ”sînt mereu la fel şi că nu s-au schimbat”.

Responsabili ai talibanilor au spus întotdeauna că vor continua lupta pînă când se va institui ceea ce ei numesc „un guvern islamic pur”.

În 2020, talibanii au comis peste 18.000 de atacuri, i-a informat recent pe parlamentari şeful serviciilor de informaţii afghane, Ahmad Zia Siraj.

În cursul primelor nouă luni ale anului trecut, 2.177 de civili au fost ucişi şi 3.822 răniţi, potrivit Misiunii de asistenţă a ONU în Afghanistan, ţară unde puţini sînt cei care par a crede într-o îmbunătăţire a situaţiei, în pofida reluării negocierilor, conchide France Presse, preluată de agenția română de presă.

KANDAHAR, PERLA COROANEI TALIBANE

BMTF, 30 dec – Confruntări armate au loc, neîntrerupt, de trei luni, în șase districte din Provincia Kandahar, avînd ca rezultat mii de familii strămutate, afirmă oficiali locali. Potrivit informațiilor, s-au făcut schimbări majore în conducerea armatei și a poliției din provincie, dar situația de securitate nu s-a îmbunătățit.

„Kandahar este pe punctul de a se prăbuși. Există corupție în Kandahar ”, a declarat Gul Ahmad Kamin, deputat.

Arghandab, Zherai, Argistan, Panjwai, Maiwand și Shah Wali Kot erau districte sigure, dar acum sînt cîmpuri de luptă, cu confruntări violente între forțele guvernamentale și talibani, au spus oficialii locali. Panjwai și Valea Kot sînt districte tradițional preferate de talibani, în care au avut loc lupte grele, periodic.

„Unii oficiali și politicieni au contactat oficialii districtului, au făcut apeluri telefonice și trupele au părăsit anumite zone și, în unele părți, au făcut unele compromisuri”, a declarat Hashim Alokozai, un senator decis să condamne corupția din structurile oficiale ale statului!

Guvernul l-a numit pe generalul Shafiqullah Rasulzai ca nou comandant al Corpului armatei Atal și pe Farid Mashal, un asistent apropiat al fostului șef de poliție, generalul Abdul Raziq, ca ofițer de securitate al sediului poliției provinciale. În urmă cu un an, general maior EMAM NAZAR era comandantul Corpului de Armată 205 din cadrul Armatei Naţionale Afghane, care în fiecare zi luptă cu forţele talibane în cele patru provincii din Sudul Afghanistanului. Corpul 205 al Armatei Naţionale Afghane şi Districtul 404 de poliţie luptă împreună pentru a respinge atacurile luptătorilor talibani şi a păstra zonele eliberate. Aceştia sînt consiliaţi de 10 militari români din cadrul TAAC-S, al căror obiectiv principal este generarea unei forte credibile în măsură să susţină reformele Guvernului afghan şi statul de drept.

„De asemenea, vor fi aduse mai multe schimbări în structurile de securitate din Kandahar, astfel încît să avem o conducere de securitate care va continua să facă treaba în mod responsabil”, a spus Hayatullah Hayat, guvernatorul Kandahar.

Oficialii locali au declarat că ciocnirile au strămutat cel puțin 6.000 de familii.

 „Există 6.050 de familii care au fost strămutate în orașul Kandahar. Sînt înregistrați la Ministerul Refugiaților și Repatriării și au fost prezentați organizațiilor neguvernamentale ”, a declarat Dost Mohammad Nayab, șeful direcției refugiați și repatriere din provincie.

Kandaharul reprezintă perla coroanei pentru talibani, iar în această provincie acționează, cea mai mare parte a militarilor români dislocați în Afghanistan.

Militarii români din Afganistan care participă la operaţiunile Resolute Support ale NATO nu au misiunea de a lupta cu insurgenţii afghani, obiectivul principal al contingentului românesc dislocat în baza militară aeriană din Kandahar, dar şi din celelalte baze pe care NATO le deţine în Afghanistan fiind acela de a asigura instruirea, consilierea şi asistenţa forţelor de securitate afgane.

