BMTF, 14 ian – O maşină-capcană a explodat în această seară în estul capitalei afghane Kabul, lîngă un complex unde îşi au locuinţele angajaţii mai multor agenţii şi organizaţii internaţionale, provocînd moartea a cel puţin 4 persoane şi rănirea altor 90, dintre care 10 copii, informează agenţiile de presă internaţionale.

Vehiculul-capcană a vizat un complex ce găzduia angajaţi străini, dar care era în parte gol în momentul exploziei.

Acest complex puternic securizat, denumit Green Village, a fost timp de mai mulţi ani ocupat de angajaţi ai diferitelor agenţii ale Naţiunilor Unite, dintre care cei mai mulţi s-au mutat în locuri mai puţin expuse atacurilor.

O sursă de securitate afghană a declarat că explozia a avut loc pe şoseaua Jalalabad, lîngă Green Village, complex care are ziduri antiexplozie şi posturi de securitate.

Potrivit purtătorului de cuvînt al poliţiei afghane, Basir Mujahid, vehiculul plin cu explozivi a fost detonat. „Zona a fost izolată şi este în curs o operaţiune pentru găsirea suspecţilor şi atacatorilor”, a spus el.

Talibanii au revendicat responsabilitatea atentatului cu maşină-capcană. Zabihullah Mujahid, un purtător de cuvînt al militanţilor islamişti, a declarat că „Cinci atacatori, inclusiv atacatorul sinucigaş cu bombă, la bordul unui vehicul încărcat cu explozivi, au fost implicaţi în atac”. Zona Verde din Kabul a mai fost în trecut ţinta unui atac al militanţilor islamişti.

În primele zile ale anului militanţii talibani au organizat un atac asupra unei baze a armatei afghane, prin săparea unui tunel subteran şi detonarea explozibililor. Oficialii transmit că 6 membri ai forţelor de securitate au murit. Corespondenţii BBC transmit că nu este prima dată cînd talibanii au folosit tuneluri pentru a ataca, dar acesta este cel lung, avînd 800 de metri. Se pare că le-a trebuit cel puţin o lună pentru a-l realiza şi nu este clar cum de trupele afghane nu au suspectat nimic.

Două zile mai tîrziu a fost ucis de talibani primul jurnalist în acest an, 2019: Javid Noori, 27 de ani, colaborator al postului de radio NESHAT, din Provincia Farah. Student la psihologie la Universitatea din Kabul, Noori a fost ucis pe 5 ianuarie într-un post de control al talibanilor.

Noul atentat, însă, are loc într-un moment în care s-au intensificat eforturile diplomatice pentru a pune capăt conflictului afghan, în care foţele guvernamentale, susţinute de comunitatea internaţională, luptă împotriva insurgenţilor talibani. După cum arată situaţia de fapt, speranţele pentru ca în anul 2019 să se producă o schimbare majoră, în bine, a situaţiei din Afghanistan, rămîn reduse. Cu toate că luptătorii talibani şi celelalte grupări insurgente trec printr-un proces de uzură, au suferit importante pierderi şi sînt dispuşi să facă unele compromisuri, atîta timp cît controlează peste jumătate din teritoriul afghan, au asigurată finanţarea şi îşi menţin libertatea de mişcare, atît pe teritoriul Afghanistanului, cît şi în Pakistan, liderii Mişcării Talibane nu vor face concesii şi vor fi tentaţi să încheie acorduri de pace numai în condiţiile impuse de ei.

Cel mai recent atentat împotriva străinilor la Kabul a avut loc la sfîrşitul lui noiembrie, printr-un atac multiplu revendicat de talibani împotriva companiei de securitate britanice G4S, ucigînd 10 persoane, dintre care 4 membri G4S.

Acest prim atentat din noul an a fost comis la Kabul în timp ce emisarul american pentru pace în Afghanistan, Zalmay Khalilzad, efectuează de o săptămînă un turneu în Asia, care după India urmează să-l conducă în China, Pakistan şi Afghanistan.

De asemenea, atentatul are loc la puţin timp după ce preşedintele american Donald Trump, pierzîndu-şi răbdarea în faţa acestui conflict interminabil, şi-a făcut publică în decembrie intenţia de a retrage jumătate din cei 14.000 de soldaţi americani desfăşuraţi în Afghanistan. Decizia preşedintelui american, de retragere a jumătate din trupele americane, fără consultarea Pentagonului, schimbă fundamental fosta strategie propusă tot de Administraţia Trump pentru Afghanistan, prin care SUA îşi făceau cunoscute intenţiile de a rămîne implicate militar, pînă cînd cele 20 de organizaţii teroriste, desemnate de SUA, active în Afghanistan şi Pakistan vor fi învinse. Vechea strategie nu prevedea un calendar sau o limită de timp pentru asta.

Este posibil ca plecarea a jumătate din efectivele americane să producă o reacţie în lanţ şi alte state, din cele 39 participante la Misiunea „Resolute Support”, să-şi revizuiască politica de participare la această misiune şi să considere că efortul menţinerii în teatrul de operaţii a unui anumit număr de militari este prea mare comparativ cu avantajele aduse. Din acest punct de vedere, este foarte probabil ca în anul 2019 să se producă mutaţii majore la nivelul implicării militare internaţionale în Afghanistan, care în contextul de securitate existent şi al stării precare de operaţionalizare a forţelor de securitate afghane, să crească pericolul extinderii ameninţării teroriste din regiunea care găzduieşte cea mai mare densitate de organizaţii teroriste de pe Glob către alte zone ale lumii. Deocamdată, în acest an, numărul militarilor români dislocaţi în Afghanistan va creşte cu aproximativ o companie.

În paralel, Rusia şi Iranul au organizat în ultimele luni întrevederi cu talibanii pe teritoriul lor. China, care vrea să-şi extindă influenţa în Asia prin strategia sa de „noi drumuri ale mătăsii”, i-a invitat la discuţii.