Categorie: FOTO-M

2021 – Comunicare şi informare în situaţii de urgenţă. LA MULŢI ANI, 2022!

2021 – Comunicare şi informare în situaţii de urgenţă. LA MULŢI ANI, 2022!

Comunicarea cu publicul larg este intermediată în majoritatea cazurilor de către mass media, iar probleme ca răspîndirea zvonurilor, a ştirilor false, stăpînirea panicii sînt strîns legate de modul cum autorităţile reuşesc să se facă înţelese de către public şi de reacţia acestuia la cerinţele structurilor de management. Practicile bune de comunicare în timpul unei situaţii de urgenţă sau al unui dezastru ajută atît autorităţile implicate, cît şi populaţia afectată şi contribuie la evitarea dezinformării şi a răspîndirii zvonurilor. Respectarea regulilor stabilite va preveni totodată apariţia confuziei, inevitabilă atunci cînd instituţiile publice difuzează dezorganizat informaţii despre acelaşi eveniment.

O profesie eroică

O profesie eroică

Există astfel de profesii pe care uneori nu le amintim pînă nu sîntem în nenorocire. Printre acestea se numără profesia de pompier-salvator, una dintre cele mai dificile și periculoase din lume.

Pompierul este cel care pleacă dimineaţa, fără a şti cînd şi dacă se va întoarce. Este treaba lui să salveze și să ajute oamenii, riscându-și propria viață, și nu vede nimic neobișnuit, eroic în asta.

Este cel chemat la datorie pe caniculă, ger sau furtună, în caz de accident grav, inundaţii şi incendiu.

FOS LA PACE

FOS LA PACE

Au trecut de mult zilele cînd pompierul era doar un luptător împotriva incendiilor. El este acum şi paramedic, şi scafandru, şi alpinist, şi descarcerator, iar pregătirea unui astfel de militar e extrem de complexă şi diversificată. E un SALVATOR COMPLET ŞI COMPLEX! I se mai spune, astăzi, “lucrător” ISU. Eu i-aş spune OPERATOR ISU, precum operatorilor din Forţele de Operaţii Speciale! Ceea ce şi sînt, la Pace!

1 DECEMBRIE PE DUCĂ

1 DECEMBRIE PE DUCĂ

Depunem coroane de flori de 1 Decembrie. Ziua este o ANIVERSARE, nu COMEMORARE! Fiecare garnizoană procedează altfel, după cum ştie fiecare să citească Regulamentul de organizare al Ceremoniilor militare, REGULAMENT (A) 10/06/2013. Indiferent cum, de pe margine se vede groaznic! În ultimii ani, cîntăm Prohodul României, dar acum, am văzut că o îngropăm temeinic. Nu urări de viitor luminos şi prosperitate. Doar, Fie-i ţărîna uşoară!

Rețea comună durabilă pentru situațiile de urgență din Banat

Rețea comună durabilă pentru situațiile de urgență din Banat

Proiectul ”Rețea comună durabilă pentru situațiile de urgență din Banat” este aproape finalizat. Astfel pot fi asigurate condițiile unui răspuns prompt şi eficient în situaţia producerii în zona de frontieră a unor situaţii de urgenţă care impun concentrarea masivă de forţe şi mijloace pentru gestionarea acestor tipuri de evenimente, în baza unor proceduri comune de intervenţie.

Proiectul este finanțat prin programul Interreg IPA CBC România-Serbia – Apelul II, eMS nr. 283 Axa prioritară 2, Obiectivul 2-2 și este implementat de Consiliul Județean Caraș-Severin în calitate de lider de proiect, alături de Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”SEMENIC” al Județului Caraș-Severin, Primăria orașului Vârșeț – Serbia și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul Situațiilor de Urgență ADIVEST Timișoara.

