Etichetă: ATENTAT

14 IULIE 2024. BASTILIA, EMMANUEL, ROBINETTE, DONALD ȘI KLAUS

  • Vedere dinspre România trepanată

Era nevoie de o revoluție, de robespierri, de concepte masonice nou-nouțe pentru ca masele să accepte luciul ghilotinei în locul zidurilor Bastiliei. Astăzi, Bastilia a ridicat ziduri în creiere, România trepanată fiind cel mai bun exemplu, global aș zice, de inacțiune în condițiile uciderii sale lente ca națiune și ca stat, nu de către elitele mercantile globale, ci de proprii concetățeni, trădătorii de serviciu și ÎN serviciul istoriei.

1.Franței i-a trecut glonțul de dreapta pe la ureche. Partidul lui Le Pen, considerat de propagandiști de extremă dreaptă, a fost la un pas de a pune primul ministru și a rescrie agenda europeană. Printr-o mobilizare interesantă, partidul care dădea glas voinței electoratului alb francez – mai puțină imigrație, mai multă ordine, mai puține drepturi și ajutoare sociale etc – a fost spulberat de extrema stîngă, adică tocmai aceea care militează pentru mai multe drepturi și mai mulți imigranți! Interesantă basculare… partidele de stînga și de centru s-au aliat pentru a ”salva democrația” de balaurul naționalist. Lumea bună a Parisului a răsuflat ușurată după ce ”extremiștii de dreapta” din partidul lui Le Pen au ratat majoritatea în parlamentul francez, fără să fie nici cum deranjată de primul loc obținut de comuniști și socialiști – extrema stîngă, la fel de globalistă ca democrații lui Joe Biden. La apelul miliardarilor filantropi de la Davos, partidele politice tradiționale, indiferent de orientarea lor, și-au unit eforturile în cadrul unor largi coaliții, pentru a combate falsa amenințare. Sat cu sat, oraș cu oraș, țară cu țară.

Falsele amenințări apocaliptice ( ”măcelarul Putin”) au fost create special cu scopul de a se obține o coeziune de nezdruncinat împotriva dușmanului comun, în fapt acțiuni de PR de sute de miliarde de dolari din bugete publice aflate la cheremul unor interlopi ca Ursula von der Leyen, Emmanuel Macron sau Joe Biden.

Să revin! Oricum ar fi, MacronLeon a pierdut Franța! De fapt, în ultimii doi ani, Emmanuel a pierdut TOTUL! Ultimele posesiuni din Africa, unde a fost umilit de Sahel, teritoriul din Pacific își urzește independența față de Paris, iar Farnța continentală se află la cheremul globaliștilor care-l folosesc pe locatarul de la Elysee doar pentru a provoca tăvălugul estic lipsit de umor.

Macron trebuie să plece! Și el știe asta foaarte bine, doar că trage de timp cu speranța că nu se va naște, între timp, un Ibn Robespierre Abu Mujahid  pe străzile Parisului. Între timp, a mai pus Lumea la cale, la reunoiunea NATO de la Washington.

2. Sleeping Joe a fost gazdă bună pentru reuniunea NATO care a marcat 75 de ani de viață a organizației, născută pentru a ține Rusia în afara Europei și Germania la capac. Misiune îndeplinită cu succes în ultimii ani, grației politicii democrate înțelepte. 75 de ani de pace care au dus, inevitabil, la emanciparea statelor africane și asiatice care au tîrît greutățile unor istorii de asuprire și colonialism sălbatic. S-au trezit și s-au emancipat și acum își revendică dreptul la existență liberă, pașnică și demnă! La fel ca Joe Biden, servilul slujitor al sistemului globalist, pe care fiziologia nu-l mai ajută în misiunea sa. Dezbaterea cu Trump, organizată de televiziunea de casă CNN – o replică palidă a mult mai vocalei și crajoasei A3CNN! -, a relevat un președinte obosit de viață și de matrapazlîcuri, dar Summitul NATO a pus capac. Gafele președintelui, confundarea lui Zelensky cu Putin sau a Kamalei cu Trump a culminat cu decorarea Secretarului General, Stoltenberg, căruia i-a spus, în glumă, ceva de genul: “Mai întreabă nevastă-ta de mine”? Nordicul și-a arătat dinții…

NATO a decis: sprijinim Ukraina pînă la capăt, chiar dacă acest capăt este în…Pacific!

Elitele occidentale au ieșit din contact. Din punct de vedere economic, politic și internațional, implicarea noastră în conflictul din Ukraina ne-a costat deja scump pe toți. Și există motive întemeiate să ne temem că situația se va înrăutăți! Elitele conducătoare, vasale ale SUA din Europa, care sînt total iresponsabile față de propriul popor, continuă să urmeze cursul actual de confruntare cu Rusia.

Orbiți de propriile lor iluzii, așa-numiții „experți” din Occident au descris Rusia drept o țară primitivă, drept „o benzinărie cu arme nucleare”. Potrivit acestora, economia Rusiei este în ruine, armata sa este bolnavă, armele sale învechite și soldații săi demotivați. Rușii ar pierde un război convențional împotriva Ukrainei și nu și-ar folosi niciodată armele nucleare de teama sfîrșitului lumii, a fost mantra elitelor SUA/NATO/UE și a presarilor lor.

La Washington, șefii de guvern europeni și-au jurat loialitate păpușarului prezidențial senil Biden, în spatele căruia stăpînii păpușari ai complexului militar-industrial american trag sforile.Totul pentru imperiul american! Și nu pentru propria noastră țară, este motto-ul lor.

3.Moartea i-a arătat astăzi dinții lui Donald Trump. După ce democrații au încercat să-l oprească în cursa spre Casa Albă, prin orice mijloace, astăzi a fost împușcat în urechea dreaptă. Cîțiva milimetri au lipsit pentru ca, cel mai probabil, să asistăm la un nou Capitoliu. Care s-ar fi putut transforma lesne în război civil!

În America, modelul global al democrației și libertății planetare absolute, propaganda a pierdut măsura. Ideea e că indivizii sătui de minciuni și promisiuni deșarte, de o viață chinuită, furați, mințiți și batjocoriți, desconsiderați și anulați ca cetățeni, pun mîna pe armă și-și fac singuri dreptate. ONE MAN CAN CHANGE THE WORLD WITH A BULLET IN THE RIGHT PLACE, spunea, în 1969, lunetistul Malcom McDowell.

Presa oficială îl prezintă pe atacatorul de 20 de ani ca pe un votatnt republican, membru al Asociației Americane a Armelor. Adică, o afacere de familie care nu merită investigații suplimentare. Asta dacă nu am ști că posesorii de arme au probleme cu democrații, iar probabilitatea ca un republican să-și împuște viitorul președinte este redusă, republicanii fiind mai puțin consumatori de… iarbă decît democrații. Faptul că lunetiștii de la Secret Service au dormit în papuci trece în planul doi. Există cel puțin un mort și cîțiva răniți. Iar media alternativă vorbește de trei trăgători, în afara lui Thomas Crooks.

Sigur, sînt mulți cei care spun că diaabolicul Trump și-a înscenat atentatul care l-a ratat la milimetru. Doar cîțiva milimetri au făcut diferența între Casa Albă și cimitirul familiei. Dacă și-a înscenat atentatul, are sînge în instalație cît tot complexul militar-industrial!

Eu cred că politicienii neoliberali globaliști și propagandiștii MSM sînt autorii morali ai acestei tentative de asasinat. S-au promovat mormane întregi de maculatură despre ”pericolul Trump” pentru democrație, atît în SUA, cît și în Europa. Isteria anti-Trump a ajuns la cote inimaginabile în rîndul globaliștilor, alimentînd din plin sentimentele de ură ale unor psihopați. Iar justiția americană a pus capac, prin hărțuirea neîncetată a fostului președinte. Lumea a văzut clar, odată cu tentativa de asasinat asupra lui Trump, cine incită la violență. Cine este capabil de crimă. Unde se află adevărul și unde minciuna. Politicienii globaliști și jurnaliștii din dotare au mîinele pătate de sînge.

4.În România, influensări ca CTP sau Lucian Mîndruță, sau RT l-au zugravit pe Trump în cele mai negre culori, ca pe un criminal în serie. Cu siguranță s-ar fi găsit inclusiv printre români un Thomas Crooks dispus să apese pe trăgaci, la o adică. Și să salveze, astfel, Noua Ordine Mondială bazată pe reguli. Nici un cuvînt, însă, despre trădătorul local, Klaus Werner. Le-a mîncat pisica limba?

