Etichetă: JURNALISM

2018, SÎNGEROS PENTRU JURNALISMUL AFGHAN

BMTF, 11 ian – Astăzi, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România celebrează un secol de la înfiinţare. La mulţi ani! În această sută de ani, ziariştii români au fost feriţi de pericole directe care să le pună viaţa în pericol. Nu acelaşi lucru putem spune despre jurnaliştii din alte ţări!

Anul 2018 a reprezentat un nou an sîngeros pentru jurnaliştii afghani, înregistrîndu-se 17 morţi şi peste o sută de cazuri de violenţă contra lucrătorilor din mediile de comunicare, a dezvăluit Comitetul pentru Siguranţa Jurnaliştilor Afghani (AJSC).

Potrivit bilanţului anual, prezentat la Kabul, cifra jurnaliştilor ucişi a scăzut faţă de 2017, care, cu 20 de morţi, a fost anul cu cele mai multe victime în rîndul ziariştilor locali, de cînd AJSC a început să realizeze astfel de rapoarte, în 2013.

Organizaţia a precizat că alţi 15 jurnalişti au fost răniţi anul trecut şi s-au raportat 121 de cazuri de violenţă fizică şi intimidare, între care reţinere ilegală, ameninţări şi insulte.

Din aceste 121 de cazuri, în 41% vina aparţine talibanilor şi grupării jihadiste Stat Islamic, în 37% unor persoane în legătură cu guvernul, în 5% unor proprietari din presă, iar restul unor persoane neidentificate.

În 11% din cazurile contabilizate de ONG, victimele violenţei au fost femei.

Cea mai mare parte a jurnaliştilor afgani şi-au pierdut viaţa în aceeaşi zi, 30 aprilie, cînd un dublu atentat sinucigaş în centrul capitalei Kabul, revendicat de gruparea Statul Islamic, a provocat moartea a 9 jurnalişti, între care şi un fotograf al agenţiei franceze AFP.

În aceeaşi zi, un jurnalist afghan care lucra pentru BBC a fost împuşcat mortal în sud-estul Afghanistanului.

Dacă la începutul anului trecut conducerea Misiunii NATO „Resolute Support” era optimistă în ceea ce priveşte cursul acţiunilor militare desfăşurate de forţele de securitate afghane, sprijinite, asistate şi consiliate de forţele internaţionale, în prezent se constată că lupta împotriva insurgenţei a intrat într-un nou impas, ultimele acţiuni talibane provocînd pierderi importante în rîndul populaţiei, militarilor afghani şi forţelor internaţionale.

Situaţia devine din ce în ce mai critică, dar şi emblematică, totodată, pentru întreaga campanie militară – insurgenţii nu sînt în măsură să preia controlul în oraşe sau localităţi mari, dar nici forţele de securitate afghane, cu tot sprijinul din partea forţelor internaţionale, nu reuşesc să pună capăt acţiunilor acestora.

Mai mult, guvernul de uniune naţională se confruntă cu o intensă contestare publică pentru incapacitatea sa de a combate corupţia, de a oferi securitate, de a atenua tensiunile etnice în creştere şi de a dezvolta economia.

După cum arată situaţia de fapt, speranţele pentru ca în anul 2019 să se  producă o schimbare majoră, în bine, a situaţiei din Afghanistan, rămîn reduse!

ÎNCHEIEM ANUL, CU 94 MAI PUŢINI ÎN MESERIA NOASTRĂ

BMTF, 31 dec – Numărul jurnaliştilor şi al angajaţilor din mass-media ucişi în timpul exercitării profesiei a crescut în acest an la 94, a declarat luni Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor (FIJ).

Cifra reprezintă o creştere, în comparaţie cu cele 82 de cazuri de jurnalişti ucişi în 2017.

Printre cei ucişi sînt incluşi 84 de jurnalişti, cameramani şi tehnicieni, precum şi zece membri ai personalului media, dintre care conducători auto şi contractori de securitate. Ei au fost fie asasinaţi, luaţi ca ţintă în mod deliberat, fie au murit în atentate cu bombă sau în incidente implicînd schimburi de focuri.

Şase dintre victime au fost femei şi s-au mai înregistrat şi trei decese clasificate drept accidente de muncă.

Cel mai periculos loc pentru jurnalişti a fost Afghanistanul, unde 16 angajaţi ai mass-media şi-au pierdut viaţa. În Mexic, unde crima organizată vizează adesea jurnalişti, 11 angajaţi din media au fost ucişi.

Nouă jurnalişti au fost ucişi în Yemen, opt în Syria, şapte în India, şase în Somalia, cinci în Pakistan şi cinci în Statele Unite.

Lista „prezintă o situaţie a crizei de siguranţă în domeniul jurnalismului, evidenţiată de asasinarea cu sînge rece a ziaristului de la Washington Post şi cetăţean saudit Jamal Khashoggi”, a declarat FIJ într-un comunicat.