RSF pregăteşte o declaraţie mondială pentru stîrpirea fenomenului “fake news”

RSF pregăteşte o declaraţie mondială pentru stîrpirea fenomenului “fake news”

BMTF – În faţa ştirilor false (‘fake news’) şi a crizei de încredere care afectează democraţiile, organizaţia Reporteri fără Frontiere (RSF) a însărcinat o comisie independentă formată din laureaţi ai Premiului Nobel, jurnalişti şi jurişti pentru a redacta o „declaraţie internaţională privind informarea şi democraţia”, la 70 de ani de la Declaraţia universală a drepturilor omului, relatează AFP, preluată de agerpres.

Această declaraţie ar urma să aibă ca obiect „să enunţe principii, să definească obiective şi să propună modalităţi de guvernanţă”. Ea ar putea servi ca referinţă pentru „toţi cei care sînt ataşaţi conservării unui spaţiu public liber şi pluralist, condiţie a democraţiei”, a explicat RSF într-un comunicat.

Pentru a o redacta, RSF a constituit o comisie independentă, prezidată de iranianca Shirin Ebadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, şi de secretarul său general, Christophe Deloire.

Comisia cuprinde 24 de personalităţi eminente din 17 ţări, printre care eseistul Francis Fukuyama, fostul preşedinte senegalez Abdou Diouf, Marina Walker, directoare adjunctă a Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie, Can Dündar, fost redactor-şef al cotidianului turc Cumhuriyet, sau foşti alţi laureaţi ai Premiului Nobel, cum ar fi Amartya Sen, Joseph Stiglitz şi Mario Vargas Llosa.

„Obiectivul final al iniţiativei este de a obţine un angajament internaţional al statelor, al companiilor private şi al reprezentanţilor societăţii civile. RSF se aşteaptă să fie lansat un proces politic la iniţiativa mai multor lideri din ţări democratice, pe baza declaraţiei care va fi redactată, pentru a se ajunge la un ‘Pact internaţional pentru informare şi democraţie’”, afirmă organizaţia.

RSF vrea ca liderii din întreaga lume să se poată angaja „de la mijlocul lunii noiembrie” asupra elaborării unui astfel de „pact mondial”, a precizat Christophe Deloire pentru AFP.

93

93

RADIODIFUZIUNEA ROMÂNĂ împlineşte 93 de ani. Momentele importante din istoria sa, aproape seculară, se regăsesc într-o cronologie a momentelor istorice şi oficiale care o definesc:

2003

• 23 februarie – În premieră absolută în presa audiovizuală, o echipă de reporteri speciali de la Radio România a transmis în direct de pe portavionul american USS Abraham-Lincoln, în timpul războiului din Irak

• martie 2003 – Radio România Actualităţi trimite în Irak 14 reporteri speciali ce transmit în direct conflictul din Golf, în cadrul „Operaţiunii curcubeul” organizată de Radio România Actualităţi şi Ministerul Apărării Naţionale

2014

• 24 octombrie – Radio România vernisează, în foaierul Sălii Radio, expoziţia „România în Afganistan – 12 ani de parteneriat strategic româno-american”, cu fotografii realizate de corespondenţii de război ai Radio România

2015

• 8 – 12 septembrie – Filmul documentar „România în Afganistan” – marca Radio România Actualităţi, semnat de jurnaliştii Mario Balint şi Ilie Pintea şi avându-l ca producător pe Nicu Popescu, realizat de reporterii Radio România cu sprijinul Statului Major General despre cei 12 ani de prezenţă românească în teatrul de operaţii din Afganistan – a fost selectat pentru a participa în concurs la cea de-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Film Istoric şi Militar din Polonia – Varşovia

2016

• 25 august – Un documentar video al Radio România a fost selectat de juriul Festivalului Internaţional al Filmului Istoric şi Militar din Polonia pentru participarea în competiţia desfăşurată la Varşovia, ce va desemna, la mijlocul lunii septembrie, cele mai bune producţii care au subiecte militare. Festivalul se află la cea de-a şaptea ediţie, iar Radio România a fost selectat pentru a doua oară în concurs, alături de case de producţie şi televiziuni din întreaga lume. Documentarul Bătălia de la Nassiriyah a fost produs de Radio România Actualităţi în 2013, atunci când s-au împlinit zece ani de la prima luptă în care a fost angajată Armata Română după cel de-al doilea război mondial. Documentarul, care îl are ca producător pe Nicu Popescu, a fost realizat de Ilie Pintea şi Mario Balint, după o idee de Radu Dobriţoiu, corespondent de război al Radio România, care a relatat despre această bătălie chiar de la faţa locului, din Irak, unde însoţea trupele române.