Principala misiune a structurii de tip batalion este securizarea unei arii de peste 300 de km pătraţi în jurul bazei de la Kandahar, indiferent că sînt angrenaţi în misiuni care implică patrularea în arie pentru interzicerea plantării de dispozitive explozive improvizate, securizarea principalului punct de acces în bază, asigurarea transportului şi protecţia echipelor de consiliere şi instruire a forţelor de securitate şi apărare afgane, majoritatea militarilor români interacţionează zi de zi cu membrii comunităţii afgane.

Situaţia de securitate în aria de operaţii rămîne, însă, deosebit de fragilă, studiile recente arătînd că talibanii au declanşat o ofensivă pe toate fronturile. Potrivit informaţiilor, luptătorii talibani sînt acum activi în 70% din Afghanistan, ofensiva declanşîndu-se în 2014, odată cu încheierea misiunii ISAF.

Aproximativ 15 milioane de persoane, jumătate din populaţia ţării, locuiesc în zone care sînt fie controlate de talibani, fie talibanii sînt prezenţi în mod deschis şi atacă în mod regulat. Aceştia au avansat, dincolo de zona tradiţională de sud, spre estul, vestul şi nordul ţării.

Talibanii au revenit în provinciile Helmand, Sangin, Musa Qala şi Nad-e Ali, din care au fost alungaţi în 2014 de către trupele ISAF. Kandaharul, fieful tradiţional al talibanilor, reprezintă pentru aceştia perla coroanei. În acest context, 600 de militari români încearcă să menţină securitatea la un nivel acceptabil, oferind o şansă la viaţă populaţiei locale.

JURNALISTĂ AFGHANĂ UCISĂ LA JALALABAD

BMTF, 10 dec – O jurnalistă de televiziune şi şoferul ei au fost asasinaţi de necunoscuţi care au deschis focul asupra maşinii lor, în provincia Nangarhar din estul Afghanistanului, au anunţat joi oficiali locali citaţi de agențiile internaționale de presă.

Cei doi au fost împuşcaţi mortal joi dimineaţa, cînd mergeau către muncă, în oraşul Jalalabad, capitala provinciei, a precizat un purtător de cuvînt al guvernatorului din Nangarhar.

Malalai Maiwand era prezentatoare de ştiri la postul privat de radio şi televiziune Enikass de circa patru ani, a declarat directorul postului, Zalmai Latifi.

Acesta a atribuit atacul „duşmanilor ţării”, menţionînd că, de-a lungul timpului, împotriva acestui post au fost adresate ameninţări cu moartea.

În 2017, mai multe persoane, între care un şofer al postului de televiziune au fost ucise într-o explozie în apropiere de sediul acestuia. În 2018, directorul canalului a fost răpit de necunoscuţi înarmaţi, dar a fost eliberat mai tîrziu.

Atacul de joi nu a fost deocamdată revendicat. În provincia afghană sunt activi atît talibanii cît şi militanţii Statului Islamic.

Conform organizaţiei Reporteri fără frontiere, Afghanistanul este una dintre cele mai periculoase ţări pentru ziarişti. În 2019, cel puţin 10 jurnalişti şi membri de personal din media au fost ucişi pe teritoriul acestei ţări. Anul precedent a fost însă şi mai sîngeros, cu 20 de reporteri şi lucrători din media ucişi în diferite atacuri violente.

Luna trecută, doi proeminenţi jurnalişti afghani şi-au pierdut viaţa în atentate cu bombă separate, în provincia sudică Helmand şi în capitala Kabul.

Pe de altă parte, cel puțin doi membri ai forțelor de securitate au fost uciși și alți trei au fost răniți în atacul taliban asupra bazei militare din districtul Andar din Ghazni, despre care relatam ieri.

Lupta a început la miezul nopții cu un sinucigaș taliban a condus spre bază un VBIED Humvee, dar a fost distrus înainte de a-și atinge ținta și apoi un număr de atacatori au început să lupte cu forțele de securitate, se spune în declarația forțelor de securitate, adăugînd că „atacul talibanilor a fost respins și au suferit și victime”.

