Tag: CONTRACTORI

AFGHANISTAN – CIMITIRUL IMPERIILOR

Asaltul taliban de miercuri, asupra terminalului de călători de lîngă Baza Aeriană de la Bagram, a durat 10 ore, conform militarytimes.com.Talibanii au folosit atacul în forță, combinat cu atacuri sinucigașe împotriva unui punct medical aflat în renovare, de lîngă baza aeriană. Chiar dacă nu au reușit să pătrundă în baza militară, talibanii s-au baricadat în facilitatea medicală unde au rezistat 10 ore, în final fiind anihilați de atacurile aeriene.

În urma intervenției forțelor internaționale, cinci militari georgieni au avut nevoie de îngrijiri medicale. Aceștia au acționat împreună cu militari americani și afghani.

Atacul s-a produs în timp ce oficialii americani încearcă se reia negocierile de pace cu talibanii, după ce acestea au fost suspendate de către președintele Donald Trump, în urma unui atac sîngeros al talibanilor în Zona Verde, unde și-a pierdut viața și un român.

Pentru mulți combatanți în Afghanistan, negocierile de pace reprezintă ilustrarea eșecului politicii americane în țara asiatică denumită sugestiv Cimitirul imperiilor, și ieșirea din scenă, rușinos, pe ușa din dos a războinicilor.

Presa quality americană dezvăluie, la acest sfîrșit de an, minciunile oficiale care au însoțit campaniile militare americane în Afghanistan și Iraq. Potrivit documentelor și mărturiilor, oficialii americani au știut de la bun început că războaiele declanșate nu vor avea sorți de izbîndă și le-au transformat în afaceri profitabile pentru o bună parte a elitei conducătoare, indifferent de culoare și familia politică: conservatori, democrați, Bush, Clinton etc. Așa se face că ies la iveală date și cifre care certifică faptul că în Afghanistan au murit mai mulți contractori decît militari americani, însă evidența acestora, la fel ca în Iraq, nu a fost ținută de nimeni. Ei sînt văzuți precum damele de companie, fără de care războiul modern nu mai poate avea loc. Din această cauză, ipocrizia arătării cu degetul spre omuleții verzi ai rușilor, sau spre Wagner, este de nedigerat!

Washington Post a publicat în această săptămînă, documente secrete care demonstrează că misiunea SUA în Afghanistan a eșuat în mod spectaculos, cee ace a dus la creșterea numărului de decese în rîndul contractorilor, ca să nu mai vorbim de zeci de mii de victime civile în ultimele două decenii.

Documentele interne obținute de Washington Post ilustrează dimensiunea pierderilor umane: peste 2.300 de militari americani au murit pe parcursul războiului, împreună cu 1.145 de militari NATO și coaliție. În prezent, există aproximativ 13.000 de militari americani în Afghanistan, alături de care luptă și militari români, în cadrul Misiunii NATO Resolute Support. Totuși, aceste pierderi sînt depășite de contractorii din SUA, care au încadrat, în liniște, unele dintre cele mai periculoase funcții în război și ale căror morți Pentagonul nu s-a simțit niciodată obligat să le comunice americanilor.

Proiectul Costurile războiului, de la Universitatea Brown, estimează că numărul real al contractorilor uciși în Afghanistan este de aproximativ 3.814 de morți. Raportul Departamentului Muncii indică faptul că 1.774 de antreprenori civili au murit în Afghanistan de la începutul războiului, dar recunoaște că acesta nu este „statisticile complete sau oficiale ale accidentelor de vătămări și decese ale contractorului civil”.

Totuși, ce cea mai mare rată a deceselor este în rîndul forțelor de securitate afghane, aproximativ 64.124!  

Linşarea celor patru bodyguarzi americani aparţinînd firmei de securitate „Blackwater” la Fallujah, pe 31 martie 2004, a atras atenţia mass-media asupra rolului pe care îl au firmele particulare de securitate şi privatizarea războiului. Conform unor date, în Iraq se aflau, în 2009, aproximativ 15.000 de bodyguarzi – personal de securitate particular, dintre care 6000 foarte bine înarmaţi, constituind practic o prezenţă militară paralelă în această ţară. Mii de veterani din Armată şi Poliţie – angajaţi ai unor firme particulare de securitate şi asistenţă militară din Statele Unite, Australia, Africa de Sud, Franţa, Belgia, Marea Britanie, Africa de Sud, Uganda, Filipine, Cipru sau Cehia -, plătiţi cu 1500 (o mie cinci sute) de dolari pe zi (în multe ţări leafa unui militar pentru o lună!), asigura protecţia demnitarilor occidentali, a funcţionarilor marilor companii petroliere americane sau a „boss-ilor” firmelor implicate în reconstrucţia Iraq-ului.

În prezent, în Afghanistan se află un număr de 24.202 de contractori, conform ultimului raport al Comandamentului Central al Statelor Unite, însă doar 4.951 sînt personal de securitate. 20.000 de contractori suplimentari sînt angajați în domenii precum traducere, transport și IT.

Aceleași personaje care nu onorează sacrificial contractorilor americani și aliați (precum românii angajați la compania canadiană!) aflați în relație contractuală pentru interesele americane, critică mercenarii și contractorii aflați în slujba intereselor Rusiei! Mercenari din Wagner, o companie care duce războaie în interesul Rusiei, au fost observaţi recent în Mali, o ţară măcinată de război unde și România a trimis recent militari într-o misiune ONU.

Informaţia legată de prezenţa unor mercenari Wagner la Bamako vine la cîteva luni de la semnarea unui acord de cooperare militară între ministrul malian al Apărării, generalul Ibrahim Dahirou Dembélé, şi omologul său rus, Serghei Şoigu.

Moscova neagă că are vreo legătură cu Wagner, o societate înregistrată în Argentina sub numele unui fost membru al forţelor speciale din GRU, spionajul militar rus. Totuşi, Wagner este prezentă oriunde Moscova are vreun interes, începînd din estul Ukrainei, continuînd în Syria şi mai recent în Venezuela şi Africa.

 În Mali, o ţară măcinată de război şi băntuită de fundamentalişti islamişti, contractorii Wagner au statut de consultanţi militari responsabili de instruire şi mentenanţă, scrie AFP, citând două surse apropiate dosarului, la fel cum contractorii americani instruiesc și asistă trupe în Syria, Iraq, Afghanistan și oriunde are America interes în lume!