Khashoggi a fost ucis în consulatul saudit din Istanbul la 2 octombrie. Trupul său nu a fost găsit, după ce a fost dizolvat cu acid şi aruncat în canalul colector.

O normă pare să se fi schimbat și datorită faptului că un număr de politicieni proeminenți folosesc o retorică disprețuitoare faţă de jurnaliști, descriind mass-media ca fiind inamicul poporului. Aceasta îi legitimizează pe alții să facă același lucru.

În octombrie, Institutul Media Fojo, care lucrează în numele guvernului suedez, a publicat un studiu care arată că nivelurile de ură și amenințări la adresa jurnaliștilor suedezi online sînt similare cu cele din țări precum Mexic, Pakistan și Filipine!

Conform unui raport al Reporterilor fără Frontiere din Suedia, incidența hărțuirii în masă a jurnaliștilor, pe internet, crește.

În timp ce amenințările sînt în creștere, tot mai puține voci susțin rolul important al jurnaliștilor în societate.

Aceasta este o evoluţie periculoasă!

Preşedintele FIJ, Philippe Leruth, a cerut statelor membre ale Naţiunilor Unite să adopte o convenţie privind securitatea şi protecţia jurnaliştilor pe care a prezentat-o misiunilor ONU de la New York în octombrie.

BILANŢ RSF: 80 DE JURNALIŞTI AU FOST UCIŞI ÎN 2018

BMTF, 18 dec – După trei ani de scădere, numărul violenţelor împotriva jurnaliştilor a crescut din nou în 2018, 80 de jurnalişti fiind ucişi în lume, conform bilanţului anual al organizaţiei Reporteri fără frontiere (RSF), publicat marţi şi citat de AFP, scrie Agerpres.

Anul trecut, 65 de jurnalişti au fost ucişi pentru că şi-au exercitat misiunea de informare.

Dintre victimele din acest an, 63 au fost jurnalişti profesionişti, reprezentînd o creştere de 15%, 13 au fost jurnalişti nonprofesionişti (comparativ cu şapte anul trecut) şi patru au fost colaboratori ai diverse media, a subliniat ONG-ul cu sediul la Paris.

În total, peste 700 de jurnalişti profesionişti au fost ucişi în ultimii 10 ani, conform RSF.

Mai mult de jumătate dintre jurnaliştii ucişi în 2018 „au fost în mod intenţionat luaţi ca ţintă şi asasinaţi”, cum s-a întîmplat cu editorialistul saudit Jamal Khashoggi, asasinat la Consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul la 2 octombrie, şi cu jurnalistul slovac Jan Kuciak, ucis la 21 februarie.

„Ura împotriva jurnaliştilor proferată, chiar revendicată, de lideri politici, religioşi sau oameni de afaceri fără scrupule are consecinţe dramatice pe teren şi se traduce printr-o înmulţire îngrijorătoare a neregulilor faţă de jurnalişti”, spune Christophe Deloire, secretar general al RSF.

„Răspîndite de reţelele de socializare, care au în acest sens o mare responsabilitate, aceste sentimente de ură legitimează violenţele şi slăbesc, cîte puţin în fiecare zi, jurnalismul şi, odată cu el, democraţia”, şi-a exprimat el îngrijorarea, într-un comunicat.

Victimele sînt în majoritate bărbaţi (77, comparativ cu trei femei).

Afghanistanul a fost în 2018 ţara unde au fost ucişi cei mai mulţi jurnalişti, 15, detronînd Syria, care ocupa acest loc din 2012 şi care rămîne a doua cea mai periculoasă ţară, cu 11 jurnalişti ucişi.

Un alt fapt notabil pentru RSF este că aproape jumătate dintre jurnaliştii ucişi au fost omorîţi în ţări în care nu este război, precum Mexic (nouă jurnalişti asasinaţi; a treia cea mai periculoasă ţară), India (şase morţi) şi SUA (şase morţi). SUA au intrat în acest palmares sumbru după atacul sîngeros asupra redacţiei Capital Gazette.

Numărul jurnaliştilor închişi este de asemenea în creştere, subliniază RSF: 348 comparativ cu 326 în 2017 (+7%), o creştere care îi vizează în special pe jurnaliştii nonprofesionişti.

Cinci ţări ţin închişi peste jumătate dintre jurnaliştii aflaţi în detenţie: Iran, Arabia Saudită, Egipt, Turcia şi China, ultima fiind cea mai mare închisoare pentru jurnalişti din lume, cu 60 de jurnalişti în detenţie, trei sferturi fiind nonprofesionişti.

Potrivit altor organizaţii, numărul jurnaliştilor ucişi pînă astăzi, în lume, este diferit: Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor a numărat 90 de morţi, INSI 69, Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor 53.

TIME – PERSONALITATEA ANULUI. EVOLUŢIE PERICULOASĂ!