Dacă ar exista un concurs global de cea mai dezgustătoare persoană din lume, nu mă îndoiesc că locatarul de la Cotroceni l-ar cîștiga cu coroniță! Fără vreun mandat din partea țării, a guvernului sau a parlamentului, Iohannis a semnat ”Acordul privind cooperarea în domeniul securității între Ukraina și România”, în marja summit-ului NATO de la Washington.

Pe scurt, România participă oficial la războiul ruso-ukrainean. Deocamdată fără soldați trimiși pe front. În rest, absolut toate instituțiile statului sînt mobilizate exemplar pentru a servi ireproșabil regimul Zelensky cu tot ceea ce este necesar: armament, muniție, bani, motorină, curent electric (apropo, de asta avem cele mai mari facturi din UE?), informații din zona serviciilor speciale, antrenament pentru piloți și alte cadre militare, servicii medicale de urgență, rute de transport produse alimentare. Și așa mai departe. La Cotroceni și la Palatul Victoria nu există o prioritate mai mare decît sprijinirea regimului Zelensky. Vorbim despre un efort uman și financiar imens, derulat departe de ochii publicului. Un efort decis în spatele ușilor închise, de către administrația Cotroceni și Deep State-ul conectat direct la telefoanele Pentagonului. O țară în care mai presus de democrație vorbim de stabilitate și continuitate. Vom vedea cum ostașul se află cu adevărat în slujba țării! God Bless…!

Totul în tăcerea mormîntală a poporului! Captiv în Bastilia mentală. România trepanată este succesul real al lui Klaun Iohannis… Fi-mi-ar scîrbă!

FOARTE INTERESANT! EXISTĂ O GHERILĂ RUSĂ ANTI-REGIM?

BMTF, 4 mai – Atacul cu drone împotriva Kremlinului, de noaptea trecută, pare a fi semnalul de începere a contraofensivei promise de Ukraina. Unele surse spun că 80.000 de combatanţi ukraineni, înarmaţi cu armament şi tehnică furnizate de statele occidentale – 54 la număr! , în special Statele Unite, au declanşat contraatacuri la sud-vest de Artemovsk – în coasta wagneriţilor lui Prigojin! -, la Zaporojie şi în Herson. Operaţiunile militare, susţinute de tiruri intense de artilerie, au fost dublate de atacurile cu drone asupra unei rafinării de pe teritoriul Rusiei şi a unui depozit de carburant din Crimeea. Surse ruse spun că au detectat o intensificare bruscă a activităţii grupărilor internaţionale de la Oceakov (Regiunea Nikolaev) şi Odessa, de unde sînt operate dronele aeriene şi subacvatice care atacă Crimeea şi Regiunea Herson.

După declaraţiile bîlbîite survenite imadiat după atacarea Kremlinului, în care SBU îşi recunoaşte implicarea, apoi furia partenerilor americani şi apoi, negările din partea Preşedinţiei de la Kiev, televiziunea de stat finlandeză a anunţat că programul preşedintelui Zelensky la Helsinky va fi prelungit, fără să ofere detalii. Ulterior, Olanda a anunţat că liderul de la Kiev a zburat în Ţara lalelelor, unde va ţine un discurs la Haga. Apoi, va poposi la Berlin. Surse americane spun că în acest timp, Ukraina negociază cu Rusia întoarcerea lui Zelensky în ţară, în siguranţă! Greu de spus, mai ales după declaraţiile fostului preşedinte Medvedev, potrivit căruia Moscova îl vrea mort pe Volodimir care nu mai este necesar “nici măcar pentru semnarae actului de capitulare necondiţionată a Ukrainei”.

Între timp, mass-media oficială încearcă să acrediteze ideea că: sau ruşii şi-au lansat dronele să mimeze o tentativă de asasinat la adresa lui Vladimir Putin (cam neortodocşi ruşii ăştia care-şi sabotează Podul Kerci, îşi aruncă în aer conductele de sub Marea Baltică şi îşi asasinează preşedintele!) pentru a căuta un pretext de extindere a conflictului. Logica acestei afirmaţii este pe tobogan! De ce ar avea nevoie de motive suplimentare, legate de “asasinarea” lui Putin?; a doua teorie vizează grupările de opoziţie din Rusia care au trecut la acţiune şi luptă de partea Occidentului pentru neutralizarea liderului de la Kremlin. O informaţie fulminantă vine în sprijinul acestei teorii!

Pe 1 mai 2023, miliardarul ruso-evreu și lider al „Forțelor Democrate Ruse”, Mihail Hodorkovski, cu sediul la Londra, a publicat o declarație majoră, „angajamentul față de principiile de bază”, pentru operațiunile opoziției ruse în exil împotriva guvernului rus, precum și pentru o înțelegere post-război/post-schimbare de regim în Rusia. Aceste principii sînt: 1 — Rusia trebuie să se retragă imediat din toate teritoriile ukrainene de drept, criminalii de război, acuzați de CPI, să fie predați Curților Internaționale, iar „victimele agresiunii” să primească despăgubiri; 2 — Pentru Opoziţia Rusă, regimul lui Putin este ilegitim și criminal, de aceea trebuie înlăturat; 3 — Politica imperialistă rusă este inacceptabilă, atît în interiorul țării, cît și în afara acesteia; 4 — Prizonierii politici și prizonierii de război (PoW) trebuie eliberați, precum și „copiii ukraineni răpiți trebuie returnați în Ukraina”; 5 — Solidaritatea cu rușii implicați în activități anti-război și anti-Putin; 6 — Toți semnatarii Declarației trebuie „să împărtășească valorile societății democratice și ale cooperării respectuoase, să recunoască drepturile și libertățile omului, precum și principiile diversității și egalității și să nu accepte discriminarea”; 7 — Facțiunea de opoziție rusă „Forțele Democratice Ruse” este de acord că urmăreşte: Sfîrșitul agresiunii împotriva Ukrainei și „stabilirea unei Rusii libere, guvernate de legi, bazate pe principiile federalismului”.

Declarația a fost semnată public la Berlin de către 17 grupuri de opoziție din diaspora rusă și 98 de activiști diferiți, în mare parte social-liberali/social-democraţi, de centru-stînga, la 30 aprilie 2023. Printre semnatarii declarației s-a numărat și social-democratul din Ukraina, Ilya Ponomarev, cunoscut în ultima vreme pentru că este legat de așa-numita „Declarație Irpin”.

Foarte interesant este că această Declaraţie a Opoziţiei Ruse în Exil se suprapune peste cea a austriacului Gunther Fehlinger, membru în Austrian Atlantic Council – Austrian Committee for NATO, care vorbea zilele trecute, cu subiect şi predicat, despre împărţirea Rusiei. Evident, după ce va fi învinsă în urma unui conflict… Treptele propuse sînt foarte clare: după ce va fi declarată drept stat terorist, Rusia să fie suspendată din ONU, relațiile diplomatice cu Rusia încheiate și, în schimb, să fie recunoscute 36 de state independente născute din Federația Rusă pe baza principiului autodeterminării popoarelor, stabilit în Acordul de la Munchen, din 1938, înțelegerea care a permis Germaniei Naziste să anexeze Regiunea Sudetă care aparținea Cehoslovaciei. Regiunea Sudetă era situată în zona de graniță a Cehoslovaciei și era locuită în principal de etnici germani. Acordul a fost semnat, atunci, de Germania Nazistă, de Franța, Marea Britanie și Italia. Astăzi, organizații internaționale precum OSCE, Consiliul Europei, UE vor lua parte la o misiune sub egida ONU pentru consolidarea formării statelor respective în Rusia. Istoric vorbind, așa cum argumentează autorul său, aşa ceva s-a mai petrecut în istorie, adică împărțirea teritoriului unui fost imperiu, învins pe cîmpul de luptă, în mai multe bucăți pe care le-au tranzacționat între ei învingătorii momentului!

Este posibil ca această facţiune în exil să comită sabotaje pe teritoriul Rusiei şi Ukraina împreună cu aliaţii săi să nu aibă nici o implicare? Vom afla! Cert este că războiul din Ukraina intră într-o nouă etapă!

TOT CE NU ESTE MAINSTREAM ESTE DUGIN!

Fiica proeminentului ideolog și naționalist rus pro-Kremlin Aleksandr Dughin, unul din principalii arhitecți ai invaziei ruse în Ukraina, a fost ucisă cînd automobilul în care se afla a explodat în regiunea Moscova pe 20 august. Comisia de anchetă din Rusia, citată de agenția TASS, spune că persoane necunoscute au amplasat un dispozitiv exploziv cu 400 de grame de TNT, pe mașina în care a fost ucisă Daria Platonova Dugina la festivalul „Tradiția” din apropierea Moscovei. Reprezentanții forțelor de ordine spun că mașina care a explodat și în care a fost ucisă Daria Dughina se afla în parcare, unde oricine putea amplasa un dispozitiv explozibil. Daria Dughina, născută la 15 decembrie 1992, era comentator politic pentru Mișcarea Internațională Eurasiatică, o grupare politică condusă de tatăl ei Aleksandr Dughin. Andrei Krasnov, un apropiat al familiei Dugin, a declarat pentru agenția TASS că mașina în care se afla Dugina era a tatălui ei. Krasnov crede că Dughin era de fapt ținta exploziei, o versiune susținută și de liderul separatist pro-rus, susținut de Moscova, Denis Pușilin din Donețk, care a acuzat Kievul pentru explozie.