În Mali, Rusia nu soseşte pe un teren necunoscut, notează AFP. În perioada Războiului Rece, Moscova întreţinea legături strînse cu Bamako, care şi-a îndreptat atenţia către „lagărul socialist“ după obţinerea independenţei faţă de Franţa, în 1960, iar Legiunea Străină Franceză s-a retras din țara africană! Mali se confruntă de cîţiva ani încoace cu un război care pare fără sfîrşit. În zonă se bat diverse facţiuni rebele, dar îşi fac de cap şi grupări afiliate unor organizaţii fundamentalist-teroriste precum al-Qaeda, Boko Haram şi Statul Islamic.

Cu toate că ONU s-a implicat masiv în zonă, cu aproximativ 14.000 de militari, lucrurile par a fi scăpate de sub control. La începutul acestui an, 191 militari ONU au fost ucişi într-un atac al islamistilor radicali. România a trimis 120 de militari în Mali, pentru operaţiuni de evacuare militară, transport de trupe şi echipamente şi de asigurare a suportului logistic necesar personalului ONU dislocat în această ţară.

La rîndul său, Franţa desfăşoară în zonă operaţiunea antiteroristă Barkhane, cu un contingent de 4.500 de militari, majoritatea legionari.

Wagner nu este singura companie de mercenari aflată la dispoziţia Moscovei. Vega, Shield şi Patriot sînt alte trei companii în plină ascensiune și, se pare, fac concurență Dyn Corp, Triple Canopy, Academy, GardaWorld etc.

Mercenarii au existat încă de cînd există înfruntările politice între state sau, cum s-a întîmplat în Grecia antică sau în Italia Renașterii, între cetăți vecine și rivale. Chiar și domnitorii români s-au sprijinit de multe ori pe mercenari, lucru mai rar spus în manuale, unul din aceștia fiind chiar Mihai Viteazul. Banatul era cunoscut drept un teritoriu al mercenarilor, Ținutul Condotierilor din Est, cum îl denumeau cronicarii venețieni pe la 1240, furnizînd războinici care au luptat alături de nobili cehi în zona Praga!

Companiile Militare/de Securitate Private sînt entităţi organizaţionale  care  oferă  contra  cost    servicii  specializate  şi  expertiză militară, fiind încadrate uneori în categoria fenomenului de mercenariat. Sînt cunoscute  şi  sub  denumirea  de:  contractanţi  militari  privaţi,  contractori  de securitate privaţi, corporaţii militare private, firme militare private, furnizori de  servicii  militare  etc. Serviciile  de  expertiză  oferite  sînt  asemănătoare  celor  sigurate  de structurile   guvernamentale   militare   sau   de   poliţie.   Cu   consimţămîntul guvernului  pot  oferi  şi  servicii  în  teren  pentru  forţele  armate. Firma americană de securitate cea mai cunoscută din Iraq a fost „Blackwater Security Consulting”, care are angajaţi foşti militari din forţele speciale (DELTA, SEALS etc.), pentru a îndeplini misiuni încredinţate pînă acum doar „US Army”. „Blackwater” a fost o firmă tipică în domeniul securităţii. Ea a fost înfiinţată de doi foşti ofiţeri SEALS.

Termenul de mercenar vine din latină, de la merces, care înseamnă salariu sau recompensă.

În 1977, 167 de state au semnat un protocol adițional al Convenției de la Geneva din 1949, care fixează regulile războiului de astăzi. Potrivit protocolului, un mercenar nu are dreptul la statutul de luptător sau de prizonier de război, probabil din această cauză oficialii Pentagonului nu se obosesc să-I contabilizeze! Asta, cum o precizează punctul c. al articolului 47, pentru că un mercenar, prin definiție și prin etimologia termenului, participă la ostilități doar în vederea obținerii unui avantaj personal, financiar.

Textul stabilește o serie de convenții foarte stricte prin care, de pildă, membrii înscriși voluntar în ceea ce este, de pildă, Legiunea Străină franceză nu pot fi considerați mercenari, pentru că ei sînt controlați de un stat: statul francez.

Mercenari sârbi au luptat de pildă în Donbas, în estul Ukrainei, ba chiar au participat la operațiuni din Crimeea, în vreme ce mercenarii ceceni sînt foarte cunoscuți și foarte apreciați.

Mai multe țări, printre care Franța și Marea Britanie, interzic cetățenilor lor să devină mercenari, activitatea constituind un delict pedepsit de lege, cu toate că decenii la rînd după perioada decolonizării mercenarii francezi și britanici au fost printre cei mai apreciați în tinerele state din Africa. Unul din cei mai celebri a fost mercenarul francez Bob Denard, implicat în războaiele civile din Congo și din Yemen, dar mai ales în seria de lovituri de stat din Insulele Comore, unde mercenarii săi l-au și asasinat pe președintele țării Ahmed Abdallah.

Începînd din anii 2.000, s-a ajuns la o adevărată instituționalizare a companiilor paramilitare private de mercenari, la care unele state au recurs, mai ales odată cu dispariția lentă a recrutării obligatorii în Occident și din care cea mai cunoscută este acea Blackwater americană, foarte activă în Afghanistan și Iraq.

Faptul că acel protocol al Convenției de la Geneva le refuză mercenarilor statutul de combatant sau de prizonier de război este surprinzător. Practic în toate ocaziile Convenția de la Geneva acordă drepturi, în loc să le retragă. Ceea ce vrea însă să spună Convenția este că mercenarul are doar statutul unui civil care ar fi capturat. Acesta trebuie «tratat cu omenie», însă poate fi judecat pentru crime și fapte de violență, spre deosebire un soldat care a aplicat regulile războiului. În caz de condamnare, mercenarul poate fi considerat un simplu criminal, ceea ce un soldat prizonier de război nu va fi niciodată dacă nu a comis în mod voluntar crime împotriva umanității. Mercenarul poate fi chiar condamnat la moarte în țările care mai au această pedeapsă, un simplu militar însă – nu.

Mercenariatul este pedepsit penal și în Republica Moldova. Mercenarul e definit în Codul penal ca fiind persoana special recrutată, în țară sau în străinătate, pentru a lupta într-un conflict armat în schimbul unei remunerări. Nu este cetățean al părții la conflict şi nici rezident pe teritoriul controlat de o parte la conflict. Nu este trimis de un stat în misiune militară oficială. Fenomenul a luat amploare în Republica Moldova în special după declanșarea în 2014 a războiului din estul Ukrainei. Într-o recentă investigație realizată de comunitatea jurnaliștilor de investigație RISE Moldova se spune, cu referire la date ale SIS, că în jur de 100 de cetățeni moldoveni ar fi ajuns ca mercenari în tranșeele separatiștilor pro-ruși din Donbas şi Luhansk.