BMTF, 12 dec – Jurnalistul saudit asasinat Jamal Khashoggi, alături de alţi trei jurnalişti şi de un colectiv de redacţie al unui ziar local american, supranumiţi „Gardienii adevărului” pentru că şi-au pierdut viaţa sau au avut de suferit din cauza dedicaţiei cu care şi-au făcut meseria, au fost distinşi cu titlul Personalitatea Anului 2018 de revista Time, scrie Agerpres.

Pe lîngă Jamal Khashoggi, prestigioasa revistă americană i-a distins pe ziarista filipineză Maria Ressa, doi reporteri birmanezi ai agenţiei Reuters, Wa Lone şi Kyaw Soe Oo, aflaţi în prezent la închisoare, precum şi redacţia ziarului local american Capital Gazette, ai cărei cinci membri au murit în timpul atacului din 28 iunie de la Annapolis, în statul Maryland.

Este pentru prima oară cînd mai mulţi jurnalişti sînt distinşi cu titlul Personalitatea Anului, titlu decernat de revista Time din 1927.

Time a ales să publice patru coperţi diferite ale revistei sale săptămîna aceasta pentru a-i evidenţia pe cei patru jurnalişti sau echipe de jurnalişti plasate în fruntea clasamentului său.

Jurnaliştii l-au devansat pe Donald Trump, distins deja cu acest titlu în 2016, nominalizat pentru a doua oară anul acesta şi pe care bookmakerii îl considerau favorit.

Sîntem într-o perioadă în care libertatea presei este de o importanță fundamentală. Cercetările arată că ţările cu societăți puternice de radiodifuziune publică au cetățeni mai bine informați și, prin urmare, pot participa la dezbateri fundamentale pentru libertatea cetăţenilor.

În octombrie, Institutul Media Fojo, care lucrează în numele guvernului suedez, a publicat un studiu care arată că nivelurile de ură și amenințări la adresa jurnaliștilor suedezi online sînt similare cu cele din țări precum Mexic, Pakistan și Filipine! Conform unui raport al Reporterilor fără Frontiere din Suedia, incidența hărțuirii în masă a jurnaliștilor, pe internet, crește.

A devenit legitim să vizați un jurnalist. Există voci în Suedia, și în lume, care pun sub semnul întrebării importanța libertății şi independenţei presei, promovînd batjocorirea jurnaliștilor și subminarea rolului lor important în societatea democratică. Politicieni proeminenți foloseasc o retorică disprețuitoare la adresa jurnaliștilor, descriind mass-media ca fiind inamicul poporului. Acest lucru îi legitimizează şi pe alții să facă același lucru.

Aceasta este o evoluţie periculoasă!

ATELIERELE HEST

ATELIERELE HEST

Timp de şapte ani, în baza unor protocoale de colaborare semnate cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă SEMENIC, a Judeţului Caraş-Severin, am organizat, în jurul datei de 3 mai – ZIUA MONDIALĂ A LIBERTĂŢII PRESEI – Atelierele Hostile Environment Safety Training, destinate, în principal, jurnaliştilor din presa locală şi freelancerilor.

De la pompierii militari, jurnaliştii au deprins noţiuni elementare de prim ajutor, intervenţie în caz de situaţii excepţionale (incendii, inundaţii, seisme etc) şi împreună am dezbătut bazele colaborarării instituţională între jurnalist şi ofiţerul de relaţii publice.

Am avut mereu un sprijin deosebit din partea col. TITUS SUSAN, inspectorul şef al ISU SEMENIC. MULŢUMIM, încă o dată! Acum, după o pauză de cîţiva ani, sperăm ca în 2019 să reînodăm tradiţia anuală a Atelierelor HEST.

Jurnalismul în corzi

BMTF, 7 dec – Consiliul Tribal al Bătrînilor, din Estul Provinciei afghane Nangarhar au stabilit joi un ultimatum, guvernului de la Kabul, de cinci zile, pentru recuperarea jurnalistului răpit marţi, în caz contrar să părăsească şi să se retragă din clădirile guvernamentale aflate în provincie. Reprezentanţii Bătrînilor au ridicat corturi de protest în faţa reprezentanţelor oficiale ale statului, la Jalalabad.

Directorul televiziunii Enikas, Zalmay Latifi, a fost răpit marţi de persoane înarmate, necunoscute, care au oprit maşina în trafic şi l-au împuşcat pe şoferul acestuia, la limita celui de-al 4-lea Raion de intervenţie a Poliţiei din Jalalabad.

Este doar ultimul exemplu de cît de periculos este să-ţi faci meseria de jurnalist! Jurnalismul este mai periculos în prezent decît în oricare moment din ultimii 10 ani, conform unui raport al organizaţiei pentru drepturile omului Articolul 19, care relevă că 78 de jurnalişti au fost ucişi în 2017. În România există un declin substanţial privind capacitatea jurnaliştilor de a-şi face treaba.