20 DE ANI DE RĂZBOI ÎMPOTRIVA TERORISMULUI

20 DE ANI DE RĂZBOI ÎMPOTRIVA TERORISMULUI

Luna octombrie va fi plină de conferințe și dezbateri, fizice și on-line, care vor avea ca temă cei 20 de ani de război împotriva terorismului, cu precădere în Iraq și Afghanistan. Informațiile prezentate provin din surse deschise și din experiența celor 17 ani de prezență personală în teatrele de operații.

SHOP: BIBLIOTECA BMTF

SHOP: BIBLIOTECA BMTF

La 11 septembrie s-au împlinit 20 de ani de la debutul războiului împotriva terorismului. În acest răstimp, România a fost prezentă cu trupe în Afghanistan şi Iraq, în diferite coaliţii de voinţă sau sub mandat NATO. Pentru România, războiul împotriva terorismului a însemnat aderarea la NATO şi UE.

Puţină lume ştie exact cum a fost în teatrele de operaţii. Eu am avut această şansă şi împărtăşesc cu voi, prin intermediul albumului CORESPONDENT DE RĂZBOI. 100 de lei. Comenzi în privat!

ERWIN 60

ERWIN 60

Erwin Ţigla este mai mult decît o sumă de instituţii. Este o Republică autonomă şi extrem de democratică. Republica Erwin Ţigla! Construită doar pe realizări perene, nu pe intrigi şi scandaluri de budoar. LA MULŢI ANI!

The last American soldier to leave Afghanistan

The last American soldier to leave Afghanistan

Maj. Gen. Chris Donahue, commanding general of the 82nd Airborne Division, XVIII Airborne Corps and Fort Bragg, boards an United States Air Force C-17 on August 30th, 2021, ending the U.S. mission in Kabul.

RĂZBOIUL S-A TERMINAT?

RĂZBOIUL S-A TERMINAT?

Comandantul forţelor americane şi NATO în Afghanistan, generalul Austin Scott Miller, şi-a predat atribuţiile luni în contextul retragerii definitive a trupelor străine din ţară, unde talibanii continuă să cîştige teren.

În cadrul unei ceremonii la cartierul general ultrafortificat al forţelor străine din Kabul, generalul Miller, care s-a aflat la comanda trupelor coaliţiei în Afghanistan din septembrie 2018, şi-a transmis prerogativele generalului Kenneth McKenzie, şeful Comandamentului central al armatei americane (Centcom).

Retragerea, în proporţie de 90% pentru armata americană, va pune capăt celor 20 de ani de intervenţie militară a unei coaliţii a ţărilor NATO, condusă de SUA, intrată în Afghanistan în octombrie 2001, ca urmare a atentatelor de la 11 septembrie din acelaşi an de la New York şi Washington.

Ea intervine în plină ofensivă a talibanilor în toate direcţiile, lansată la începutul lunii mai odată cu începerea retragerii trupelor străine, ceea ce le-a permis să cucerească zone importante din teritoriul ţării, în faţa unei armate afghane de acum private de sprijinul crucial aerian american şi care nu opune decît o rezistenţă anemică.

Insurgenţii au preluat controlul asupra mai multor districte rurale şi puncte de frontieră cheie, cu Iranul, Turkmenistanul şi Tadjikistanul. Armata afghană nu controlează în prezent decît marile oraşe şi principalele axe rutiere.

Numeroase districte din provinciile vecine capitalei Kabul au căzut recent în mîinile talibanilor.

Luni, confruntări continuau în mai multe provincii, în special în cele de la sud de Kandahar – leagănul şi bastionul istoric al talibanilor – Helmand şi Nimroz.