Între aceşti profesionişti ai războiului, fără identitate, se află şi mulţi români. Ei lucrează pentru companii occidentale pentru că firmele româneşti de securitate sînt prea mici să se înfrupte din caşcavalul cel mare. BIDEPA a încercat, în urmă cu cîţiva ani, dar a dispărut de pe piaţă! Bărboşii sînt printre cei mai buni luptători din lume. La întoarcerea acasă, merită o discuţie mai amplă despre viitorul şi privatizarea războiului, a serviciilor secrete şi a intereselor diverse pe care aceste entităţi le apără. Cum merită un reportaj, sau un documentar-anchetă, foştii militari români angajaţi prin contract care au efectuat misiuni spectaculoase în teatrele de operaţii din Afghanistan, Iraq sau Balcani şi acum sînt lăsaţi la vatră de un sistem prea puţin prietenos cu oamenii săi. Un astfel de om este Laurenţiu Cuci, retras într-un sat din judeţul Arad. Puţini dintre consătenii săi ştiu că Laurenţiu cunoaşte Kabulul mai bine decît Timişoara, iar maşina lui era la deschiderea convoaielor cu demnitari care veneau sau plecau de la preşedintele Hamid Kharzai…

UPDATE: GARDA WORLD vizată de un nou atentat sinucigaș

BMTF, 13 nov –

Numărul morţilor după explozia unui automobil-capcană miercuri, la Kabul, a crescut la 12, printre care şi trei copii de vîrstă şcolară, a anunţat joi o purtătoare de cuvînt a ministerului afghan de Interne, citat de Reuters. Deflagraţia a rănit peste 20 de oameni, inclusiv patru cetăţeni străini angajaţi ai unei firme de securitate.

Potrivit surselor noastre, în automobilul afectat de explozia VBIED se aflau cel puțin un contractor roman și unul Georgian. Cei patru contractori răniți grav la membrele inferioare au fost transferați la spitalul din Bagram. Contractorii erau angajați ai companiei GardaWorld.

Deocamdată, atentatul nu a fost revendicat, iar autorităţile nu au indicat ca autor nici un grup angajat în conflicte cu forţele de securitate.

Cel puţin şapte persoane au fost ucise şi alte zece, printre care patru străini, au fost rănite în urma exploziei unei maşini-capcană la Kabul, miercuri dimineaţa, a anunţat un purtător de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, Nasrat Rahimi, informează AFP, preluată de Agerpres.

Explozia a avut loc la orele locale 07:25 (02:55 GMT) în sectorul PD15 (nord), nu departe de sediul Ministerului de Interne, a spus acesta. El a precizat că atacul, comis cu ajutorul unui „microbuz încărcat cu explozivi a vizat firma de securitate GardaWorld”, despre care site-ul nostru a scris recent, fiind implicată în scandalul contractorilor români.

„Şapte dintre concetăţenii noştri au fost ucişi şi zece persoane, dintre care patru străini ai firmei de securitate, au fost răniţi”, a spus el, fără a precizat naţionalitatea membrilor GardaWorld.

Unul dintre cei ucişi era „un elev de 13 ani care se ducea la şcoală”, a subliniat ministrul de interne în exerciţiu, Massoud Andarabi, în timpul unei conferinţe de presă.

O altă sursă de la acelaşi minister a afirmat iniţial că maşina a vizat un convoi de vehicule guvernamentale pe o arteră principală.

Atentatul, survenit la oră de vârf, nu a fost revendicat deocamdată.

Acest atentat a survenit în condiţiile în care preşedintele afghan Ashraf Ghani a anunţat marţi eliberarea a trei prizonieri talibani de rang înalt într-un aparent schimb cu doi profesori străini reţinuţi ostatici de insurgenţi din 2016, gest care ar putea avea importante urmări pentru procesul de pace.

Printre cei trei prizonieri talibani figurează Anas Haqqani, fiul fondatorului reţelei Jalaluddin Haqqani, o importantă ramură a rebeliunii talibane şi autorul a numeroase atacuri împotriva autorităţilor de la Kabul şi a aliaţilor săi din NATO.

ASALT TALIBAN PE TOATE FRONTURILE. OPT CONTRACTORI ROMÂNI AU DEMISIONAT ŞI SE ÎNTORC ÎN ŢARĂ, DUPĂ ATACUL DE LUNI, DE LA KABUL

BMTF, 8 sep – Talibanii au răpit şase jurnalişti afghani care lucrează pentru organizaţii media private şi de stat în provincia Paktia, au anunţat oficiali din guvern, potrivit Reuters. Reporterii, care lucrează pentru radiouri şi televiziuni care transmit ştiri în limbile paştună şi dari, au fost răpiţi în timp ce se deplasau împreună din provincia Paktika spre Paktia, pentru a participa vineri la un workshop media.

“Încercăm să negociem eliberarea lor”, a declarat Abdullah Hasrat, purtător de cuvînt al guvernatorului din Paktia.

Un reprezentant al talibanilor a confirmat răpirea celor şase jurnalişti, însă a precizat că reporterii vor fi eliberaţi în curînd. “Da, luptătorii noştri i-au răpit din greşeală. În acest moment nu ne funcţionează comunicarea prin telefoane, însă jurnaliştii vor fi eliberaţi după ce vom reuşi să luăm legătura cu comandantul local”, a spus Zabihullah Mujahid, purtător de cuvînt altalibanilor.

În 2018, Afghanistan a fost cea mai periculoasă ţară pentru jurnalişti, fiind înregistrate 13 decese.

În iunie, talibanii au lansat un avertisment către mass-media afghană, spunînd că jurnaliştii vor fi ţinta unor atacuri dacă vor continua să transmită propaganda guvernului împotriva insurgenţilor.

Talibanii au lansat un atac, vineri, şi asupra capitalei provinciei afghane Farah, gruparea intensificînd atacurile în toată ţara, transmite AFP preluată de Agerpres.

În acest atac, zeci de luptători talibani au cucerit un centru local de recrutare al Armatei Naţionale afghane, a indicat pentru AFP purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei. De partea cealaltă, un purtător de cuvînt al talibanilor s-a referit la o „vastă operaţiune în curs în provincia Farah”.