Un declin substanţial în capacitatea jurnaliştilor de a-şi face meseria a fost remarcat în Yemen, Burundi, România, Zanzibar şi Turcia, ţară în care reporterii au recunoscut în particular că se abţin să scrie despre preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, din teama de justiţie, scrie în raportul citat de The Guardian, potrivit news.ro.

Apariţia tot mai multor guverne autoritare şi ameninţarea cenzurii au crescut presiunea asupra reporterilor la nivel global, conform organizaţiei, care a afirmă că 326 de jurnalişti au fost trimişi la închisoare din cauza muncii lor în 2017.

Peste jumătate dintre cei închişi sînt reţinuţi în Turcia, China şi Egipt, deseori fiind acuzaţi că se opun statului.

Preţul protejării dreptului la liberă exprimare şi informare a devenit extrem de mare: moarte, detenţie şi frică, iar spaţiul pentru discuţii şi comunicări profunde este atacat.

Organizaţia a ajuns concluzia că ostilitatea faţă de media devine din ce în ce mai frecventă în lume, în contextul existenţei unor lideri populişti „puternici” al căror discurs este similar cu cel al preşedintelui american, Donald Trump. În mod special Europa de Est este o problemă.

Donald Trump a acuzat în repetate rînduri presa din SUA ca fiind „rea” şi „teribilă” şi pentru că transmite „ştiri false”. Există dovezi care arată că abordarea sa îi încurajează şi pe alţii, din Ungaria pînă în Filipine, Albania şi Canada.

„Retorica ostilă are efecte la nivel global: crimele din această regiune au loc în medii în care presa este demonizată şi insultată, inclusiv din partea oficialilor”, se arată în raport. În mai puţin de un an, jurnalişti au fost ucişi în Bulgaria, Slovacia, Rusia şi Malta.

Datele Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ) arată că situaţia din 2018 este una similară. Numărul celor ucişi, spre deosebire de cei care au murit în război sau alte incidente, este în creştere.

În ultimii 10 ani, aproximativ 300 de jurnalişti au fost ucişi în peste 40 de ţări, conform unei analize a CPJ. În afară de ţările aflate în război, cele cu cele mai multe decese sunt India, Mexic, Brazilia, Pakistan şi Rusia.

Articolul 19 a ajuns la concluzia că declinul în pluralitatea media are un impact negativ asupra abilităţii publicului să înţeleagă ce se întîmplă în lume şi face viaţa mai uşoară pentru guvernele autoritare care încearcă să cenzureze internetul.

Trei jurnaliști ruși au fost uciși în Republica Centrafricană

BMTF, 2 iul – Reporterul de război Ohran Djemal, documentaristul Aleksandr Rastorguiev și cameramanul Kirill Radcenko au fost uciși luni noaptea în apropiere de oraşul Sibut, iar Ministerul rus de Externe a confirmat identitățile acestora, scrie Libertatea.ro

Ei colaborau cu Centrul de gestionare a investigațiilor, un proiect lansat de fostul oligarh Mihail Hodorkovski, care trăiește în prezent în Occident în exil.

Jurnaliștii ruși investigau prezența Companiei Militare Private ruse Wagner în această țară, unde Rusia a desfășurat instructori militari.

Cei trei au fost asasinați în noaptea de luni spre marți, pe şoseaua din Kaga Bandoro, în apropiere de Sibut, situat la aproximativ 180 de kilometri la nord de capitala Bangui, de către bărbați înarmați, în centrul Republicii Centrafricane, conform unor surse ruse.

Cadavrele celor trei bărbaţi au fost depuse marţi dimineaţă la baza Misiunii ONU pentru stabilizare în Republica Centrafricană (Minusca) din Sibut.

Un purtător de cuvînt al Guvernului din Republica Centrafricană, Ange Maxime Kazagui, a informat că nici unul dintre miniștrii pentru Comunicații și Securitate Publică și Apărare nu a emis acreditate pentru o delegație de jurnaliști din Rusia, relatează The Telegraph.

Cei trei jurnalişti ar fi putut fi uciși de rebelii musulmani Seleka, au informat surse din Africa, citate de un post de radio local, potrivit mediafax. Postul de radio citat a mai relatat că jurnaliștii au ajuns la Bangui la data de 27 iulie, iar luni au încercat să călătorească în nordul țării la Dekoa, urmînd să ajungă la Kaga-Bandoro pentru a face un documentar. Aceștia ar fi fost capturați și uciși la aproximativ 24 de kilometri de Sibut.

La canalul de televiziune independent Dojd, redactorul șef adjunct al Centrului de gestiune a investigațiilor, Anastasia Gorșkova, a declarat că cei trei jurnaliști ruși au fost uciși după ce au încercat să ajungă duminică la o bază unde s-ar fi aflat contractori ai grupului Wagner. Accesul le-a fost interzis pe motiv că ei nu dețineau o acreditare din partea Ministerului Apărării local, a adăugat ea.