O sursă din cadrul forțelor de securitate a declarat că ciocnirile au început la 24:00 dimineața înainte și au continuat miercuri dimineață.

Cel puțin 31 de persoane, majoritatea forțe de Securitate afghane, au fost ucise duminică într-un atac sinucigaș în provincia Ghazni, au declarat oficialii locali din domeniul sănătății.

În urmă cu zece zile, un atacator sinucigaș la volanul unui VBIED a detonat mașina capcană în apropierea unei unități de protecție publică din PD3 din Ghazni, ucigînd 31 de personae și rănind alte 24. Majoritatea victimelor erau militari, au spus oficialii.

Pacea de la Doha, pe teren

BMTF, 8 dec – O mașină capcană, VBIED, a explodat în apropierea Cartierului General al poliției din districtul Daman și a complexului guvernatorului din sudul Kandaharului, rănind peste 30 de persoane – dintre care cel puțin 22 de civili – precum și pe comandantul poliției, potrivit oficialilor locali. Districtul Daman, din Kandahar, se află în aria de responsabilitate a militarilor români dislocați în sudul Afghanistanului, în present Batalionul PF Lions Gate.

Cel puțin nouă polițiști, inclusiv comandantul Abdul Wadoud, doi angajați ai Direcției Naționale de Securitate (NDS), șapte angajați la sediul guvernatorului districtual și cel puțin alți 15 civili au fost răniți în explozie, a declarat Bahir Ahmadi, purtătorul de cuvînt al guvernatorului provincial.

Clădirea sediului poliției a fost deteriorată în explozie.

Nici un grup insurgent, inclusiv talibanii, nu și-a asumat încă responsabilitatea atentatului, însă zona este infiltrate periodic de forțele talibane.

Atacul survine după ce un atentator sinucigaș aflat la volanul unui Humvee, a fost ucis de forțele de Securitate afghane, în Districtul Zherai din Kandahar, luni după-amiază, înainte ca acesta să se detoneze la intrarea într-un complex al forțelor de Securitate.

Atacurile talibane și ale Statului Islamic au provocat sute de morți în rîndul civililor, în ultimii trei ani. În același timp, însă, și înteţirea atacurilor aeriene americane în Afghanistan în timpul mandatului lui Donald Trump a provocat o ”creştere masivă” a numărului de victime civile începînd cu 2017, potrivit unui studiu dat publicităţii luni, informează marţi AFP, preluată de Agerpres.

SUA au decis în 2017 să ridice restricţiile impuse pînă atunci forţelor americane din Afghanistan pentru întreprinderea de atacuri aeriene împotriva talibanilor, „ceea ce a dus la o creştere masivă a numărului de victime civile”, se arată în acest studiu al Institutului Watson pentru relaţii internaţionale din cadrul Universităţii Brown, statul Rhode Island.

Între 2016, ultimul an al administraţiei Obama, şi 2019, ultimul an complet al administraţiei Trump, numărul de civili ucişi în atacuri aeriene a crescut cu 330%, precizează documentul, care se bazează pe cifre ale misiunii ONU în Afghanistan.

Numai în 2019, circa 700 de civili au fost ucişi în bombardamente, cel mai ridicat bilanţ anual după 2001 şi 2002, primii ani de război în Afghanistan, potrivit studiului.

„SUA şi-au înteţit atacurile aeriene pentru că, pe de o parte, aveau mai puţine trupe pe teren, dar şi pentru că au considerat că aceasta este eficient pentru aducerea duşmanului la masa negocierilor”, a notat Neta Crawford, codirectoarea proiectului „Cost of War” de la Universitatea Brown.

Astfel, au fost mai multe bombe lansate în 2018 şi 2019 decît în vîrful prezenţei militare americane în Afghanistan în 2011, a adăugat ea.

După acordul de pace semnat între SUA şi talibani în februarie 2020, armata afghană este cea care şi-a sporit atacurile aeriene pentru a face presiuni asupra talibanilor. De atunci, forţele aeriene afghane au făcut „mai multe victime civile ca niciodată în istoria lor”, subliniază studiul.