Farah, capitala provinciei cu acelaşi nume situată în vestul ţării în apropiere de frontiera cu Iranul, a fost şi în trecut atacată. Talibanii au cucerit-o pentru scurt timp în mai 2018, fiind apoi izgoniţi de armata afghană cu sprijinul forţelor NATO.

Rezultatul luptelor de vineri rămîne incert.

Purtătorul de cuvînt al ministerului de Interne, Nasrat Rahimi, a afirmat într-un mesaj că „inamicul a suferit lovituri puternice în mai multe zone şi toţi atacatorii vor fi curînd eliminaţi”.

Talibanii încearcă totodată, de sîmbăta trecută, să cucerească în nordul ţării capitala provinciei Kunduz şi au lansat duminică operaţiuni împotriva localităţii Pul-e Khumri.

Capitala afghană Kabul a fost şi ea scena a două atacuri sîngeroase, luni şi joi, revendicate de către talibani. În atacul de luni asupra cartierului fortificat Green Village şi-a pierdut viaţa şi ofiţerul SIE Vasile Rădună, din cadrul misiunii diplomatice române de la Kabul, aflată în acel cartier. Personalul diplomatic a fost evacuat de către FOS afghane, în timpul nopţii, afghanii fiind singurii autorizaţi să acţioneze în timpul nopţii, pe teritoriul Afghanistanului. Un alt oficial român a fost rănit. 20 de foşti militari români (şi NU militari români! Foşti! n.a.), actualmente contractori privaţi pentru o companie canadiană al cărei contract este chiar paza GV, au fost implicaţi în schimbul de focuri cu insurgenţii. În urma unor neînţelegeri contractuale ulterioare atacului, opt din cei 20 de contractori români au demisionat şi se află în drum spre casă.

Atacul de luni asupra GV a debutat cu detonarea unei cisterne plină de combustibil. În urma deflagraţiei extrem de puternice, zeci de maşini şi constructii din Green Village, dar şi din afara perimetrului întărit, au fost pur şi simplu distruse, ceea ce a iscat o revoltă violentă a populaţiei civile în zilele de marţi şi miercuri. Misiunea diplomatică a României la Kabul a avut ghinionul să se afle în apropierea breşei, dar nu a fost vizată direct de atacul taliban!

Prin breşa făcută de explozia camionului-capcană au pătruns cinci terorişti înarmaţi cu zeci de grenade şi pistoale mitralieră care s-au împrăştiat în directii diferite ale complexului Green Village. Fiecare dintre ei a lansat atacuri, încercînd să ucidă cît mai mulţi occidentali. Potrivit relatărilor la cald ale unor contractori, românii nu deţineau arme de foc, compania motivînd că nu are suficiente! Mai mult, pe timpul nopţii, armele ar trebui păstrate în armurărie, sau în fişete speciale. Exista un pistol mitralieră la cinci români, potrivit relatărilor. Compania canadiană nu şi-a respectat angajamentele faţă de contractorii români, iar opt dintre ei au preferat să renunţe la contract.

INTELLIGENCE-UL ROMÂNESC VIZAT DIRECT LA KABUL. ROMÂNII SÎNT „ÎN CURU GOL”!

BMTF, 5 sep – Bilanţul atentatului sinucigaş de joi de la Kabul a crescut la cel puţin 10 morţi, între care şi un militar român, şi 42 de răniţi. Militanţii talibani au revendicat responsabilitatea pentru atentatul sinucigaş care a vizat un punct de control din apropierea cartierului general al misiunii Resolute Support a NATO şi care s-a soldat cu cel puţin 5 morţi şi 35 de răniţi.

MApN precizează într-un comunicat de presă că decesul militarului român a survenit în jurul orei 11.40, ora României, în urma unei explozii generate de o maşină-capcană. Acesta este caporalul cls. a III-a Ciprian-Ștefan Polschi, din cadrul FOS, care îndeplinea funcția de șofer în cadrul structurilor de comandament NATO din Kabul.

Caporalul cls. a III-a Ciprian-Ștefan Polschi avea 38 de ani, era căsătorit și avea doi copii. Era angajat în M.Ap.N. din anul 2004 și se afla la a treia misiune în Afghanistan.

Ministrul apărării naționale, Gabriel Leș, a semnat ordinul de avansare la gradul de sublocotenent post-mortem a lui Ciprian-Ștefan Polschi și a înaintat Președintelui României propunerea de a-i conferi Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, pentru militari, cu însemn de război.

Conducerea Ministerului Apărării Naționale îşi exprimă profundul regret pentru producerea acestui tragic eveniment și transmite condoleanțe familiei îndoliate.

Vineri, 6 septembrie, în unitățile militare din țară și din teatrele de operații vor fi organizate ceremonii de comemorare a militarului căzut la datorie.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a declarat că sediul agenţiei de spionaj afghane a fost ţinta atacului şi că explozia s-a produs cînd un convoi de forţe străine trecea prin zonă.

Deflagraţia a fost provocată de un minibus încărcat cu explozibili care a sărit în aer în jurul orei locale 10:10 (05:40 GMT), a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne, Nasrat Rahimi.

Un purtător de cuvînt al agenţiei de spionaj afghane a declarat că ţinta a fost un punct de control. Deflagraţia a putut fi auzită de la o depărtare de 3,5 kilometri.

Imagini ale camerelor de supraveghere, postate online de 1TV, un canal de televiziune local, arată cum o furgonetă trece printr-o barieră de beton şi se apropie de ceea ce par a fi două vehicule 4×4 blindate de culoare albă, după care explodează. Rahimi a anunţat că 12 maşini aparţinînd unor civili au fost distruse în explozie. Sute de oameni se aflau în zonă în momentul exploziei, potrivit Reuters.

Atacul – care a distrus maşini şi magazine din zonă – se produce în plin proces de negocieri între SUA şi talibani.

Acest atentat are loc la doar trei zile de la atentatul de luni noaptea, soldat cu 16 morţi şi peste 100 de răniţi, şi în care şi-a pierdut viaţa şi un diplomat român, iar un altul a fost grav rănit.

Un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul, lucrător al SIE, a murit, iar altul a fost grav rănit în urma atacului terorist care a avut loc în noaptea de luni spre marţi, la Kabul. „În cursul nopţii de 2 spre 3 septembrie, în cadrul campusului în care îşi desfăşoară activitatea Ambasada României la Kabul a avut loc un atac îndreptat împotriva cetăţenilor străini. În urma atacului, un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul a decedat, iar altul a fost grav rănit”, transmite MAE într-un comunicat.