ȘTIRILE FALSE, O PROBLEMĂ DE SECURITATE NAȚIONALĂ

ȘTIRILE FALSE, O PROBLEMĂ DE SECURITATE NAȚIONALĂ

Distorsionarea adevărului nu este o practică nouă. Propaganda și știrile false folosesc în special mediul on-line și dețin similitudini: ambele sînt metode de denaturare a adevărului, de convingere emoțională, care doresc să instige la acțiune, în majoritatea cazurilor negativă.

Un număr mare de știri false și manipulatoare care difuzează teorii șocante sau ale conspirației schimbă treptat percepția informațiilor. La început, oamenii pur și simplu nu percep dezinformarea, apoi pur și simplu nu o cred, dar ulterior, din cauza emiterii frecvente a unor astfel de materiale, oamenii încep deja să se îndoiască. Anume acesta este scopul pe care vor să-l atingă organizațiile și țările care manipulează cu informațiile.

Știrile false se transformă în prezent într-o problemă de securitate națională, un instrument care poate destabiliza lumea și a sosit momentul să-l luăm în considerare în contextul securității!

MONOPOLUL VIOLENȚEI ȘI SECURITATEA NAȚIONALĂ

MONOPOLUL VIOLENȚEI ȘI SECURITATEA NAȚIONALĂ

BMTF – partener EDU Intelligence – prin BMTF Risk Ak Demy continuă Atelierele HEST despre monopolul violenţei și securitate națională.

Folosirea violenţei ca sursă de putere nu va dispărea prea curînd. Studenţii şi protestatarii încă vor fi împuşcaţi în pieţe, prin toată lumea. Armatele vor continua să duduie peste graniţe. Guvernele vor aplica în continuare forţa atunci cînd îşi închipuie că acest lucru serveşte scopurilor lor. Statul nu va renunţa niciodată la puşcă.

Aşa cum amintea Ionel Nicu Sava, globalizarea generează fragmentarea, care este sursă de instabilitate şi insecuritate. Ideea că mai multă civilizaţie, exportată prin globalizare, înseamnă mai multă pace, este dificil de susţinut. Din 1945 pînă în 2000 lumea a cunoscut doar 26 de zile fără război! Între 1945 – 2005 s-au înregistrat 132 de războaie. Numai 7 dintre ele s-au încheiat cu întreruperea ostilităţilor, 18 prin împăcarea părţilor în urma negocierilor şi 38 cu medierea unei terţe părţi.

Starea de insecuritate este opusul stării de securitate şi se poate defini ca fiind pierderea capacităţii statului de a produce şi utiliza resurse informaţionale, energetice şi umane, de a-şi menţine coeziunea, omogenitatea, unitatea şi identitatea, ca urmare a gestionării politice ineficiente, a agresiunilor şi crizelor generatoare de situaţii sociale, patologice, crize de sistem, ori de situaţii limită.

Statele puternice sînt considerate exportatoare de securitate, iar statele slabe, furnizoare de insecuritate. Ceea ce au în comun aceste state slabe, este nivelul ridicat de riscuri interne, care, oricînd se pot transforma în riscuri la adresa guvernării. Una dintre aceste ameninţări o reprezintă grupurile sociale care au fost coagulate de existenţa unei ameninţări comune: pierderea locului de muncă, a locuinţei, sărăcia extremă, teama de pierdere a identităţii. Identităţile societale ţin de limbă, tradiţii, religie, cultură locală, mituri şi simboluri, motiv pentru care manifestă o puternică sensibilitate la ameninţările de orice fel. Teama de dispariţie conduce, inevitabil, la revoltă, îndreptată spre elitele globale sau spre statul-naţiune, perceput ca incapabil să asigure protecţia propriei identităţi sau valori, sau a stabilităţii economice (în condiţiile în care posibilitatea statului de a acţiona împotriva măsurilor luate de corporaţii pe teritoriul său devin din ce în ce mai reduse).