Dughin este un filozof și ideolog rus de extremă-dreapta, descris ca fiind arhitectul, sau „ghidul spiritual” al invaziei ruse din Ukraina, și se crede că are o influență puternică asupra președintelui rus Vladimir Putin, fiind deseori supranumit „creierul lui Putin”. „Cred că integrarea României în spațiul eurasiatic poate avea loc sub zodia identității culturale ortodoxe. În cadrul Comunității Eurasiatice această țară își va putea rezolva problemele economice și teritoriale, dar mai mult, va fi acceptată cu bucurie”, spunea, într-un interviu pentru Vocea Rusiei, Aleksandr Dugin.

Daria Dugina avea propriul parcurs politic, în linia ideilor virulente ale tatălui ei. „Oamenii din Vest trăiesc într-un vis. Într-un vis dat de hegemonia globală” a susținut Daria Dughina. Potrivit ei, ca să poată fi controlați și societatea să nu se fragmenteze, occidentalii au nevoie să fie alimentați cu ideea acestui război. „Și dacă, Doamne ferește, încep să își dea seama cum stau lucrurile și să realizeze care sînt taberele ce se confruntă, atunci va deveni foarte periculos și au nevoie să fie din nou opriți”, a subliniat Dughina. America este astăzi dominată de un sistem de credinţe, atitudini şi valori care au ajuns să fie cunoscute sub numele de „corectitudine politică”. Corectitudinea politică încearcă să impună tuturor americanilor o uniformitate în gîndire şi comportament, fiind, prin urmare, totalitară în esenţă. Rădăcinile sale pornesc dintr-o versiune de marxism ce îşi propunea răsturnarea radicală a culturii tradiţionale cu scopul de a provoca o revoluţie socială. Greşit? Eu cred că nu!

Ţinta adevărată era tatăl său, Aleksandr Dugin. Rasputinul lui Putin, cum îi place presei mainstream să îl numească. Născut în 1962 într-o familie sovietică de rang înalt (tatăl lui Dugin era un ofițer de informații militare), Dugin a devenit cunoscut la nivel național în anii 1990 ca scriitor pentru ziarul de extremă dreapta Den. Un manifest din 1991, serializat în Den, „Marele Război al Continentelor”, a prezentat viziunea sa despre Rusia ca o „Romă eternă” care se confruntă cu un Occident individualist și materialist: „Cartagina eternă”.

La începutul anilor 1990, el a co-fondat Partidul Național Bolșevic împreună cu controversatul romancier punk-pornografie Eduard Limonov, combinînd retorica și imaginile fasciste și comuniste-nostalgice; transgresiune nervoasă, ironică (și nu atît de ironică); și o adevărată politică reacționară. Steagul partidului era o seceră și un ciocan negru într-un cerc alb pe un fundal roșu, o imagine în oglindă comunistă a unei svastici.

Dugin și adepții săi au fost implicați în cîteva momente cheie ale expansiunii rusești. A activat în regiunile disputate din Osetia în timpul războiului Rusia-Georgia din 2008 și a colaborat cu activiști separatiști din Ukraina în 2014. În 2009, notează Cathy Young în Bulwark, a fost numit președinte al secției de relații internaționale a departamentului de sociologie de la prestigioasa Universitate de Stat din Moscova, deși ulterior a fost dat afară – în circumstanțe incerte – în 2014, posibil ca urmare a comentariilor incendiare care a cerut sacrificarea în masă a ukraineanilor („Omorîți-i, ucideți-i, ucideți-i”). El rămîne un comentator omniprezent la televiziunea rusă, situație care nu ar putea exista fără susținerea lui Putin. Influența lui Dugin – și a tradiționaliștilor în general – nu se limitează la Rusia. După cum a remarcat istoricul Gary Lachman, în Ungaria, liderul de extremă dreaptă Gábor Vona a angajat un consilier spiritual tradiționalist, Tibor Baranyi, și a contribuit cu o prefață la o publicație a „Manualului pentru tineretul de dreapta” al lui Evola. În Grecia, partidul Zorii Aurii include Evola pe lista sa de lectură. De asemenea, tradiționalismul a stat la baza mișcărilor de extremă dreaptă din Statele Unite. Nina Kouprianova, fosta soție a proeminentului naționalist alb Richard Spencer, a tradus opera lui Dugin în engleză. Și, după cum savantul de extremă dreaptă Benjamin Teitelbaum a raportat pe larg în cartea sa din 2020, „Războiul pentru eternitate”, consilierul lui Donald Trump, Stephen K. Bannon, a făcut adesea aluzie la interesul său pentru ideile tradiționale.

Uciderea lui Dugin, un filozof şi un gînditor naţionalist care exprimă, poate, cel mai bine, necuprinsul sufletului rus, al stepelor sale nesfîrşite şi tradiţional imperiale, echivalează cu asasinarea filosofului Horia Roman Patapievici pentru narativele repetate la adresa spiritialităţii poporului român: “Numai violenţa, numai sîngele mai pot trezi acest popor de grobieni din enorma-i nesimţire. Mă simt personal jignit de prostia băşcălioasă, de acreala invidioasă, de stridenţa de ţoapă a acestei populaţii ignare. […] Privit la raze X, trupul poporului român abia dacă este o umbră: el nu are cheag, radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără şira spinării.” (Politice, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1996)! Narativul lui Patapievici, construit pe o serie de adevăruri, au devenit “de căpătîi” pentru progresismul românesc. Şi pentru asta trebuie asasinat? Unii zic că da!

”Asasinarea Dariei Dughina nu este altceva decît o lovitură dată adevăratului centru de decizie din Rusia”, a spus Egor Kholmogorov, un jurnalist rus naționalist, pentru Pravda. Kholmogorov acuză serviciile secrete din SUA și Marea Britanie că au pregătit atacul și a fost pus în aplicare de „sabotori ukraineni”, susținînd că Kievul nu este în stare să planifice un astfel de atac, încît cele care au orchestrat lovitura sînt agențiile CIA și MI6.

Indiferent cine se află în spatele asasinatului Dariei Dugina, această crimă va duce războiul din Ukraina la un alt nivel. Cel no-limits! Pînă în acest moment, declaraţiile politice şi propaganda, de ambele părţi, au trimis mesaje catastrofice, dar nu s-a trecut de o anumită “linie roşie” a războiului convenţional. De exemplu, armata ukraineană, ditată cu sistemele americane de rachete HIMARS nu au lovit podul de peste Kerci, care leagă Crimeea de Rusia, cum nici armata rusă, care lansează zilnic zeci de rachete asupra teritoriului ukrainean, nu a lovit centrele de comandă strategică a politicienilor de la Kiev. Sau folosirea armelor perfecţionate şi a echipamentelor experimentale! Acest lucru pare că se va schimba în urma acestui atentat! Margarita Simonian, redactor-șef Russia Today, a scris doar trei cuvinte pe canalul său de Telegram: CENTRE DE DECIZIE!

O vînare a lui Zelenski? Nu ar fi exclusă şi nici nu ar displăcea profund partenerilor Ukrainei! Volodimir Zelenski se află deja în centrul unui val de critici, după ce a dezvăluit cotidianului american The Washington Post că nu a comunicat public informaţii de la Agenţia Centrală americană de Informaţii (CIA) cu privire la iminenţa invaziei Rusiei, cu scopul de a nu provoca o panică generalizată în Ukraina! Să fie, oare, vorba despre o greşeală în comunicarea ireproşabilă a liderului ukrainean de pînă acum? se întreabă Le Figaro. În acest interviu-fluviu, pe care Zelenski l-a acordat marţi WP, el a recunoscut că nu a informat poporul despre iminenţa invaziei ruse şi că i-a minimalizat impactul.

”Dacă am fi răspîndit haosul în populaţie înainte de invazie, ruşii ne-ar fi devorat”, se justifică el în ziar, subliniind că i-a fost teamă de o panică generalizată şi de o fugă masivă din ţară a populaţiei, dar şi de o prăbuşire economică fatală. ”Dacă am fi comunicat (invazia), atunci, aş fi pierdut şapte miliarde de dolari pe lună îcepînd din octombrie (2021) şi pînă cînd au atacat ruşii. Ne-ar fi bătut în trei zile”, estimează el.