Potrivit Ministerului nostru de Externe, românul ucis în atentat avea 43 de ani şi era membru al echipei de securitate a ambasadei. „Este un moment foarte tragic pentru România, în principal nu doar pentru misiunea noastră diplomatică acolo, nu doar pentru Ministerul Afacerilor Externe, pentru România, pentru că un om şi-a pierdut viaţa, practic, un om tînăr şi-a dat viaţa pentru a-i salva pe ceilalţi, într-un efort de a combate acest atac terorist”, a spus ministrul de externe, Ramona Mănescu, cînd a aflat de atac.

Atacul s-a petrecut luni seara, la ora locală 21.45. Talibanii au vizat complexul rezidenţial Green Village (Cartierul Verde) aflat undeva în zona de N-E a Kabulului. Green Village este un complex rezidenţial securizat, destinat doar străinilor, unde accesul este foarte dificil, chiar imposibil pentru localnici. Complexul, care este înconjurat de un gard imens de beton, adăposteşte sedii de firme şi organizaţii neguvernamentale, dar şi spaţii de cazare, terenuri de sport şi restaurante. Camionul încărcat cu explozibil a intrat într-un gard, pe latura vestică şi a distrus o bună parte din el. S-a produs astfel o breşă prin care atacatorii au intrat în complex şi au început să tragă la întîmplare. Potrivit martorilor, schimbul de focuri a durat cîteva ore. Explozia a fost devastatoare. A creat un crater uriaş în şosea şi a distrus zeci de clădiri pe o rază de cîteva sute de metri.

Atentatul s-a soldat cu 16 morţi şi 119 răniţi. Atacul a avut loc în timp ce principalul post de televiziune afghan Tolo News difuza un interviu cu reprezentantul american Zalmay Khalilzad, care discuta despre un potenţial acord cu talibanii care-şi doresc retragerea forţelor americane din cinci baze aflate pe teritoriul Afghanistanului.

Marţi dimineaţă, sute de locuitori furioşi au ieşit pe străzi, cerîndu-le străinilor să părăsească districtul. Unii dintre ei s-au urcat pe un zid care înconjoară Green Village, incendiind un turn de pază şi maşini de teren blindate aflate în parcarea din zonă. Această tabără a fost bombardată frecvent şi atacurile ne-au distrus casele şi au rănit oamenii care locuiesc în această zonă. Oamenii şi-au pierdut vieţile şi mulţi alţii au fost răniţi din această cauză. Această tabără este amplasată într-o zonă rezidenţială şi ar trebui evacuată din acest district. Dacă tabăra nu este evacuată, oamenii vor continua să protesteze”, a spus Mohammad Kamal Afghan. Green Village a fost deseori ţinta atacurilor.

Mulţi străini locuiesc în complex, care este păzit de forţele afghane şi de agenţi ai unor firme private de securitate, între care şi mulţi români. GardaWorld, cea mai mare firmă privată de securitate din lume, asigură, alături de forţele afghane, protecţia complexului Green Village din capitala Afghanistanului. Înfiinţată în 1995, compania canadiană de securitate a luat avînt şi de pe urma războielor de la începutul anilor 2000 din Iraq. Pînă în anul 2007, firma avea 5.000 de angajaţi în regiune. Compania generează acum peste 3 miliarde de dolari venituri anuale şi este unul dintre cei mai mari angajatori din industria de securitate, cu 65.000 de angajaţi în toată lumea.

Mai mult de 20 de foşti militari români cu mai multe misiuni la activ, în Iraq şi Afghanistan, se află, în prezent, sub contract cu compania canadiană, cu contracte de adviser în vederea monitorizării accesului în check-point-urile din Green Village. Pînă IERI, miercuri, 4 septembrie, aceştia NU erau înarmaţi! Exista un pistol mitralieră la cinci oameni, pe motiv că GardaWorld „nu are arme”! Securitatea campului era asigurată cu agenţi nepalezi care au fugit în buncăre în momentul atacului cu maşină capcană. „Sîntem în curu gol”, mi-a relatat un prieten, chiar în timpul atacului.

Atacatorii au fost respinşi şi ucişi de contractorii români, care, din motive economice sînt menţinuţi în prima linie! Începînd de astăzi, 5 septembrie, grupul de 20 de români, contractori privaţi la GardaWorld, asigură şi sarcinile de check-point, şi paza Green Village şi QRF! Fără a beneficia de salarii mărite! Cine este nemlţumit poate reveni în ţară!

Mai mulţi foşti ambasadori ai SUA în Afghanistan au avertizat marţi, într-o scrisoare deschisă, asupra pericolelor de securitate ce le implică o retragere grăbită a militarilor americani înainte ca în ţară să fie cu adevărat pace, relatează AFP.

Pe tot parcursul anului 2019 militarii români au fost vizaţi de atacurile insurgenţilor. Pe 13 aprilie – Patru militari români, aflaţi în misiune, au fost răniţi în provincia Kandahar, Afghanistan. Militarii răniţi au fost evacuaţi pe cale terestră către spitalul militar al Bazei Aeriene Kandahar. În urma evaluării medicale, aceştia au fost internaţi, doi dintre ei cu fracturi în zona membrelor inferioare, unul cu traumatism cranian închis şi cel de al patrulea cu fractură toracală.

24 mai – Cinci militari din Batalionul 300 Protecţia Forţei „Sfântul Andrei”, aflaţi în misiune în Afghanistan, au fost răniţi în timp ce executau o misiune de patrulare mixtă împreună cu militari americani, în zona de responsabilitate, a anunţat, printr-un comunicat de presă, Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Pe timpul executării misiunii, în jurul orei 12.30, ora României, maşina de luptă de tip MRAP în care se aflau militarii a fost atacată cu un dispozitiv exploziv improvizat.

6 mai – Doi militari din Batalionul 300 Protecţia Forţei „Sfântul Andrei”, aflaţi în misiune în Afghanistan, au fost răniţi în timp ce executau o misiune de patrulare interioară în Baza Aeriană Kandahar, după ce maşina de luptă de tip MRAP în care se aflau militarii s-a răsturnat. Celor doi militari – caporalul clasa a III-a Laurenţiu Bogatu şi fruntaşul Ionuţ Burlacu – li s-a acordat primul ajutor, au fost transportaţi la Spitalul Militar ROL III din Baza Aeriană Kandahar, în starea stabilă, caporalul Bogatu fiind externat.