Potrivit purtătoarei de cuvînt a diplomației ruse Maria Zaharova, cei trei nu au informat autoritățile ruse despre prezența lor în Republica Centrafricană, această călătorie a fost declarată turistică.

Primarul oraşului Sibut, Henri Depele, a declarat că cei trei au fost prinşi într-o ambuscadă de bărbaţi înarmaţi, care au deschis focul asupra maşinii în care se aflau, iar şoferul a supravieţuit.

Grupul Wagner a fost creat de fostul ofițer GRU (Serviciul de informații al armatei ruse) Dmitri Utkin, dar numele său este asociat de mass-media ruse cu omul de afaceri Evgheni Prigojin, așa-numitul bucătar al lui Vladimir Putin. Acest grup a activat din iunie 2014 în luptele din estul Ukrainei de partea separatiștilor proruși, conform media și serviciilor de informații ukrainene. De asemenea, prezența sa a fost detectată și în Syria, unde activează în paralel cu armata rusă, care intervine din septembrie 2015 în sprijinul forțelor lui Bashar al-Assad.

Potrivit informaţiilor, Compania Wagner dispune de mii de luptători și a jucat un rol major în operațiunile ruse din estul Syriei și în recucerirea orașului antic Palmira.

Compania s-a aflat în centrul atenției în februarie cînd Washingtonul a anunțat uciderea a cel puțin 100 de combatanţi pro-regim, în regiunea Deir Ezzor, ca ripostă la atacul lor asupra cartierului general al militanţilor kurzi şi arabi syrieni sprijiniți de SUA.

Săptămîna trecută, SBU a publicat o listă cu 70 de mercenari care au murit sau au fost răniţi în timpul unor evenimente violente, desfăşurate în Syria la 2 iulie.

Ofiţerii Serviciului ukrainean de Securitate (SBU) au publicat joi numele unei persoane din Republica Moldova care lucrează pentru compania militară privată Wagner şi care activează în estul Ukrainei, relatează site-ul publicaţiei Balkan Insight. Radu „Rodion” Donciu, în vârstă de 43 de ani, a fost nominalizat ca fiind un mercenar care luptă pentru separatiştii pro-ruşi din estul Ukrainei şi pentru compania militară privată Wagner în Syria.

Potrivit site-ului Myrotvorets, care colectează informaţii din surse deschise, Radu Donciu locuieşte în Rusia şi este căsătorit.

SBU a publicate numele a altor două persoane care lucrează pentru grupul Wagner în Syria: Gevorg Hrachyan din Armenia şi Maxim Klimov din Kazahstan.

Omul de afaceri Evghieni Prigojin, care se presupune că s-ar afla în spatele Companiei Wagner, este inculpat de justiția americană, care îl suspectează că se află în spatele uzinei de trolli, la originea mesajelor virale pe internet în favoarea lui Donald Trump în campania prezidențială din 2016.

Atît Republica Centrafricană, cît și Comisia pentru Investigații din Rusia au demarat o anchetă în cazul morții jurnaliștilor.

WAGNER

Compania Wagner nu este cu nimic diferită de surorile sale occidentale. Este fondată de Dmitri Utkin, un fost ofiţer GRU, născut în 1970. Armata de contractori a intrat pentru prima dată în atenția publică în timpul conflictului din Ukraina din 2014, în urma căruia Rusia a anexat Crimeea. Atunci a fost dezvăluit faptul că mercenari ai Grupului Wagner au luptat cot la cot alături de forțele separatiste susținute de Kremlin.

Utkin,un simpatizant al regimului nazist, a botezat societatea după compozitorul german Richard Wagner, ale cărui viziuni antisemitiste se spune că l-au inspirat pe Hitler, scrie The Washington Post, care citează presa din Rusia.

În acest moment, Compania Wagner ar fi finanțată de omul de afaceri Evgheni Prigojin, aşa-numitul „bucătar” al lui Vladimir Putin și cel care s-ar afla în spatele „fabricii de troli” de la Sankt Petersburg, suspectată de influenţarea alegerilor din SUA.

În 2015, cînd arma rusă a intervenit în Syria, pentru a-l susține pe președintele Bashar al-Assad, Grupul Wagner a început să își trimită trupele la Damasc. BBC scria în februarie că aproape 2.500 de mercenari ai armatei private s-ar afla în zonele de conflict din Syria, unde sînt plătiți cu pînă la 300.000 de ruble pe lună, adică în jur de 5.300 de dolari. Puţin, în comparaţie cu confraţii lor occidentali!

Dar afacerile Wagner în Syria nu țin doar de ajutorul militar oferit armatei ruse. Associated Press a obținut o copie a unui contract între Evro Polis, o companie controlată Wagner și corporația syriană General Petroleum prin care rușii ar urma să primească indirect 25% din profitul realizat de rafinăriile pe care le eliberează din mîinile Statului Islamic.