Zelenski declară că ukrainenii au retras sume de bani importante din conturi în săptămînile dinaintea izbucnirii războiului, conştienţi de faptul că ”acest lucru avea să afecteze economia ţării”, fără să spună nimic despre faptul că încă din luna IANUARIE şi-a deschis un Crypto wallet, “pentru susţinerea războiului”, care încă nu începuse, şi azi, după şase luni de lupte, este a doua piaţă de Crypto din lume!

Ridicat la statutul de omul providenţial al Ukrainei de la începutul războiului, Zelenski respinge însă orice ascundere la scară mare. El dă asigurări că ukrainenii ”aveau acces la orice informaţie care era disponibilă” despre iminenţa unui război şi aminteşte că armata rusă comasa militari şi material la frontiere de şase luni. Nici măcar el însuşi nu a luat în calcul un război de această amploare, declară şeful statului ukrainean. Singurul ”detaliu” important pe care preşedintele ukrainean mărturiseşte că nu l-a comunicat este o informare de la CIA, porivit căreia ruşii aveau să debarce pe aeroportul din Hostomel, să vină rapid la Kiev şi să-l îndepărteze de la putere.

A posteriori, Zelenski se felicită pentru poziţia sa şi consideră că a luat decizia cea bună, pentru că trupele ruse nu au reuşit să intre în capitală. ”Atunci cînd a început invazia, eram tot atît de puternici pe cît puteam fi”, dă el asigurări WP. ”Unii dintre compatrioţii noştri au plecat, dat majoritatea au rămas şi s-au bătut pentru casele lor. Iar oricît de cinic ar părea, aceştia sînt oamenii care i-au oprit pe ruşi”, declară el.

Aceste justificări nu mulţumesc însă populaţia Ukrainei, care nu uită că în primele zile de lupte, chiar de la începutul lunii februarie, cu două săptămîni înainte de daclanşarea oficială a războiului, în 24 februarie a.c.,a trimis în Dombas majoritar soldaţi etnici români, polonezi şi ruşi, şi-i reproşează preşedintelui, după publicarea interviului, faptul că a privilegiat sănătatea economiei ţării, în detrimentul vieţii oamenilor! Multe vieţi ar fi fost cruţate dacă Guvernul ar fi pregătit în mod corect populaţia de război. Unii îşi împărtăşesc experienţa de război şi a haosului şi subliniază că ar fi trăit altfel această invazie dacă ar fi fost avertizaţi de amploarea ei. Personalităţi publice îl atacă în mod direct pe Volodimr Zelenski, pe care-l acuză de faptul că se face vinovat, într-o anumită măsură, de atrocităţile comise de către ruşi!

Chiar într-o stare de cenzură fără precedent, Redactorul-şef al site-ului de ştiri Ukrainska Pravda, Sevgil Musaieva, se declară ”ofensată personal” de justificările şefului statului, pe care-l acuză de faptul că pune în discuţie inteligenţa poporului ukrainean. Ea spune că nu ar fi fugit de război, dacă ar fi fost avertizată. ”Cum poate o persoană, care are pe conştiinţă Mariupolul, Bucea şi Hersonul, să îndrăznească să spună că o evacuare ar fi copleşti ţara?”, denunţă, la rîndul său, jurnalistul Bohdan Butkevici, evocînd locuri în care Rusia este acuzată de comiterea unor atrocităţi… ”El nu voia să pună ţara în stare de război, pentru că îi era frică de pierderea puterii”, îl acuză jurnalistul pe Zelenski.

Scriitoarea ukraineancă Katerina Babkina consideră că refuzul de a alerta civilii care tăriau în zone ameninţare nu este ”o greşeală de calcul strategic” ci o ”crimă”.

Citind aceste lucruri, pare că discursul Dariei Dugina este corect! Dar, oprit de un act terorist! Potrivit tuturor specialiştilor în domeniu, terorismul nu este un fenomen universal dar este cu siguranţă unul istoric. El s-a manifestat mai intens, însă, numai în anumite momente. Culturile împart valorile şi motivează indivizii să acţioneze într-un mod ce pare iraţional pentru observatorii externi. Alienarea vieţii este o caracteristică culturală care are un impact deosebit asupra terorismului. Cel cultural, mai ales, ca parte a emancipării naţionale şi rupere de trecut, precum îşi doreşte elita Ukrainei, astăzi. Un exemplu: Georg Lukacs a fost fiul unui bancher ungur bogat. Devenind vicecomisar pentru cultură sub regimul bolşevic al lui Bela Kun, în Ungaria anilor 1919, Lukacs a lansat ceea ce avea să devină cunoscut sub numele de „Terorism cultural”. Ca parte a acestui terorism cultural, el a iniţiat un program radical de educaţie sexuală în şcolile ungureşti. Copiii unguri erau instruiţi în teme precum „iubirea liberă”, raporturile sexuale, natura „arhaică” a codurilor familiei burgheze, caracterul demodat al monogamiei şi irelevanţa religiei, care privează omul de toate plăcerile. Femeile erau, de asemenea, instigate la revoltă împotriva normelor sexuale ale vremii. Campania „Terorismului cultural” iniţiată de Lukacs a fost precursoarea a ceea ce „corectitudinea politică” va genera mai tîrziu în şcolile americane şi ceea ce combate “Duginismul” în esenţa sa!

”Vrem să vedem Rusia slăbită în așa măsură încît să nu mai poată face genul de lucruri pe care le-a făcut prin invadarea Ukrainei…” Vă amintiţi? O replică pornită din Casa Albă de la D.C., ajunsă în Piaţa Roşie, via Kiev! Orice altă remarcă, antagonică acesteia, este considerată TERORISM! Putinism! Propagandă rusă etc!

Tot ce nu este mainstream este Dugin! Cum ştim ce e mainstream? Simplu! E confirmat de societatea “civilă”, după o schemă simplă: ruşii zic că-i albă, ukrainenii că-i neagră iar a treia voce, “independentă”, cea a “societăţii civile” confirmă că-i cu păr! Asta după ce, din 2014 şi pînă în prezent, conform unei liste publice a finanţărilor unei “bretele” a CIA, ONG-urile din Ukraina se află pe locul 4 (patru!) în lume, cu 210 milioane de dolari!!!! Deci, vocea “independentă” există! Site-urile cu pretenţii de combatere a fake-news-ului le iau ca pe etalon şi de aici… toboganul! Sigur, problemele sînt inventate, de multe ori, pentru ca ONG-urile să existe şi să primească finanţare. Cu toate acestea, cînd pe acest site se semnala, în martie, faptul că armata ukraineană foloseşte grădiniţele şi spitalele ca depozite de armament, nici un ONG nu a spus dacă ştirea e corectă, sau nu, politik!? Deci, de la uciderea Dariei, războiul intră într-o nouă fatză. Inclusiv cel mediatic! Mainstream contra Dugin!

ARMISTIȚIU DE TREI ZILE PENTRU EID AL-FITR

BMTF, 10 mai – Talibanii au anunţat luni o încetare a focului de trei zile pentru Eid al-Fitr, sărbătoarea musulmană care va marca în această săptămâînă sfîrşitul lunii sfinte a Ramadanului, la două zile după un atac asupra unei şcoli care a făcut peste 50 de morţi, majoritatea adolescente, şi a cărui responsabilitate le-a fost atribuită de guvernul de la Kabul, notează AFP, preluată de Agerpres.

„Li se ordonă mujahedinilor din emiratele islamice (talibanii) să înceteze toate atacurile împotriva inamicului în toată ţara, din prima pînă în a treia zi de Eid ul-Fitr”, sărbătoare a cărei dată este stabilită de poziţia Lunii, potrivit unui comunicat al insurgenţilor. „Dar dacă inamicul conduce un asalt sau un atac împotriva voastră în aceste zile, staţi pregătiţi să vă protejaţi şi să vă apăraţi energic şi pe voi şi pe teritoriul vostru”, a continuat documentul.

Anunţul încetării focului are loc după cel mai sîngeros atentat comis în ultimul an în Afghanistan, care a vizat sîmbătă o şcoală de fete, artac ce spune multe în privința viitorului guvernat de talibani în Afghanistan.

Mai multe explozii s-au produs în faţa liceului Sayed-ul-Shuhada din zona Dasht-e-Barchi din districtul Kabul 13, situat într-un cartier populat în majoritate de şiiţi hazara, adesea vizaţi de militanţi extremişti sunniţi, în vestul capitalei afghane, în momentul în care numeroşi locuitori mergeau la cumpărături. Peste 50 de persoane, majoritatea eleve de liceu, au fost ucise şi o sută au fost rănite.