Atacurile de luni şi de astăzi de la Kabul au vizat operatori de intelligence care pregătesc serviciile secrete afghane. România este un actor cheie pe această piaţă, iar talibanii ştiu asta!

APROXIMATIV 1000 DE MILITARI ROMÂNI, DIN 2019, ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 6 dec – Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a subliniat miercuri, în a doua zi a reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles, că România va continua să își mențină profilul activ și prezența semnificativă în teatrul de operațiuni din Afghanistan și în 2019. Potrivit documentelor, aproximativ 1000 de militari români vor acţiona în Afghanistan, din 2019, în cadrul Misiunii NATO Resolute Support, ce a fost prelungită pînă în 2024.

La rîndul său, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat miercuri preocupat de numărul mare de victime din rîndul forţelor de securitate afghane şi de riscul ca Afghanistanul să fie folosit ca bază pentru grupări teroriste.

„Există un risc semnificativ ca talibanii să revină la putere şi să permită instalarea grupărilor teroriste … Trebuie să asigurăm securitatea cetăţenilor noştri evitînd transformarea Afghanistanului într-o platformă pentru teroriştii înfrînţi în Iraq şi în Syria, a afirmat Stoltenberg în cadrul reuniunii miniştrilor de externe ai NATO de la Bruxelles Nu intră în discuţie ca Statul islamic să-şi recreeze în Afghanistan califatul pierdut în Iraq şi Syria”, a subliniat secretarul general al NATO.

Acesta a pledat pentru menţinerea unei prezenţe a Alianţei în Afghanistan, deşi a recunoscut un „cost financiar şi uman ridicat”, deplîngând pierderile suferite în ultimele săptămîni.

NATO menţine pe teritoriul afghan 16 910 soldaţi în cadrul misiunii Resolute Support, vizînd formarea forţelor locale.

Pe de altă parte, Ministerul Afghan de Interne afirmă că Forțele Afghane de Protecție Publică (APPF), aflate în subordinea guvernului de la Kabul, îndeplinesc astăzi majoritatea sarcinilor de securitate în Afghanistan. Responsabilitățile includ escorte pentru trupele străine și alte servicii de securitate pentru ONG-uri, clienți diplomatici sau de afaceri. Organismul a fost creat printr-un decret prezidențial din 2010, an în care, fostul preşedinte Kharzai a interzis toate companiile private de securitate după o serie de scandaluri. Pînă în acel moment, un număr mare de contractanți străini de securitate privată supravegheau majoritatea locurilor de muncă din domeniul securității. Firmele de securitate străină au fost, însă, autorizate să se reînregistreze ca o companie de administrare a riscurilor.

Compania britanică G4S, a cărei bază a fost atacată la sfîrşitul lunii noiembrie de talibani, ucigînd cinci contractori, între care un cetăţean britanic, este angajată, între altele, să instruiască trupele guvernamentale APPF. G4S are aproximativ 1200 de angajați în Afghanistan, mai mulţi decît contingentul românesc, și a fost în țară începînd din 2003. “Jumătate dintre contractori sînt afghani, iar cealaltă jumătate este alcătuită din cetățeni străini, inclusiv britanici”, pune Sorcha MacLeod din cadrul Grupului de lucru al ONU privind utilizarea mercenarilor şi companiilor private de securitate.

Marţi, noul şef al comandamentului central al armatei americane ce supervizează operaţiunile din Afghanistan, generalul Kenneth McKenzie, şi-a exprimat preocuparea faţă de incapacitatea forţelor afghane de a rezista într-un mod eficace în faţa talibanilor, ale căror efective sînt estimate la circa 60.000 de combatanţi. McKenzie a avertizat în cursul audierii sale de confirmare din Senat că, dacă nu se îmbunătăţesc recrutarea şi formarea forţelor locale din Afghanistan, acestea nu vor putea face faţă ratei actuale de pierderi.

În 2012, de exemplu, au fost înregistraţi în Afghanistan mai mult de 100.000 de contractori – înarmați și neînarmați – angajați de Departamentul Apărării al SUA. Aceasta a inclus mai mult de 20.000 de contractori de securitate privată. Numărul contractorilor privați de securitate a scăzut sub 1 000 la sfîrșitul anului 2016, dar de atunci a crescut ușor. În octombrie 2018, în Afghanistan erau aproape 2.500 de contractori privați, potrivit Departamentului Apărării al SUA. Cei mai mulți sînt cetăţeni ai țărilor terțe prezente în cadrul NATO, care nu sînt nici americani, nici afghani, inclusiv români. Din cei 25.000 de contractori din Afghanistan, doar aproximativ 10.000 sînt cetățeni americani. În afară de servicii de securitate, care reprezintă 16% din locurile contractuale, job-urile includ logistic, traducerea, suportul şi întreţinerea în bazele militare, construcțiile și transportul.

Luna trecută, preşedintele afghan Ashraf Ghani a anunţat că circa 30.000 de membri ai forţelor afghane au fost ucişi din 2015, cînd acestea şi-au asumat securitatea în ţara devastată în continuare de război.

Şi populaţia civilă plăteşte un tribut greu, un recent raport al Misiunii ONU din Afghanistan consemnînd 2.798 de civili ucişi şi 5.252 răniţi între ianuarie şi septembrie.

Într-o declaraţie în 11 puncte prezentată miercuri, miniştrii de externe ai NATO şi-au reafirmat „angajamentul ferm faţă de garantarea securităţii şi stabilităţii pe termen lung în Afghanistan” şi au promis „sprijin financiar şi logistic pentru forţele afghane şi pentru a întări mijloacele care care dispun acestea pentru a elimina ameninţarea terorismului sub toate formele sale”.

Soluţionarea conflictul din Afghanistan se află în impas, la 17 ani de la operaţiunea lansată de SUA pentru înlăturarea talibanilor de la putere, în urma atacurilor de la 11 septembrie.

PRINŢUL SE ÎNTOARCE

BMTF, 5 oct – Într-o ţară măcinată de 40 de ani de război, cu instituţii aproape inexistente, miza alegerilor legislative, regionale şi prezidenţiale este imensă. Atît afaceriştii autohtoni, ancoraţi mai mult sau mai puţin în insurgenţa de orice fel, dar mai ales conchistadorii externi, caută oportunităţi de preluare a controlului, a banilor şi resurselor. Lupta seamănă cu cea din democraţiile est-europene neconsolidate, categorie din care face parte şi România, în care feudele şi corupţia generalizată generează oportunităţi pentru “partenerii” externi!