În timpul primelor şase luni ale acestui an, 86 de civili afghani au fost ucişi şi 103 au fost răniţi în atacuri aeriene ale armatei afghane. În trimestrul trei, în timp ce guvernul afghan şi talibanii purtau negocieri la Doha, bilanţul a fost de 70 de morţi şi 90 de răniţi.

Lipsă de Securitate în Afghanistan. Populația e la capătul puterilor. Trump reduce prezența militară în Asia, după 20 de ani.

BMTF, 4 dec – După 20 de ani de prezență militară în Afghanistan, administrația republican de la Casa Albă continua reducerea numărului de militari americani cantonați în țară, în baza unui iluzoriu accord de pace semnat între Guvernul de la Kabul și Talibanii afghani.

În acest timp, violența, corupția și terorismul rămîn la cote maxime.

Joi, cel puțin 3 membri ai Direcției Naționale de Securitate (NDS) au fost uciși și 19 civili au fost răniți într-o explozie care a vizat o patrulă din orașul Gardez, au declarat oficiali locali din provincia de est.

Abdul Rahman Mangal, purtător de cuvînt al guvernatorului provincial, a declarat că o mașină-bombă care viza o patrulă comună a forțelor de securitate afghane din Gardez a explodat, lovind în plin forțele de Securitate și informații afghane.

Acesta a spus că au fost cauzate pierderi și daune majore piețelor și afacerilor din zonă.

Tot ieri, tîlhari înarmați au ucis joi un om de afaceri în districtul de poliție 1 (PD1) din Kabul și au rănit încă doi comercianți, la doi pași de Palatul Prezidențial, au declarat martori oculari, în timp ce locuitorii, obosiți de crime, au atacat agențiile de securitate afghane pentru eșecul lor de a stopa creșterea ratei criminalității.

Negustorii și martorii oculari au spus că tîlharii au reușit să scape de locul de faptei după ce l-au jefuit pe omul de afaceri.

Între timp, proprietarii de afaceri și comercianții din Kabul au organizat un protest în PD1 și au avertizat că astfel de proteste vor continua pînă cînd guvernul va asigura securitatea vieții și a bunurilor lor.

Comercianții au spus că există doar cîțiva metri distanță între PD1 și Palatul Prezidențial, cu toate acestea, poliția nu este capabilă să asigure securitatea publicului.

Comercianții au spus că, dacă guvernul nu asigură securitatea comunității de afaceri, atunci oamenii de afaceri vor fugi din țară.

KABUL: 10 EXPLOZII IED ÎN 10 ZILE

BMTF, 1 dec – Capitala afghan, Kabul, a avut parte de de 10 explozii ale unor dispositive explosive improvizate, magnetice, și un atac cu rachete, în 10 zile, între 20-30 noiembrie a.c., potrivit autorităților. Acestea au cauzat moartea a 14 persoane și rănirea a altor 70!

Au fost vizate, în special, vehicule militare, ale Poliției Naționale și cele ale Ministerului Justiției.

Pe de altă parte, cel puţin 26 de membri ai forţelor afghane de securitate au fost omorîţi într-un atentat sinucigaş cu maşină-capcană care a avut loc duminică dimineaţă la baza lor din provincia Ghazni din estul ţării, potrivit unor oficiali.

Potrivit purtătorului de cuvînt al Ministerului de Interne, Tareq Arian, atacatorul, un kamikaze, „a folosit o maşină umplută cu explozibili”, în districtul Deh Yak, la ora locală 07.30.

Ținta a fost o bază a armatei afghane.

Atentatul nu a fost revendicat pentru moment, dar provincia Ghazni este scena unor confruntări permanente între forţele afghane şi talibani.

Deşi au încetat să mai ia ca ţintă forţele americane în urma acordului dintre SUA şi talibani semnat în februarie la Doha, insurgenţii şi-au intensificat în schimb de atunci violenţele împotriva forţelor de securitate afghane.