Familiile aflate în doliu au declarat că guvernul a ignorat oamenii și nu a reușit să le asigure siguranța. Ei spun că și-au pierdut speranța în guvern.

Talibanii au negat orice implicare în acest atentat, intervenit pe fondul retragerii ultimilor 2.500 de soldaţi americani prezenţi încă în această ţară sfîşiată de 40 de ani de conflict şi în continuare pradă violenţelor.

Cel puțin 13 civili au fost uciși și alți 37 au fost răniți în explozii separate de bombe la marginea drumului în provinciile Zabul și Parwan.

În Zabul, 11 civili au fost uciși și alți 28 au fost răniți într-o explozie cu bombă la marginea drumului care a vizat un autobuz cu pasageri din districtul Shahr-e-Safa din provincie, duminică seara, a declarat luni Ministerul de Interne într-un comunicat.

Explozia a avut loc în zona Taberei Muskan din district.

În ciuda armistițiului decretat, doi civili au fost uciși și alți nouă au fost răniți într-o explozie cu bombă la marginea drumului care a vizat luni dimineață un autobuz din zona Pul-e-Matak din provincia Parwan, au declarat oficialii din domeniul sănătății.

JURNALISTĂ AFGHANĂ UCISĂ LA JALALABAD

BMTF, 10 dec – O jurnalistă de televiziune şi şoferul ei au fost asasinaţi de necunoscuţi care au deschis focul asupra maşinii lor, în provincia Nangarhar din estul Afghanistanului, au anunţat joi oficiali locali citaţi de agențiile internaționale de presă.

Cei doi au fost împuşcaţi mortal joi dimineaţa, cînd mergeau către muncă, în oraşul Jalalabad, capitala provinciei, a precizat un purtător de cuvînt al guvernatorului din Nangarhar.

Malalai Maiwand era prezentatoare de ştiri la postul privat de radio şi televiziune Enikass de circa patru ani, a declarat directorul postului, Zalmai Latifi.

Acesta a atribuit atacul „duşmanilor ţării”, menţionînd că, de-a lungul timpului, împotriva acestui post au fost adresate ameninţări cu moartea.

În 2017, mai multe persoane, între care un şofer al postului de televiziune au fost ucise într-o explozie în apropiere de sediul acestuia. În 2018, directorul canalului a fost răpit de necunoscuţi înarmaţi, dar a fost eliberat mai tîrziu.

Atacul de joi nu a fost deocamdată revendicat. În provincia afghană sunt activi atît talibanii cît şi militanţii Statului Islamic.

Conform organizaţiei Reporteri fără frontiere, Afghanistanul este una dintre cele mai periculoase ţări pentru ziarişti. În 2019, cel puţin 10 jurnalişti şi membri de personal din media au fost ucişi pe teritoriul acestei ţări. Anul precedent a fost însă şi mai sîngeros, cu 20 de reporteri şi lucrători din media ucişi în diferite atacuri violente.

Luna trecută, doi proeminenţi jurnalişti afghani şi-au pierdut viaţa în atentate cu bombă separate, în provincia sudică Helmand şi în capitala Kabul.

Pe de altă parte, cel puțin doi membri ai forțelor de securitate au fost uciși și alți trei au fost răniți în atacul taliban asupra bazei militare din districtul Andar din Ghazni, despre care relatam ieri.

Lupta a început la miezul nopții cu un sinucigaș taliban a condus spre bază un VBIED Humvee, dar a fost distrus înainte de a-și atinge ținta și apoi un număr de atacatori au început să lupte cu forțele de securitate, se spune în declarația forțelor de securitate, adăugînd că „atacul talibanilor a fost respins și au suferit și victime”.

O sursă din cadrul forțelor de securitate a declarat că ciocnirile au început la 24:00 dimineața înainte și au continuat miercuri dimineață.

Cel puțin 31 de persoane, majoritatea forțe de Securitate afghane, au fost ucise duminică într-un atac sinucigaș în provincia Ghazni, au declarat oficialii locali din domeniul sănătății.

În urmă cu zece zile, un atacator sinucigaș la volanul unui VBIED a detonat mașina capcană în apropierea unei unități de protecție publică din PD3 din Ghazni, ucigînd 31 de personae și rănind alte 24. Majoritatea victimelor erau militari, au spus oficialii.

ATAC SINUCIGAȘ ÎN KANDAHAR

BMTF, 25 nov – Cel puțin șase polițiști au fost răniți miercuri dimineață într-un atac sinucigaș în provincia Kandahar, a declarat Ministerul de Interne într-un comunicat.

Incidentul s-a petrecut în orașul Aino Mina din PD11 al Kandaharului, cînd un sinucigaș a detonat un vehicul încărcat cu exploziv, se arată în comunicat.

Oficialii locali au declarat că incidentul s-a petrecut aproape de un punct de control de securitate.

Pînă în prezent, nici un grup nu și-a asumat responsabilitatea exploziei.

Ieri, alte cel puțin 17 persoane au fost ucise și alte 50 au fost rănite în două explozii în orașul Bamiyan, marți după-amiază. Oficialii locali au declarat că exploziile au avut loc într-o piață locală din orașul Bamiyan, centrul provinciei Bamiyan.

Nici un grup nu și-a revendicat pînă acum responsabilitatea pentru explozii.

Bamiyan este una dintre cele mai sigure provincii, care este vizitată de mii de turiști în fiecare an. Este pentru prima dată cînd astfel de explozii au loc în provincie.

JURNALIST AFGHAN UCIS ÎN ACEASTĂ DIMINEAȚĂ

BMTF, 7 NOV – Un cunoscut jurnalist afghan, Yama Siawush, a fost ucis sîmbătă la Kabul într-un atentat cu bombă care a făcut alte două victime, a confirmat poliţia afghană.

Conform purtătorului de cuvînt al poliţiei din Kabul, Ferdaws Farmarz, o bombă magnetică plasată pe un vehicul a explodat într-un district din capitală, omorînd trei civili, printre care şi jurnalistul Yama Siawush.

Postul local de televiziune TOLOnews, pentru care a lucrat jurnalistul, a confirmat decesul acestuia, citînd membri ai familiei.

Moartea lui Siawus a declanşat reacţii de revoltă pe reţelele sociale afghane, mulţi activişti şi jurnalişti condamnînd atentatul.

În cariera sa, Siawush a prezentat buletine de ştiri şi a moderat emisiuni politice precum Fara Khabar (Dincolo de ştiri) la TOLOnews. El era cunoscut pentru întrebările dure puse invitaţilor şi pentru criticarea corupţiei şi altor nereguli ale guvernului.

Atentatul nu a fost revendicat deocamdată.

Afghanistanul este una din ţările cele mai periculoase pentru jurnalişti. Potrivit unei organizaţii de sprijin al media locale (NAI), cel puţin zece jurnalişti şi alţi angajaţi media au fost ucişi în 2019.

Cel mai negru an din acest punct de vedere a fost 2018, cînd 20 de reporteri şi alţi angajaţi de presă au fost ucişi în diferite incidente violente în Afghanistan.

Pe de altă parte, comandantul armatei afghane, generalul Mohammad Yasin Zia, a declarat vineri că Forțele Naționale Afghane de Apărare și Securitate (ANDSF) au preluat districtul Arghandab din sudul provinciei Kandahar de la talibani, la cîteva zile după ce grupul de luptători talibani a atacat unele zone din district.

Zia a declarat pentru TOLOnews că cel puțin 200 de militanți talibani au fost uciși în operațiunea împotriva grupului din district.

Arghandab este unul dintre cele mai apropiate suburbii de orașul Kandahar, centrul provinciei. A fost, de asemenea, unul dintre cele mai sigure districte din sud, înainte ca talibanii să lanseze o ofensivă în urmă cu două săptămîni.

Cu toate acestea, forțele de securitate au declarat că civilii care au fost strămutați din casele lor se confruntă cu unele probleme din cauza minelor terestre plantate de insurgenți.

În ciuda eșecului talibanilor în Arghandab, Panjwai și Zherai, Kandaharul se confruntă, în continuare, cu amenințări iminente din partea talibanilor.

16 CIVILI UCIȘI ȘI PESTE 150 RĂNIȚI, DUMINICĂ

BMTF, 19 oct – Explozia unui automobil capcană s-a soldat cu cel puţin șaisprezece morţi duminică, în Feroz Kuh, capitala provinciei Ghor din vestul Afganistanului, transmit agențiile de presă. Cel puţin 150 de oameni au fost răniţi în urma atacului din apropierea unor sedii guvernamentale, a informat directorul departamentului de sănătate al provinciei.

Incidentul s-a petrecut în jurul orei 11:00, ora locală, după ce un vehicul marca Toyota Corolla „încărcat cu explozivi” a fost detonat aproape de sediul poliției și birourile guvernamentale pentru femei, martiri și persoane cu handicap, se arată într-un comunicat.