În Afghanistan, SECURITATEA şi prezenţa trupelor NATO pe teritoriul ţării, pînă în 2024, reprezintă punctele principale de discuţie în această campanie electorală.

Alegerile legislative şi regionale se vor desfăşura în Afghanistan pe 20 octombrie, cu o întîrziere de trei ani faţă de calendarul iniţial. Scrutinul trebuia să aibă loc în 2015, la un an după ultimele prezidenţiale, apoi a fost programat pentru iulie 2018 şi amînat în cele din urmă în toamnă din cauza numeroaselor dificultăţi logistice şi de securitate. Alegerile vor permite reînnoirea pentru cinci ani a mandatelor celor 249 de deputaţi aleşi în 2010. În mod normal, acestea vor fi urmate de alegerile prezidenţiale în primăvara anului 2019. În acelaşi timp, vor avea loc şi alegerile regionale în circa 400 de districte din 34 de provincii, dintre care multe nu se află sub controlul guvernului. Alegătorii, al căror număr exact este încă necunoscut pentru o populaţie estimată la 30 de milioane de afghani, vor fi înregistraţi cu cartea de identitate, tazkira, pe care mulţi cetăţeni nu o au, în special cei strămutaţi de război.

Teritoriul afghan este revendicat autorităţilor de mai multe grupări insurgente, printre care talibanii şi Statul Islamic. Forţele guvernamentale păstrează controlul doar asupra a aproximativ 40% din teritoriu, în special în jurul capitalelor de provincie, cu sprijinul direct al Misiunii NATO Resolute Support, dar şi a forţelor speciale americane.

În multe districte şi provincii, la aceste alegeri candidează reprezentanţi ai talibanilor, foarte populari şi cu mari şanse să obţină victoria politică. Poate popularitatea talibanilor l- făcut pe preşedintele Ghani să le propună armistiţiul şi negocieri. Chiar şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo a lansat un apel către talibani să profite de oportunitatea dialogului cu guvernul de la Kabul, a informat miercuri Departamentul de Stat într-un comunicat, citat de AFP.

O eventuală “cădere la pace” cu talibanii ar ridiculiza eforturile SUA şi ale NATO, de 16 ani! Tocmai această cădere în ridicol este exploatată, zilele acestea, de Erik Prince, fondatorul Companiei Blackwater, de retragere onorabilă a trupelor americane din Afghanistan şi privatizarea războiului! Propunerea are susţinători, atît la Washington, cît şi la Kabul, printre oponenţii actualului preşedinte afghan.

Luni, preşedintele Afghanistanului, Ashraf Ghani, s-a pronunţat, însă, ferm împotriva ideii de privatizare a războiului în ţara sa. „Nici un mercenar străin nu ar putea face aici ceea ce trebuie să facă afganii înșiși. Mercenari străini nu vor fi niciodată autorizați în această țară „, a spus Ghani, transmite ToloNews.

Pajhowk Afghan News scrie că, la rîndul său, Guvernul afghan a respins, joi, cu fermitate ideea privatizării războiului din Afghanistan, deoarece mișcarea ar submina principiul potrivit căruia afghanii ar trebui să-și determine singuri viitorul.

Şi Armata americană, prin vocea generalului Joseph Votel, spune că nu ar fi o strategie bună transferarea interesului național al SUA către contractori. “Nici guvernul afghan și nici armata americană nu cred în planul lui Erik Prince de a privatiza războiul din Afghanistan”, a declarat comandantul Comandamentului Central, CENTCOM, generalul Joseph Votel, citat într-un raport al Task & Purpose.

Potrivit New York Times, la începutul lunii august, Erik Prince a declarat că președintele Donald Trump s-a declarat “frustrat” de situația din Afghanistan, în ciuda noii strategii anunțată anul trecut. Mass-media din SUA a sugerat că Trump s-a arătat interesat de propunerea lui Prince de a privatiza războiul american în Afghanistan, dar preşedintele ar fi respins revizuirea strategiei anunţată.

Şi totuşi, zilele acestea, întreaga presă internaţională comentează prezenţa lui Erik Prince la Kabul, susţinut de un grup de înalţi oficiali americani, bănuiţi de interese directe în disputa electorală, potenţial explozivă. După mai bine de un an de la propunerea avansată preşedintelui Donald Trump, de a înlocui militarii americani cu contractori şi o forţă aeriană privată, fondatorul Companiei Blackwater, căzută în dizgraţie după incidentele violente în care a fost implicată la Baghdad, în 2007, a reapărut pe prima pagină a ziarelor.

În acest răstimp, Prince şi vîndut serviciile către o mulţime de afghani influenţi cărora le-a fost prezentat în calitate de consilier al lui Donald Trump, scrie New York Times, în ediţia de joi, ziar cunoscut pentru opoziţia aproape perpetuă faţă de preşedintele american.

Fostul puşcaş marin face ce ştie cel mai bine: profită de oportunităţile oferite acum de Afghanistan: Forțele afghane de securitate mor într-un număr record, de 30-40 pe zi, în mare parte într-o poziție defensivă faţă de talibanii care cîștigă teritoriu, Guvernul afghan se confruntă cu crize politice repetate, întrucît alegerile parlamentare au fost întîrziate timp de trei ani, alegerile legislative şi provinciale bat la uşă, iar alegerile prezidențiale sînt programate pentru luna aprilie 2019.

Interviurile acordate de şase figuri politice americane importante, cu care Prince s-a întîlnit în ultimele luni, dar şi interviul acordat de acesta pentru New York Times, după vizita efectuată în septembrie, la Kabul, dezvăluie o viziune hotărîtă despre o retragere militară oficială din Afghanistan în faţa unui public și un președinte american obosiţi de război. Acum, oficialii intervievaţi spun că Prince găsit o “audiență favorabilă” printre unii brokeri de putere din Afghanistan, comandanți ai milițiilor, foști oficiali ai guvernului de la Kabul, comandanţi ai forţelor regionale nou înfiinţate, cîțiva candidați, care au în comun dorinţa de a-l vedea plecat de la putere pe preşedintele Ashraf Ghani, care a refuzat repetat să se întîlnească cu Erik Prince.

Mai mulți oficiali afghani apropiați de Ghani spun că planul lui Prince nu este chiar atît de rău, în contextul unui conflict complex și al efortului de pace cu talibanii, dar îl văd ca o amenințare politizată față de președintele afghan înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor, şi doar opoziţia fermă a lui Ghani faţă de prezenţa contractorilor stă în calea ambiţiilor lui Prince.