Dar de ce ar avea nevoie Kremlinul să angajeze o armată privată în loc să trimită trupele rusești? Răspunsul este unul foarte simplu, potrivit BBC. Contractorii Wagner sînt trimiși să lupte în situațiile cele mai dificile și, cum Rusia dezminte orice legătură cu astfel de grupări, poate astfel să nege implicarea în anumite conflicte armate.

Acest lucru s-a întâmplat și în Syria, unde în urma unui atac asupra unei baze a Forțelor Democrate Syriene au murit aproape 100 de mercenari ruși, potrivit autorităților americane. Kremlinul a negat că ar fi fost implicat în acest caz și a recunoscut doar moartea a aproximativ 100 de persoane cu cetățenie rusă, fără să ofere mai multe detalii.

Surse militare au explicat pentru portalul rusesc de știri RBC cum funcționează relația dintre Kremlin și Grupul Wagner. „Mai întîi își fac treaba băieții de la Wagner, apoi își intră în rol și trupele terestre rusești, după care vin arabii și camerele de filmat”.

Iar activitatea contractorilor ruși, potrivit experților, s-ar putea muta din nou în Europa. Aceștia sînt pregătiți să intervină dacă va izbucni un nou conflict în Balcani, la fel cum au intervenit în 1992 în timpul războiului din Bosnia. O altă posibilă țintă ar fi Lybia, mai spun experții citați de Business Insider, țară la care Rusia este tot mai atentă, după ce și-a exprimat susținerea pentru facțiunea condusă de liderul militar Khalifa Haftar.

 

„New York Daily News” a concediat jumătate din echipa de știri

BMTF, 24 iul – Publicația „The New York Daily News” a renunțat la jumătate din echipa sa editorială. Compania-mamă, Tronc, “restructurează din temelii Daily News”, într-un efort de schimbare a priorităților de conținut, a anunțat echipa de resurse umane într-un email transmis angajaților luni dimineață și obținut de CNN, scrie HotNews.ro . “Cei care vor părăsi compania vor pleca imediat. Ei vor continua să fie plătiți timp de 3 luni și vor avea unele beneficii în perioada de tranziție către o altă slujbă”, se sublinia în mesaj.

„Reducem astăzi dimensiunea echipei editoriale cu aproximativ 50% și ne concentrăm mare parte a atenției pe breaking news – mai ales din zona infracționalității, a justiției și a responsabilității sociale”, se mai spune în mesajul citat de CNN.

Pînă luni la prînz, cei mai mulți dintre jurnaliștii concediați au părăsit redacția în aplauzele colegilor. Printre cei care au părăsit redacția se numără și doi dintre jurnaliștii de top. Este vorba despre redactorul-șef Jim Rich, care şi-a schimbat prezentarea pe Twitter în: “Doar un tip care stă acasă și se uită cum jurnalismul este sugrumat pînă la dispariție”, și de editorul coordonator Kristen Lee.

Redactorul șef va fi înlocuit de editorul unei publicații regionale din Allentown, Pennsylvania.

„Decizia anunțată reflectă realitățile mediului de afaceri și nevoia de adaptare la un peisaj media în continuă schimbare”, a subliniat managerul general al publicației, Grant Whitmore.

Autoritățile locale au reacționat imediat, exprimîndu-și consternarea la auzul veștii. Guvernatorul statului New York și-a oferit ajutorul pentru rezolvarea situației.

Daily News a fost achiziționat anul trecut de la miliardarul Mort Zuckerman. Publicația a fost vîndută pe un dolar american.

Daily News are o moștenire de marcă în peisajul media din New York. În această redacție a lucrat regretatul editorialist laureat al Premiului Pulitzer Jimmy Breslin. Se distinge în competiția cu rivala „New York Post” prin abordarea mai apropiată de cetățean, populistă, adresîndu-se în special muncitorilor.

În ultimii ani, Daily News a făcut o prioritate din lupta contra armelor de foc, cu prime pagini dure.

Ca multe alte publicații tipărite, Daily News a avut de înfruntat scăderea veniturilor din publicitate, pe fondul tranziției la peisajul digital.

Ziarul a primit 10 premii “Pulitzer” pînă în prezent, are un tiraj de aproximativ 703.000 exemplare zilnic, dar a pierdut în ultimii 3 ani 90,4 milioane de dolari.

Daily News este al nouălea cotidian ca tiraj din Statele Unite. A fost fondat în 1919 și este primul ziar american printat în format tabloid.

CIMITIRUL AFGHAN

BMTF, 18 iul – Unsprezece jurnalişti afghani şi angajaţi din domeniul media au fost ucişi în primele şase luni ale anului 2018, în condiţiile unei situaţii tot mai deteriorate în domeniul securităţii, a indicat un grup independent privind siguranţa presei, potrivit Agerpres.

