UZPR a lansat dezbaterea naţională ‘Media Freedom Act – provocări şi perspective pentru libertatea presei în România’
AVERTISMENT! ACEST SITE ESTE CONSIDERAT NESIGUR DE ENTITĂȚI CARE VEGHEAZĂ LA PURITATEA CONȘTIINȚEI
2025 este anul în care intră în vigoare prevederile European Media Freedom Act (EFMA), set de reglementări fără precedent prin care Uniunea Europeană susţine libertatea presei, pluralismul mass-media şi responsabilitatea editorială.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, cea mai mare organizaţie de breaslă din ţară, a organizat conferinţa ‘Media Freedom Act – provocări şi perspective pentru libertatea presei din România’, în Sala ‘Mihai Viteazul’ din Parlamentul României.
Regulamentul EFMA va deveni direct aplicabil în România fără a necesita transpunere legislativă, dar presupunând adaptarea urgentă a legislaţiei naţionale, în special în ceea ce priveşte definirea clară a furnizorului de servicii mass-media, dincolo de televiziune şi radio, reglementarea echilibrată a actorilor digitali, fără a afecta libertatea de exprimare, precum şi stabilirea unor criterii transparente pentru licenţiere, avizare şi sancţionare.
Obiectivul principal al reglementărilor europene se referă la crearea unui cadru legislativ echitabil pentru furnizorii de servicii media (media tradiţională) care să asigurare în societatea românească dezvoltarea gândirii critice, un ingredient recunoscut de toţi experţii ca fiind arma principală pentru combaterea dezinformării şi nu un posibil instrument de limitare masivă a libertăţii de exprimare.
Evenimentul organizat de UZPR a fost onorat de prezenţa unor reprezentanţi ai autorităţilor statului, de experţi din domeniu, de jurnalişti şi lideri de opinie, care au abordat implementarea Media Freedom Act în România din numeroase perspective.
Regulamentul EMFA include prevederi care vizează şi serviciile media digitale. În acest context, reglementările legale existente pentru audiovizual nu pot fi extinse automat şi asupra serviciilor digitale, întrucât acest lucru le-ar împovăra excesiv activitatea, riscând chiar să le ducă în faliment. Totodată, nu este acceptabil să existe un dublu standard. Prin urmare, este necesară o lege unică, care să conţină principii comune pentru ambele domenii – audiovizual şi digital – cu diferenţieri doar în ceea ce priveşte simplificarea anumitor reguli aplicabile sectorului digital. Cu alte cuvinte, un furnizor de servicii media nu poate avea drepturi şi obligaţii diferite în funcţie de tipul de serviciu pe care îl oferă.
Preşedintele UZPR, Sorin Stanciu, a deschis conferinţa subliniind importanţa faptului că implementarea EFMA a devenit un punct central al preocupărilor mass-media. În continuare, moderatoarele evenimentului, jurnalistele Ruxandra Săraru şi Andreea Creţulescu, membre ale Consiliului Director al UZPR, s-au referit la rolul puternic, de ‘moment zero’, al implementării EFMA, din perspectiva libertăţii editoriale şi gândirii critice în societatea românească.
Adoptarea şi implementarea EMFA reprezintă un pas esenţial pentru consolidarea democraţiei, transparenţei şi independenţei jurnalistice în România. În acest context, Mircea Abrudean, preşedintele Senatului României, a transmis că factorul politic are un rol important în cadrul dezbaterii: ‘Avem responsabilitatea de a garanta libertatea presei’.
EMFA propune măsuri clare împotriva interferenţei guvernamentale sau economice în activitatea editorială, prevede obligaţii privind transparenţa proprietăţii media şi a finanţării publice pentru instituţiile de presă, introduce norme pentru protejarea jurnaliştilor împotriva supravegherii abuzive şi a intimidării, dar şi pentru protecţia surselor. De asemenea, în condiţiile în care România trebuie să-şi adapteze legislaţia pentru a respecta reglementarea europeană şi a proteja, în acelaşi timp, libertatea editorială şi pluralismul real în spaţiul media – clasic şi digital, este nevoie să se decidă cine intră sub incidenţa reglementării (în prezent, legislaţia românească vizează în proporţie covârşitoare doar televiziuni şi radio), evitarea suprareglementării, este nevoie de criterii clare de licenţiere /avizare şi sancţionare, în logica depolitizării şi votului arbitrar. În cazul sancţionării furnizorului, aceasta să se facă cu respectarea DREPTULUI DE CONTESTARE LA O INSTANŢĂ INDEPENDENTĂ (contencios administrativ) şi aplicarea sancţiunii DUPĂ ce această instanţă se pronunţă.
Mihai Ghigiu, preşedinte al Comisiei pentru Învăţământ al Camerei Deputaţilor, a subliniat faptul că Regulamentul are menirea de a asigura libertatea presei, iar în acest tablou, ‘educaţia are un rol esenţial dacă dorim ca această reglementare să treacă dincolo de hârtie’.