Printre victime sînt femei şi copii; unii răniţi sînt în stare critică, a precizat oficialul.

Anterior, ministerul afghan de interne anunţase că după atentat – deocamdată nerevendicat – s-au raportat cel puţin 20 de morţi şi răniţi.

În fotografii de la faţa locului, publicate de presa locală, se văd mai multe case şi apartamente distruse de explozie.

NOU ATENTAT ÎMPOTRIVA LUI SALEH. PATRU MORȚI.

BMTF, 9 sep – O bombă amplasată la o margine de drum la Kabul a vizat convoiul vicepreşedintelui afghan Amrullah Saleh, care a scăpat nevătămat în urma acestui atac, dar cel puţin 20 de persoane, între care civili şi gărzi de corp ale oficialului afghan, au fost ucise şi rănite, a relatat Reuters, citat de Agerpres.

Cel puţin patru persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte 16 au fost rănite în urma atacului, a indicat un purtător de cuvînt al Ministerului Sănătăţii afghan.

Nerevendicat deocamdată, atacul intervine chiar înainte de mult aşteptatele negocieri de pace între guvernul afghan şi talibani la Doha, capitala Qatarului.

Saleh, fost şef al serviciilor de informaţii afghane, a supravieţuit mai multor tentative de asasinat, inclusiv una asupra biroului său, anul trecut, cînd au fost ucise 20 de persoane.

Oficiali şi diplomaţi au avertizat că recrudescenţa subminează încrederea necesară pentru succesul negocierilor menite să pună capăt insurecţiei care a început după înlăturarea talibanilor aflaţi la putere la Kabul în urma intervenţiei forţelor americane la sfîrşitul anului 2001.

Preşedintele american Donald Trump va anunţa în curînd retragerea mai multor trupe din Iraq şi Afghanistan, a transmis marţi un înalt responsabil al administraţiei sale, potrivit AFP.

Oficialul le-a spus jurnaliştilor care călătoresc cu preşedintele să se aştepte la un anunţ miercuri în legătură cu retragerea de trupe staţionate în Iraq. Un anunţ în legătură cu Afghanistanul va avea loc în zilele următoare, a adăugat aceeaşi sursă.

Pentagonul a afirmat că vrea să-şi reducă la mai puţin de 5.000 de militari prezenţa în Afghanistan pe fondul negocierilor de pace inter-afghane.

În prezent, SUA dispun de 8.600 de militari în Afghanistan.

Conform unui acord semnat în februarie la Doha de Washington şi talibani, trupele străine vor părăsi Afghanistanul în 2021, în schimbul unui angajament al talibanilor în favoarea păcii.

RETRAGEREA AMERICANĂ DIN AFGHANISTAN DĂ UNDĂ VERDE VIOLENȚELOR

BMTF, 11 august – SUA intenţionează o retragere militară suplimentară din Afghanistan în funcţie de progresele negocierilor de pace interafghane, astfel încît efectivele rămase să fie inferioare cifrei de 5.000 la finalul lunii noiembrie, a indicat Pentagonul, într-un comunicat emis luni, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Traiectoria noastră actuală prevede ca numărul de militari americani în Afghanistan să fie inferior cifrei de 5.000 până la sfîrşitul lui noiembrie, a precizat ministerul american al apărării. Ca întotdeauna, aceste retrageri rămîn supuse unor condiţii şi vor fi puse în practică după consultarea Congresului şi în coordonare directă cu aliaţii şi partenerii noştri din NATO, a adăugat Pentagonul, potrivit căruia prezenţa militară americană în Afghanistan rămîne centrată pe capacităţi, nu pe cifre.

Într-un interviu acordat săptămîna trecută site-ului de informaţii Axios, preşedintele Donald Trump evocase cifra de 4.000 pînă la 5.000 de militari pînă la alegerile din noiembrie.

În prezent, Statele Unite au desfăşuraţi 8.600 de militari în Afghanistan, conform unui acord bilateral semnat la 29 februarie, la Doha, între Washington şi talibani. În baza acordului, toate trupele străine urmează să părăsească Afganistanul în primăvara lui 2021, în schimbul unor angajamente de securitate asumate de talibani.

Aceste retrageri dau undă verde reizbucnirii violențelor prin crearea unui vid de Securitate în teren și în bazele de instrucție ale forțelor afghane.  

În această dimineață, cel puțin o persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite în  explozia unei mine magnetice care a vizat un vehicul în Kabul, a confirmat poliția într-un comunicat.

Incidentul s-a petrecut în jurul orei locale 07:00 în zona Khairkhana din PD11 din Kabul, se arată în comunicat.

Nici un grup insurgent, inclusiv talibanii, nu a revendicat răspunderea pentru explozie.

Luni, datele guvernamentale consultate de sursa noastră arată că cel puțin 80 de civili au fost uciși și alți 95 au fost răniți în incidente de securitate în ultima săptămînă, după încetarea focului convenită de Eid.

Datele sînt cuprinse între 3 și 9 august.

Cel mai mare număr de victime a fost în Nangarhar (49 de morți sau răniți), iar cel mai mic a fost în Kabul (1).

Incidentele de securitate au avut loc în 26 de provincii, inclusiv Kabul, Laghman, Nuristan, Uruzgan, Herat, Badakhshan, Parwan, Paktia, Wardak, Badghiș, Sar-e-Pul, Ghor, Farah, Daikundi, Helmand, Balkh, Kunar, Logar, Takhar , Nimroz, Kapisa, Zabul, Kandahar, Baghlan, Ghazni și Nangarhar.

UN MORT ȘI CEL PUȚIN DOI RĂNIȚI, ÎN ACEASTĂ DIMINEAȚĂ, LA KABUL

BMTF, 28 iulie – Cel puțin o persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite într-o explozie provocat[ de un dispozitiv exploziv magnetic, care a vizat un vehicul de poliție în Kabul, marți dimineață, a declarat poliția din Kabul într-un comunicat.

Incidentul s-a petrecut în jurul orei locale 7:15 în zona Badam Bagh din PD4.

„Investigarea incidentului este în curs”, se scrie ]n comunicatul official remis presei.  

Nici un grup nu a revendicat răspunderea pentru acest atac.

Evaluările efectuate de surse BMTF la Kabul indică faptul că 250 de membri ai forței de securitate afghane au fost uciși și peste 300 de alte persoane au fost rănite în 220 de atacuri desfășurate de talibani în ultimele trei săptămîni, în unsprezece provincii ale țării! Evaluarea indică faptul că majoritatea victimelor din forțele guvernamentale au avut loc în regiunile de nord și sud-est ale țării.

Conform unui nou raport publicat de UNAMA, în prima jumătate a anului 2020 au fost înregistrate 3.458 de victime civile în Afghanistan (1.282 uciși și 2.176 răniți).

„58 la sută din victimele civile” au fost cauzate de elemente antiguvernamentale, talibanii fiind responsabili pentru 1473 (580 uciși și 893 răniți) reprezentînd 43 la sută din numărul total de victime civile înregistrate în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2020, potrivit raportului.

Pe de altă parte, talibanii, într-o declarație, respinge raportul UNAMA, care acuză grupul de 43% din victimele civile din ultimele 6 luni.

ATENTAT ÎN KANDAHAR

BMTF, 9 iul – Un atacator sinucigaş taliban a detonat miercuri, în jurul orei (locale) 4 dimineaţa, un camion military de mare tonaj, al trupelor afghan, încărcat cu explozivi în apropierea reşedinţei guvernatorului provincial şi a sediului poliţiei din provincia Kandahar, ucigînd cel puţin trei persoane, transmite agenţia Reuters, preluată de Agerpres.

Potrivit purtătorului de cuvînt al guvernatorului provinciei sudice, forţele de securitate au deschis focul înainte ca el să-şi atingă ţinta, dar a detonat explozivii lîngă sediul poliţiei şi complexul rezidenţial al guvernatorului.  

În urma acestui atac survenit în districtul Sha Wali Kot, din provincia Kandahar, au fost ucişi trei membri ai forţelor de securitate şi 14 persoane sînt rănite, inclusiv civili.

Talibanii au revendicat atacul, menţionînd într-o declaraţie că acel sediu al poliţiei era folosit ca centru de comandă pentru operaţiunile forţelor de securitate împotriva insurgenţilor islamişti.

Vărsarea de sînge se amplifică din nou în Afghanistan, deşi SUA încearcă să medieze un acord de pace între talibani şi guvernul afghan, după aproape două decenii de război, mai scrie agenția română de presă.