”Primele şase luni din 2018 au fost cea mai sîngeroasă perioadă pentru jurnalişti şi pentru comunitatea media din Afghanistan”, a declarat Comitetul pentru siguranţa jurnaliştilor afgani (AJSC) într-un comunicat.

AJSC a înregistrat, în perioada respectivă, 89 de cazuri de violenţă şi intimidare împotriva jurnaliştilor şi a unor angajaţi din domeniul media, 11 dintre ele soldîndu-se cu moartea unor jurnalişti. Toţi jurnaliştii care au fost ucişi în perioada respectivă au fost atacaţi direct, se precizează în comunicat.

Numai într-un singur atac au fost ucişi nouă reporteri după ce un kamikaze a vizat, la Kabul, un grup de jurnalişti care transmiteau despre un atentat terorist într-un cartier diplomatic pe 30 aprilie. Atacul asupra jurnaliştilor a fost revendicat de către gruparea Statul Islamic.

Alţi doi jurnalişti au fost împuşcaţi mortal în provinciile Kandahar (sud) şi Khost (est) în aceeaşi perioadă.

AJSC şi-a exprimat de asemenea preocuparea în legătură cu continuarea şi extinderea violenţelor şi a ameninţărilor la adresa jurnaliştilor afghani din partea unor grupări teroriste, îndeosebi talibani şi organizaţii afiliate Statului Islamic.

ZIUA MONDIALĂ A LIBERTĂŢII PRESEI. DOUĂ TEME

Prima. 33 de jurnalişti au fost ucişi de la 1 ianuarie 2018 pînă astăzi, 3 mai 2018. 19 numai în luna aprilie! 10, numai în 30 aprilie! De-a lungul anilor, numărul jurnaliştilor ucişi, depăşeşte cîteva mii!Cifrele diferă de la organizaţie la organizaţie, în funcţie de monitorizări. Lista include asasinate ca represalii pentru activitatea jurnalistică, decese care au avut loc ca urmare a luptelor sau în schimburi de focuri şi decese care au avut loc în timp ce jurnaliştii se aflau în alte misiuni periculoase. Acesta este modul în care mulţi jurnalişti şi colegi, cum ar fi fixerii, au fost ucişi. O cifră care este inacceptabil de mare şi apropie jurnalismul de militărie şi meseria de soldat!

Această realitate nu reprezintă doar soarta indivizilor sau a rudelor îndurerate. Este vorba despre o ameninţare pentru libertatea de exprimare şi pentru democraţie.

Din păcate, faptul că mai mult de 30 de jurnalisti au fost ucişi anul acesta, pînă acum!, nu este nimic neobişnuit. Epoca în care jurnaliştii şi-au putut desfăşura activitatea nestingherit, chiar şi în condiţii deosebit de periculoase şi dificile a trecut de mult. Astăzi, jurnaliştii au devenit ţinte directe, cu ură, ameninţări, violenţă şi răpire. Iar cifrele confirmă tendinţa de creştere, care a devenit, din păcate, mai mult o regulă decît excepţie.

În multe dintre ţările lumii, şi din ce în ce mai mult în ţări considerate cu tradiţie democratică!, atacurile la libertatea de exprimareau loc aproape zilnic , în acelaşi timp, sărbătorim peste 250 de ani de legislaţie internaţională care asigurareă libertăţile presei şi de exprimare.

Este uşor să se creadă că jurnaliştii ucişi în timpul serviciului au fost pur şi simplu în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit. Ştim cu toţii că cineva care alege să călătorească într-o ţară în război, sau care transmite dintr-o zonă cu risc ridicat, tulburări sociale, situaţii de urgenţă, se expune la pericole. Dar nu ne putem proteja de răul pur.

Dar cifrele arată altceva: că vorbim prea puţin despre o problemă atît de mare! Marea majoritate a jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa au fost jurnalişti locali, precum cei ucişi luni, la Kabul, mulţi dintre ei necuprinşi în rapoartele internaţionale, care şi-au petrecut viaţa lor profesională încearcînd să aducă în faţa justiţiei pe cei responsabili pentru fapte penale, abuz de putere şi corupţie. Aproximativ jumătate dintre jurnaliştii ucişi anul trecut au murit în ţările care nu sînt în prezent în război, şi marea majoritate a celor ucişi au fost împuşcaţi.

Personal, am ales să evidenţiez aceste derapaje ale istoriei presei – şi să lupt pentru schimbare. Şi, cred, că trebuie să facem mai mulţi acest lucru. Jurnaliştii speriaţi nu trebuie să devină jurnalişti tăcuţi!

Avem nevoie, mai mult decît oricînd, inclusiv în România, de sprijin financiar guvernamental şi de la autorităţi locale pentru construirea unei prese libere şi eficiente, atît în serviciul public de radioteleviziune, dar, de asemenea în sprijinirea organizaţiilor care oferă pregătire în domeniul securităţii pentru jurnalişti şi colegii lor. Organizaţii care pot antrena jurnalişti locali, în mod gratuit.