Ţara Rafidayn

Ţara Rafidayn

„Aventura” iraqiană a început, însă, în februarie 2003 atunci cînd am ajuns în Baghdadul lui Saddam Hussein. Proiectul RRA m-a obligat să scotocesc notele de reporter şi să scutur de praf cîteva. Dacă veţi avea răbdarea să citiţi „24 de ore în Ţara Rafidayn”, o culegere de comentarii difuzate de emisiunea „24 de ore” la RRA, veţi vedea că, fără a avea pretenţie de oracol, despre autonomia Kirkuk-ului, „balcanizarea Iraqului”, sau apariţia pe harta lumii a Kurdistanului am scris cu mulţi ani în urmă! Deocamdată, o imagine a RECHINILOR ALBI și un reportaj despre reconstrucție.

1 MAI, 17 fără 20

1 MAI, 17 fără 20

1 Mai 2021 va rămîne data în care a fost demarată retragerea contingentelor din Afghanistan. Pentru noi, războiul s-a terminat. Pentru ei, nu! Pentru mine se încheie o epocă în care 17 ani am fost prezent, anual cel puțin, în acest Teatru de Operații. Am fost cînd primul batalion românesc a pus drapelul pe catarg. Aș fi vrut să fiu prezent și la coborîrea acestuia. Se pare că nu va fi posibil! Pentru mine, războiul s-a terminat la 1 mai 2021, ora 17 fără 20 (sic!).

Adio, arme!

RETRAGERE

RETRAGERE

Miercuri, 14 aprilie 2021, președintele american Joe Biden anunță că toate trupele americane și NATO vor pleca din Afghanistan „necondiţionat” pînă pe 11 septembrie, dată ce va marca 20 de ani de la atacurile din 2001 din Statele Unite.

BMTF pentru viitor

BMTF pentru viitor

Cursurile de Jurnalism si Comunicare Media se adreseaza in primul rand persoanelor care doresc sa invete intr-un timp relativ scurt bazele jurnalismului, ce atributii are un jurnalist si ce inseamna aceasta profesie. Vom afla mai intai ce reprezinta sursele in jurnalism, ce este responsabilitatea profesionala, de cate feluri este jurnalismul iar apoi vom studia in detaliu stirea, interviul, reportajul, amcheta, editorialul cat si jurnalismul de opinie. Va propunem un curs complet, cu extrem de multe exemple practice, realizat intr-o maniera foarte accesibila care are ca scop formarea abilitatilor necesare oricarui viitor jurnalist de succes.

HEST 2021

HEST 2021

Proiectat pentru femei și bărbați care trăiesc sau lucrează în medii violente, inclusiv agresiune sexuală, Boot-camp-ul HEST a inclus: analiza situaţiei preliminare în vederea evitării de a devein ţintă, evaluarea și planificarea riscurilor, prim-ajutor de urgență, siguranța personală, situaţii de urgenţă şi revolte sociale.

Scopul boot-camp-ului HEST este de a-i învăţa pe jurnalişti să evalueze riscul şi să se comporte corespunzător în cazul conştientizării unui pericol. S-a urmărit sporirea capacităţii jurnaliştilor de a lua decizii, nu substituirea acesteia.

FOS LA PACE

FOS LA PACE

Sînt mîndru că am prieteni pompieri. Sînt mîndru că jumătatea mea ESTE pompier! Credeţi-mă! Am văzut cum e să trăieşti tot timpul la limita dintre viaţă şi moarte. Am văzut cum e să mori. Am văzut cum e să ai pe conştiinţă moartea sau viaţa unor oameni. Am văzut şi că românii sînt probabil singurul popor care dispreţuieşte pe cei ce le salvează viaţa.

Au trecut de mult zilele cînd pompierul era doar un luptător împotriva incendiilor. El este acum şi paramedic, şi scafandru, şi alpinist, şi descarcerator, iar pregătirea unui astfel de militar e extrem de complexă şi diversificată. E un SALVATOR COMPLET ŞI COMPLEX! I se mai spune, astăzi, “lucrător” ISU. Eu i-aş spune OPERATOR ISU, precum operatorilor din Forţele de Operaţii Speciale! Ceea ce şi sînt, la Pace!