Potrivit unor diplomaţi, recrudescenţa atacurilor sporeşte atmosfera de neîncredere, în timp ce guvernul afghan şi talibanii se pregătesc să înceapă negocierile de pace şi Statele Unite îşi retrag trupele în baza unui acord convenit cu talibanii în februarie.

Neînţelegerile privind eliberarea prizonierilor – guvernul afghan refuzînd să elibereze 600 din cei circa 5.000 de combatanţi talibani pe care-i deţine – constituie unul din obstacolele majore în calea iniţierii unor negocieri de pace substanţiale, transmite Agerpres.

EXPLOZIE ÎN RUGĂCIUNE, LA KABUL

BMTF, 12 iun – Cel puţin patru oameni au murit şi mulţi alţii au fost răniţi într-o explozie la o moschee din Kabul, în timpul rugăciunilor de vineri, a anunţat vineri Ministerul afghan de interne, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

În interiorul moscheii, Shir Shah-e-Suri, au fost plasaţi explozibili înainte de începerea rugăciunii, a explicat într-un comunicat Ministerul de Interne afghan, menţionînd că între cei ucişi se numără şi mollahul (imamul) lăcaşului de cult situat în vestul Kabulului.

Responsabilitatea atacului nu a fost revendicată pentru moment, dar atentatul survine după ce ieri dimineață două personae au fost ucise în urma exploziei unei bombe magnetice în PD 8 din Kabul.

Și fostul comandant al gărzii personale a președintelui Ghazni, ulterior comandant al securității Kapisa, generalul Farid Mashal, fratele lui Mohammad Nasim Etkan, a fost martirizat într-un atac țintă în orașul Kandahar.

Atentatul a avut loc în zona Bay Pass a celui de-al treilea district de securitate al orașului Kandahar la prînz.

Atacurile din ultimele 48 de ore survin în contextul în care Statele Unite ale Americii încearcă să medieze un acord de pace între guvernul afghan şi rebelii talibani pentru a pune capăt războiului de 18 ani. În ţara continuă să acţioneze şi gruparea Statul Islamic, responsabilă de o serie de atacuri de anvergură la Kabul în ultimele luni.

GHAZNI, NOUL EPICENTRU AL VIOLENȚELOR

BMTF, 18 mai – Cel puţin cinci persoane au murit şi zeci sînt rănite după ce un vehicul militar capcană a explodat luni în oraşul Ghazni din estul Afghanistanului, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Conform purtătorului de cuvînt al guvernatorului provinciei Ghazni, Wahidullah Jumazada, atentatul a vizat un imobil al serviciilor de informaţii afghane şi s-a soldat cu cinci morţi şi 32 de răniţi.

Directorul spitalului din oraş, Baz Mohammad Himmat, a vorbit despre şapte persoane ucise şi 25 rănite, majoritatea militari.

Atentatul, nerevendicat, încă, survine la nici 24 de ore de cînd preşedintele afghan Ashraf Ghani şi rivalul său Abdullah Abdullah au semnat duminică un acord de împărţire a puterii, ce pune capăt unei îndelungate crize politice şi ar putea favoriza discuţiile de pace interafghane. În cadrul acestui acord, Abdullah Abdullah va conduce consiliul dedicat negocierilor de pace şi mai mulţi dintre membrii echipei sale vor fi integraţi în guvern.

Atentatul lovește în plină recrudescenţă a violenţelor în Afghanistan, în pofida unui acord încheiat la sfîrşitul lui februarie între talibani şi SUA, ce prevede retragerea tuturor forţelor străine din ţară pînă la mijlocul lui 2021.

Marţi, un atac împotriva unei maternităţi din Kabul s-a soldat cu 24 de morţi, printre care femei şi nou-născuţi. Atentatul, comis de trei bărbaţi înarmaţi, care au fost ucişi, nu a fost revendicat, dar Statele Unite l-au atribuit grupării Stat Islamic.

Joi, talibanii au anunţat că au întreprins un atac cu camion capcană împotriva unei clădiri a armatei la Gardez (est). Cel puţin cinci civili au murit şi 15 au fost răniţi, au indicat autorităţile.

ATAC TALIBAN CU CAMION-CAPCANĂ

BMTF, 4 mai – Talibanii şi-au asumat luni responsabilitatea unui atac cu camion-capcană produs duminică seara în provincia Helmand, districtul Grishk, din sudul Afghanistanului, atentat soldat cu moartea a cel puţin cinci membri ai forţelor de securitate, a declarat un responsabil afghan, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Atacul, care se adaugă violenţelor în creştere în ultimele săptămîni, a avut loc într-un centru militar unde erau staţionaţi cel puţin 150 de membri ai armatei şi Directoratului naţional de informaţii, potrivit unor responsabili guvernamentali şi din rîndul talibanilor.

Ministerul Apărării de la Kabul confirmase anterior explozia, dar menţionase doar un rănit.

Un ofiţer de informaţii care a supravieţuit atacului a declarat pentru Reuters că insurgenţii au detonat un camion cu explozivi în apropierea centrului militar. El a afirmat că a ajutat la extragerea a cel puţin 18 cadavre după explozia de duminică seara.

Talibanii au vorbit despre un bilanţ şi mai ridicat al celor ucişi. Zeci de membri aparţinînd forţelor inamice au fost ucişi sau răniţi în atac, a afirmat purtătorul de cuvînt Qari Yousuf Ahmedi, într-un comunicat.

În ultimele două luni, forţele de securitate afghane au suferit pierderi grele pe tot teritoriul ţării. Violenţele pun în pericol imediat fragilul acord de pace semnat în februarie de Statele Unite şi talibani, în condiţiile în care armata este obligată să lupte împotriva insurgenţilor cu mai puţin sprijin din partea SUA.

Într-un incident separat, poliţia din provincia sud-estică Paktika a comunicat că cel puţin 20 de oameni au fost răniţi într-un atac cu grenadă al talibanilor într-o moschee din districtul Khayerkot, duminică seara.

SUA au consemnat o înmulţire a atacurilor talibane împotriva armatei afghane în martie după semnarea acordului de pace, contrar speranţelor că acesta va duce la o reducere a violenţelor, a indicat săptămîna trecută o agenţie guvernamentală de monitorizare.

În acest context, Armata americană i-a avertizat sîmbătă pe talibani, într-o neobişnuită scrisoare deschisă, despre posibile „riposte” dacă insurgenţii afghani nu îşi reduc atacurile împotriva forţelor afghane, care subminează slabele speranţe ale unui proces de pace îndelung aşteptat, notează AFP.

Dacă talibanii au încetat atacurile contra forţelor străine după acordul semnat la 29 februarie, la Doha, cu Statele Unite, în care se angajau să demareze negocieri cu autorităţile de la Kabul, în schimb ei şi-au intensificat atacurile împotriva forţelor afghane.

La 28 aprilie, comandantul trupelor americane şi ale NATO din Afghanistan, generalul Scott Miller, i-a avertizat deja pe talibani despre posibilele consecinţe în cazul continuării violenţelor.

Potrivit responsabililor de la Kabul, talibanii au efectuat în medie 55 de atacuri pe zi contra forţelor afghane de la semnarea acordului.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor a răspuns la scrisoarea americană printr-un scurt mesaj pe Twitter, denunţînd „declaraţiile provocatoare”. „Respectaţi-vă propriile angajamente”, a scris Zabihullah Mujahid, citat de AFP.

ATAC SINUCIGAȘ LA KABUL

BMTF, 29 apr – Un atac sinucigaş cu explozivi care a avut loc miercuri în provincia Kabul nu departe de capitala Afghanistanului a ucis 3 oameni şi a rănit alţi 15, a anunţat Ministerul de Interne afghan, informează Reuters, preluată de Agerpres.

„Un atacator sinucigaş şi-a detonat explozivii printre civili în zona Reshkhor din districtul Char Asiab de lîngă Kabul, miercuri dimineaţa”, a precizat într-un comunicat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, Tariq Arian, referindu-se la un district situat la circa 11 kilometri distanţă de oraşul Kabul.

Deocamdată nu este clar cine este responsabil pentru această explozie, care a avut loc în timpul lunii de post musulman Ramadan şi în condiţiile în care pandemia de coronavirus şi eforturile întreprinse de SUA de a intermedia negocierile dintre insurgenţii talibani şi forţele guvernamentale afghane au generat numeroase apeluri pentru un armistiţiu şi o reducere a violenţelor.

Bilanţul Afghanistanului în contextul pandemiei COVID-19 este deocamdată de 58 de morţi şi peste 1.800 de bolnavi. Realitatea ar putea fi însă mult mai dură decît cifrele oficiale, ca urmare a numărului redus de testări realizate pe teritoriul acestei ţări cu o populaţie de 35 de milioane de locuitori şi ale cărei capacităţi sanitare sînt foarte reduse după 40 de ani de conflict.