Trebuie sprijinită iniţiativa UNESCO şi FIJ de introducere în programa de studii universitare pentru jurnalişti a cursurilor de siguranţă. În mod evident, radioul şi televiziunea publice au nevoie de sprijin editorial, nu de profit! Goana după profit înseamnă anularea treptată a serviciului public şi a siguranţei jurnaliştilor.

Jurnaliştii trebuie să fie capabili să îşi desfăşoare activitatea în condiţii de siguranţă. În caz contrar puterile răului care vor să controleze opinia publică mondială vor fi victorioase. Într-o astfel de situaţie, toată lumea pierde. Există riscul ca analiza importantă a situaţiilor de război, de crize economice şi sociale să nu mai fie efectuate. Dezbaterile importante nu vor mai avea loc şi evenimente importante vor rămîne neacoperite. Acest lucru va duce la o pierdere de democraţie! În România şi aiurea!

Secunda. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, preşedinte Doru Dinu Glăvan, a decis ca ziaristul român, să aibă o zi a lui! O zi de sărbătoare, de bucurie, în marea de zile de neîmpliniri profesionale! S-a ales ca această zi să fie 28 iunie, zi în care, în 1883, Mihai Eminescu publica în ziarul TIMPUL despre libertatea presei, în aceeași zi fiind exclus din cadrul breslei și părăsind în cămașă de forță redacția.

Eminescu a fost un ziarist uriaș și peren! Luați un singur text al său și veți vedea că el vorbește despre oamenii și faptele zilelor noastre! Citiți Scrisoarea a 3-a și vă veți cutremura de adevărurile rostite de poet la adresa conducătorilor acestui neam. De atunci și de acum!

Pentru că Eminescu este peren, alde Patapievici și o tovărășică dăscăliță au cerut și excomunicarea lui din manualele de școală! Este ca și cum ai cere să-ți scoată limba română din programă! Ba, mai mult, să-ți taie limba, să-ți scoată ochii și să te arunce la cîini! O ticăloșie fără margini la care, din păcate, achiesează o generație întreagă!

Eminescu este peren. Jurnaliștii trebuie să încalce coduri de etică să poată trăi. Condiția jurnalistului, se deteriorează în fiecare zi, iar libertatea de exprimare devine un moft în conștiința puterii politice. Jurnalismul era pe vremuri o profesie, în care cei ce-o practicau aveau un statut similar cu avocații sau cu medicii. În zilele noastre, toata lumea crede că pentru fi jurnalist sînt suficiente o tastatura, un corector ortografic și… atitudine. Un val de mediocritate a distrus profesia. Acest fapt a afectat calitatea produsului final. Publicul trebuie să înțeleagă că jurnalismul este un bun public, că este una dintre pietrele de temelie ale democrației, indiferent ce gîndesc mai-marii zilei despre ei!

Astăzi, jurnalistul român e prea ocupat să supraviețuiască. El face ȘI ALTCEVA pentru a putea scrie! Poţi fi, însă, oricît de eminent ca eseist, reporter sau investigator, dar dacă principalul cîştig vine din altceva, nu eşti, de fapt, ziarist, ci doar faci şi presă! Jurnalistii trebuie să se angajeze în posturi non-jurnalistice pentru a putea fi în continuare jurnaliști. Un articol poate fi o bombă de presă, dar autorul sau nu are cu ce să-și plătească o apă minerală. Ba, mai mult, unii scot bani din bancă pentru a-și putea finanța documentările! O întreagă industrie s-a transformat în organizație caritabilă. Publicitatea devine “sponsorizare”, cumpărarea de spații media devine “donație”. După zile întregi de căciuleală și promisiuni finalizate cu închiderea telefonului în nas, sau cu un sms, în cel mai bun caz: ÎMI PARE RĂU!

Eminescu este peren. Astăzi, în România jurnaliștii sînt mai săraci decît acum zece ani! Dar, Eminescu, jurnalistul a rămas peren!

Şi tot în urmă cu zece ani, urările din partea politicienilor curgeau gîrlă. Astăzi… am primit pe mail următorul mesaj, pentru care mulţumesc: Dragi prietene si prieteni, dragi jurnalisti

In fiecare an , in data de 3 Mai ne gandim la voi si la libertatea voastra de exprimare. Chiar daca astazi, in epoca retelelor sociale virtuale , se pare ca oricine se poate exprima liber nu este chiar asa.

Libertatea de exprimare nu ar trebui limitata de o „cenzura economica” …

Va multumesc pentru buna colaborare pe care o avem de peste 20 de ani !

Va doresc succes in frumoasa, dar dificila, profesie pe care o practicati cu entuziasm !


Horia Irimia (persoana fizica)