Bogdan Ciucă, preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor consideră EFMA ‘ca pe o asumare publică a unor valori în spaţiul european’, iar Cristian Niculescu-Ţâgârlaş, preşedinte al Comisiei pentru cultură şi media din Senat, a afirmat că ‘aplicarea EFMA porneşte de la o necesitate – este o reglementare europeană, iar România trebuie s-o adopte’.
Reprezentantul Ministerului Culturii a dat asigurări că instituţia ‘susţine implementarea deplină a regulamentului şi va sprijini independenţa editorială, protecţia surselor, pluralismul şi combaterea ingerinţelor în mass-media’, iar Ştefăniţă Avramescu, preşedinte al Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, a subliniat faptul că ‘jurnaliştii trebuie să aibă toată libertatea să se exprime, întrucât nimeni un ştie mai bine decât jurnaliştii ce înseamnă libertatea presei’.
Mai departe, pe parcursul dezbaterilor, reprezentantul Consiliului Naţional al Audiovizualului s-a referit la ‘asigurarea prin prerogativele legii a libertăţii şi pluralismului mass-mediei’, iar reprezentantul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii a menţionat că instituţia ‘sprijină cu expertiză pe zona sa de competenţă implementarea EFMA prin aplicarea responsabilităţii pentru platformele mari, care si-au depăşit de mult scopul iniţial pentru care au fost create’.
De asemenea, dezbaterea a abordat finanţarea de stat transparentă şi echitabilă pentru media publică şi privată, transparenţa audienţelor, implicarea organizaţiilor societăţii civile din domeniu în procesul legislativ, recomandând şi o potenţială creare a unui grup de lucru (eventual interinstituţional), în vederea implementării EFMA.
Reprezentant al mediului academic, Mihnea Costoiu a relevat faptul că Universitatea Politehnica ‘pune la dispoziţia implementării EFMA structuri şi mecanisme prin care explicăm unei pături mai mari din populaţie care sunt instrumentele prin care se poate ajusta un mesaj’.
Reprezentanţii mass-media, deopotrivă publice şi private, au abordat, pe parcursul celor două serii ale dezbaterii, printre altele, teme ca supracontrolul, suprareglementarea, tratamentul corect din partea autorităţilor, independenţa furnizorilor de informaţie, înfiinţarea unui organism de reglementare a presei care să fie alcătuit din profesionişti în domeniu, legea audiovizualului şi cea de funcţionare a posturilor publice, garanţiile pe care le stabileşte EFMA pentru libertatea de exprimare sub raport procedural şi instituţional.
UZPR cere un proces public şi consultativ pentru aplicarea EFMA in Romania. ‘Solicităm un cadru de dezbatere deschis, fără agende ascunse, în care jurnaliştii, creatorii digitali şi societatea civilă să aibă un cuvânt important de spus’ a declarat Sorin Stanciu, preşedinte al UZPR.
În cadrul dezbaterii naţionale organizate de UZPR s-a evidenţiat şi faptul că aplicarea Regulamentului European privind Libertatea Mass-Mediei (EFMA) nu este doar o obligaţie juridică pentru România, ci şi o şansă strategică de a consolida un ecosistem media sănătos, credibil, funcţional.
‘Pentru aceasta, este esenţial să construim un cadru legislativ echitabil – în special pentru furnizorii tradiţionali de servicii media, care, în ciuda provocărilor digitale, rămân piloni ai informării publice. Un astfel de cadru nu trebuie să însemne doar reglementare, ci sprijin pentru un jurnalism de calitate, ancorat în responsabilitate editorială şi independenţă. Pentru că doar o presă liberă, profesională şi respectată poate contribui la ceea ce experţii numesc imunitate democratică: dezvoltarea gândirii critice în societate. Într-o eră dominată de dezinformare, polarizare şi manipulare digitală, gândirea critică devine o resursă de securitate publică. Iar presa profesionistă, cu reguli clare, dar corecte, este partenerul cel mai de încredere în cultivarea acestui reflex social’, au menţionat moderatoarele evenimentului.
În urma dezbaterii naţionale ‘Media Freedom Act – provocări şi perspective pentru libertatea presei în România’, UZPR va elabora un document de poziţie care va conţine propuneri concrete privind categoriile de actori media care ar trebui incluşi în reglementare, modele aplicate în alte state membre ale UE, principiile unei reglementări democratice şi echilibrate, nevoia de independenţă instituţională în procesul de reglementare.
Departamentul Comunicare
BMTF, 11 ian – Astăzi, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România celebrează un secol de la înfiinţare. La mulţi ani! În această sută de ani, ziariştii români au fost feriţi de pericole directe care să le pună viaţa în pericol. Nu acelaşi lucru putem spune despre jurnaliştii din alte ţări!