UN ALT ROMÂN VICTIMĂ ÎN ATACUL DE LA KABUL

BMTF, 15 nov – Un contractor român care păzea Zona Verde, unde se află zeci de ambasade din întreaga lume.a fost rănit în atacul sîngeros din capitala afghană Kabul! Un microbuz plin cu expozibil a sărit în aer în mijlocul a zeci de oameni. Cel puţin 12 persoane, printre care şi trei copii, au murit, iar 20 de victime au ajuns la spital. Românul făcea parte din convoiul atacat de insurgenţi.  

Atacul s-a dat la o oră de vîrf pe străzile aglomerate din Kabul. Contractorul român abia părăsise Green Zone, cea mai bine păzită zonă din Afghanstan.

Un microbuz plin cu explozibil s-a apropiat de maşina blindată uşor în care se aflau angajaţii firmei de pază. Vehiculul a sărit în aer la cîţiva metri de convoi.

Contractorul roman, angajat al companiei canadiene GardaWorld, a fost rănit la cap, iar timpanul i-a fost perforat.

Zeci de autoturisme şi case din zonă au fost distruse. Unul dintre localnici susţine că „a fost atât de puternică încât a făcut ţăndări geamurile. Bucăţi din maşini şi din pavele au fost aruncate în casele din apropiere. Familia mea nu a fost rănită, dar copilul vecinului meu a fost tăiat de bucăţile de sticlă”.

28 de morți la Kabul

BMTF, 17 sep – Cel puţin 24 de oameni au murit şi alţi 31 au fost răniţi marţi în Afghanistan în apropierea unui miting electoral la care participa şi preşedintele Ashraf Ghani, transmit Reuters şi AFP, preluate de Agerpres. Alte trei persoane au fost ucise într-un alt atac survenit la Kabul, potrivit unui prim bilanţ.

Un militar american, din cadrul misiunii NATO Resolute Support, a fost ucis, de asemenea, în luptă, în capitala afghană.

Şeful statului, care urma să ia cuvîntul la mitingul din Charikar, capitala provinciei Parwan, la nord de Kabul, a scăpat nevătămat din acest atentat, a menţionat un consilier al acestuia.

Directorul spitalului provincial a menţionat că majoritatea victimelor par a fi civili, inclusiv femei şi copii, şi numărul acestora ar putea creşte.

Atacul a fost comis de un militant sinucigaş, a afirmat un responsabil guvernamental local.

O altă explozie a avut loc marţi în centrul capitalei afghane Kabul, soldată cu cel puţin trei morţi, a indicat poliţia.

Violenţele au loc în contextul în care negocierile de pace dintre SUA şi talibani au eşuat săptămîna trecută.

NOU ATENTAT PRE-ELECTORAL, LA KABUL

BMTF, 7 aug – Cel puţin 95 de oameni au fost răniţi miercuri în explozia unei maşini capcană în vestul capitalei afghane Kabul, scrie Agerpres, citînd agenții internaționale de presă. Atacul a fost revendicat imediat de militanţi talibani.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului de interne Nasrat Rahimi a explicat că un vehicul încărcat cu explozibili a fost detonat la intrarea într-un comisariat de poliţie, la ora locală 09.00 (04.30 GMT), fără a da alte detalii.

Deflagraţia a ridicat un nor uriaş de fum. Într-o înregistrare video difuzată pe reţelele sociale, după explozie pot fi auzite tiruri de armă.

Luna iulie a fost cea mai sîngeroasă din Afghanistan din ultimii doi ani, peste 1500 de oameni fiind ucişi sau răniţi, potrivit ONU.

Atentatul survine la doar o zi după ce talibanii din Afghanistan i-au îndemnat marţi pe alegătorii din această ţară să ”boicoteze” alegerile prezidenţiale prevăzute pentru sfîrşitul lui septembrie şi să evite întrunirile ”care ar putea deveni potenţiale ţinte”, relatează AFP, Reuters şi dpa.

Rebelii le „cer” combatanţilor să se opună cu toate capacităţile de care dispun „imposturii acestui proces teatral”. „Pentru a evita pierderile, compatrioţii noştri trebuie să evite adunările care ar putea deveni ţinte”, se avertizează în comunicatul difuzat marţi de un purtător de cuvînt al talibanilor.

Anunţul survine în contextul în care SUA şi reprezentanţi ai rebelilor participă la Doha la o a opta rundă de negocieri, iar luni seara emisarul american Zalmay Khalilzad a salutat „progrese excelente” între cele două părţi.

Similar, un reprezentant politic al talibanilor, Suhail Shaheen, a evocat „progrese excelente” în discuţiile de la Doha. „Sîntem pe cale să discutăm ultimele aspecte rămase şi acordul de pace va fi încheiat”, a declarat acesta.

Campania pentru alegerile prezidenţiale din Afghanistan a început oficial la 28 iulie. În aceeaşi zi, 20 de persoane au fost ucise şi 50 rănite într-un atac care a vizat sediul unui candidat de pe lista electorală a preşedintelui în exerciţiu Ashraf Ghani. Amrullah Saleh, fost şef al serviciilor de informaţii cunoscut pentru poziţia sa ostilă talibanilor, a supravieţuit atacului.

Ghani este favorit în cursa prezidenţială, în care sunt înscrişi 17 candidaţi. Alegerile urmau să aibă loc la sfîrşitul lui aprilie, dar au fost deja amînate de două ori, în momentul de faţă fiind programate pentru 28 septembrie. Menţinerea acestei date rămîne sub semnul întrebării avînd în vedere că, în cazul în care la Doha va fi semnat un acord între americani şi talibani, ar putea începe în Norvegia negocieri de pace între rebeli şi reprezentanţi ai guvernului de la Kabul.

Talibanii, care au întâmpinat cu atacuri sîngeroase alegerile legislative din octombrie 2018, consideră că procesul electoral „nu are nicio valoare”.

Victoria lui Ashraf Ghani la alegerile prezidenţiale precedente a fost marcată de suspiciuni de fraudă, iar în privat mulţi afghani spun că nu vor ieşi la vot din cauza riscului de atentate şi a bănuielilor de fraudă.

ATENTATE LA KABUL ȘI KANDAHAR

BMTF, 26 mai – O persoană şi-a pierdut viaţa şi 16 au fost rănite vineri într-o explozie produsă în interiorul unei moschei în estul capitalei afghane Kabul, a anunţat Ministerul afghan al Afacerilor Interne. Persoana ucisă era un cleric Mawlawi Raihan, a declarat purtătorul de cuvînt al ministerului, Nasrat Rahimi.

Zona în care a avut loc deflagraţia a fost închisă, în timp ce ancheta poliţiei este în curs de desfăşurare.

La Kandahar, patru dintre militarii români răniți vineri, 24 mai, din Batalionul 300 Protecția Forței „Sfântul Andrei”, au fost externati. Astfel, plutonierul Rusu Marian, caporalii clasa a II-a Ștefan Florin-Laurențiu și Apetroaie Petrică și fruntașul Petcu Nicolae au fost externati în decursul aceleiași zile. Toți pacientii externați își continuă tratamentul și recuperarea, aceștia aflându-se deja în grija echipei medicale românești.

Caporalul clasa a II-a Anton Florin se află în continuare internat la Spitalul Militar de tip Rol III din Baza Aeriană Kandahar pentru tratament de specialitate, informează Ministerul Apărării Naţionale.

Cei cinci militari au fost răniți în urma inițierii unui dispozitiv exploziv improvizat în timp ce se aflau într-o misiune de patrulare în zona de responsabilitate a batalionului.

Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, a declarat după rănirea celor cinci militari români în Afghanistan, că „încă se moare pentru securitatea României”, subliniind că este important ca Armata să nu fie introdusă în „jocuri politice”, iar programele de înzestrare să continue.

„Sînt cinci militari români care au fost răniţi în acest incident. Procedurile NATO sînt foarte clare, evacuarea acestora, respectiv preluarea de către structurile de specialitate medicale. Din fericire, situaţia lor nu este una gravă, familiile lor au fost anunţate. Sînt în afara oricărui pericol în acest moment. (…) Din păcate, unii nu reuşesc să înţeleagă că încă se moare pentru securitatea României”, a declarat Gabriel Leş.

Cinci militari din Batalionul 300 Protecţia Forţei „Sfântul Andrei”, care se află în misiune în Afghanistan, au fost răniţi vineri în timp ce executau o misiune de patrulare mixtă împreună cu militari americani, în zona de responsabilitate, a anunţat Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Potrivit sursei citate, pe timpul executării misiunii, în jurul orei 12,30, ora României, maşina de luptă de tip MRAP în care se aflau militarii a fost atacată cu un dispozitiv exploziv improvizat.