O declarație a consilierului pentru securitate națională al preşedintelui Ghani, declara joi, că guvernul afghan nu va permite transformarea combaterii terorismului într-o „afacere profitabilă”. Lucru care s-a şi întîmplat!

Erik Prince îşi prezintă proiectul ca fiind o variantă mai ieftină între continuarea unei strategii militare, în mare măsură eșuată, şi un effort annual costisitor, de zeci de miliarde de dolari, și teama că o retragere completă a forţelor de securitate aliate ar risipi 17 ani de eforturi occidentale costisitoare de reconstrucţie a Afghanistanului. Prince spune că soluţia sa poate rezolva ceea ce peste 140 000 de soldați americani și NATO, nu au putut. Prince compară misiunea curentă a US Army, redusă la aproximativ 15.000 de militari sprijiniţi de peste 20.000 de contractori privați, cu eșecul Uniunii Sovietice. (Un militar american a fost ucis joi în Afghanistan, a informat US Army, fără a oferi detalii, ceea ce ridică la opt numărul soldaţilor americani morţi, în acest an în TO).

Proiectul lui Prince prevede o „raționalizare” a contractelor private care se derulează deja: doar 6000 de contractori privați care să ofere „sprijinul structurii de bază” și instruirea forțelor afghane. Echipe mici formate din veterani ai Forțelor Speciale, înglobate în batalioane afghane timp de aproximativ trei ani ar asigura continuitatea, absentă acum prin rotirea anuală a efectivelor. Acestea ar beneficia de sprijin aerian din partea unei flote de avioane operate în comun de afghani şi contractori. Circa 2500 de forțe americane pentru operațiuni speciale vor rămîne, totuşi, în Afghanistan pentru misiuni de combatere a terorismului. Toate acestea, a spus Prince, ar reduce costul anual al războiului la aproximativ o cincime din suma actuală!

Prince a negat că încearcă să influențeze procesul politic afghan pentru a impune această strategie. El a spus că singurii bani pe care le-a cheltuit în Afghanistan au fost costul de producție pentru un film de 10 minute în care îşi explică planul. „Poporul afghan va avea alegeri și vor face alegerile cu care vor trăi”, a spus Prince pentru New York Times, „dar voi vorbi cu oricare partid din Afghanistan care vrea să se gîndească la un mod diferit de a opri violenţele sîngeroase”.

Prince şi-a legat proiectul de efortul de a exploata bogăția minerală a Afghanistanului, inclusiv depozitele de pămînturi rare, un subiect preferat de Donald Trump, care s-a plîns de faptul că SUA nu obține beneficii suficiente din eforturile sale de război. Într-o prezentare multimedia, Prince prezintă unul dintre scopurile sale: „Dezvoltați și extrageţi minerale de bază din pămînturi rare pentru a restabili lanțul de aprovizionare high-tech din SUA”. În timpul vizitelor sale în Afghanistan, el sa întîlnit cu oficiali ai minieritului afghan, întîlniri pe care le-a descris ca fiind exploratorii.

Erik Prince, fondatorul Companiei Blackwater, a cîștigat sute de milioane de dolari din contractele militare americane, în principal în Iraq, înainte de a fi cercetat pentru uciderea unor civili, la Baghdad, în 2007. Afacerea lui a trecut, de atunci, prin mai multe “reîncarnări”. Cea mai recentă, Grupul Frontier Services din Hong Kong, care are contracte în Africa și Asia și este susținută de Citic Group, o mare companie de investiții chineze de stat.

Dacă la Kabul din ce în ce mai mulţi oficiali şi lideri militari par să îl sprijine, la Washington Prince s-a lovit repetat de opoziţia a doi dintre cei mai în vîrstă membri ai echipei de securitate națională a lui Trump: H.R. McMaster, consilierul pe securitate națională, la vremea respectivă, și Jim Mattis, secretarul actual al apărării. Ei l-au convins pe Trump să sporească numărul de trupe și resurse din Afghanistan, lucru care se întîmplă în prezent. Însă, vîntul pare favorabil, în prezent, pentru Prince: McMaster a plecat din echipă și Mattis se află prea adesea în contradicție cu Trump! Iar Prince are relaţii apropiate şi în cercul intim al preşedintelui, sora sa, Betsy Devos, fiind membră a Cabinetului.

Totuși, planul actual al lui Prince pentru Afghanistan are mulți sceptici.”Ideea că acești contractori sînt încorporați în unități afghane doar pentru pregătire este aproape ridicolă”, a declarat Laurel Miller, expert în politica externă la RAND și fost diplomat american pentru Afghanistan și Pakistan.”Și ideea că privatizarea războiului va economisi bani este cu siguranță ridicolă”, a continuat Miller. „Dacă această idee nu promite să fie o resursă semnificativă de bani, atunci de ce o promovează atît de puternic cei care vor să profite de ea”.

Chiar și mulți dintre liderii politici afghani, care acceptă elemente ale propunerii lui Prince, îşi exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea unei prezențe private mai puțin responsabile decît armata americană.

Prince insistă, însă, că un pericol mai mare decît contractorii privaţi îl reprezintă un public american nerăbdător, forțînd o retragere completă și lăsînd în Afghanistan un vid de securitate.

Atunci însă cînd NATO prelua sarcina coordonării Forţei Internaţionale de Asistenţă de Securitate (ISAF) din Afghanistan în vara anului 2003, Alianţa îşi asuma un angajament politic pe termen lung pentru sprijinirea guvernului şi a poporului afghan. România va continua să contribuie la eforturile de stabilizare a Afganistanului, inclusiv printr-un aport sporit la Misiunea Resolute Support, potrivit deciziei Summitului NATO (Bruxelles, 11-12 iulie 2018). România va susţine eforturile Afghanistanului pe linia reformelor şi a construcţiei instituţionale, în Deceniul de Transformare 2015-2024, prin furnizare de expertiză şi pregătire profesională a specialiştilor afghani, în arii de competenţă ale unor instituţii cheie ale statului român, la solicitarea părţii afghane.

România a participat la Misiunea Resolute Support încă de la debutul său, iar în prezent dispune de un contingent de aprox. 700 militari, îndeosebi în Kandahar şi la cartierul general de la Kabul, la Baghram şi Mazar-e-Shariff. Cei mai mulţi militari aparţin Batalionului 812 Infanterie Protecţia Forţei.