CÎND DESCHIZI OCHII ELECTORAL
BMTF, 6 iun – Premierul israelian Benjamin Netanyahu ar putea să treneze încheierea războiului în Fâşia Gaza din motive politice proprii, a apreciat preşedintele american Joe Biden într-un interviu publicat marţi de revista Time, potrivit Reuters, scrie Agerpres, dar Casa Albă adoptă propunerea de sancționare a Curții Penale Internaționale după ce aceasta a cerut arestarea premierului israelian pentru crime de război.
Aceste comentarii ale lui Biden în interviul acordat în data de 28 mai au fost făcute cu cîteva zile înainte ca preşedintele SUA să detalieze o propunere de încetare a focului în Fâşia Gaza, în timp ce premierul israelian se confruntă cu diviziuni politice profunde în ţară.
Întrebat dacă crede că Netanyahu prelungeşte războiul din raţiuni politice proprii, Biden a spus: „Oamenii au toate motivele să tragă această concluzie”.
Preşedintele american, care face presiuni pentru a se pune capăt războiului ce durează de aproape opt luni, a declarat, de asemenea, că este „incert” dacă forţele israeliene au comis crime de război în Fâşia Gaza.
Procurorul Curţii Penale Internaţionale de la Haga a cerut luna trecută mandate de arestare pentru premierul Netanyahu şi pentru ministrul israelian al apărării, precum şi pentru trei lideri Hamas, pentru presupuse crime de război.
Israelul a lansat o ofensivă aeriană şi terestră în Fâşia Gaza în octombrie trecut, jurînd să distrugă gruparea militantă islamistă palestiniană Hamas, după ce aceasta a atacat comunităţi din sudul Israelului, ucigînd, potrivit propriilor informații, aproximativ 1.200 de persoane şi luînd ostatice altele peste 250, potrivit bilanţului oficial israelian. Aproximativ 120 de ostatici se află în continuare în Fâşia Gaza.
Asaltul Israelului s-a soldat cu peste 36.000 de morţi în Fâşia Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii din guvernul Hamas, care spune că alte mii de cadavre ar fi îngropate sub dărîmături.
Sondajele de opinie arată că majoritatea israelienilor susţin războiul, dar dau vina pe Netanyahu pentru eşecurile în materie de securitate atunci cînd atacatorii Hamas s-au infiltrat în comunităţile israeliene de lîngă enclavă, la 7 octombrie, şi nu l-ar mai vota dacă ar avea loc alegeri.
Protestele de stradă în masă au devenit evenimente săptămînale, atrăgînd zeci de mii de oameni care cer guvernului să facă mai mult pentru a aduce acasă ostaticii capturaţi de Hamas în 7 octombrie şi cerîndu-i lui Netanyahu să plece.