# este de părere col. (r) dr. Tiberiu Tanase, Președinte al Intelligence Studies Center for Security and Applied Geopolitics, membru al Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii – Divizia Istoria Stiinței -al Academiei Romane (crifst.ro), formator și manager de securitate, analist de Intelligence și membru al ACMRR-SRI , AORR, fost cercetător în cadrul Centrului Ştiinţific al ANI „Mihai Viteazul” – actualul Institut de Studii de Intelligence (2006- 01.06.2010),
1. Cît de important este intelligence în viaţa unei naţiuni ? Cum se regăseșete el, tangibil în viata de zi cu zi, astăzi, la început de an 2022 ?
Intelligence-ul se regăseşte în informaţiile strategice dar şi tactice care sînt ca o reţea pentru toţi cetăţeni, apar permanent ameninţări dar şi pericole de care trebuie să ştim. Cum? Prin parteneriatul cu instituțiile abilitate, desigur şi asta permanent şi cu aportul ONG-urilor, fundaţiilor, firmelor, este vorba de unintelligence civil sau al societăţii civile pentru cetățeni, nu doar de cel militar.
2) Mai este intelligence-ul românesc competitiv? Ar trebui el să preceadă diplomaţia şi să genereze, din partea decidentului politic, o diplomaţie activă şi nu una profund reactivă, aşa cum vedem că se întîmplă în România ultimilor ani?
Da, desigur este fiind un intelligence european si strategic bazat pe ce au si partenerii UE şi NATO în materie de informatii!
3) Organizaţia civilă (ONG-ul) pe care-l conduceţi şi coordonaţi îşi propune să ofere şansa tinerilor în vederea formării în intelligence. Cît mai contează, astăzi, hum-int în comparaţie cu cyber-int într-o lume tot mai integrată digital?
Ce ne prounem noi, rezultă și din statut și credem că în parteneriat vom putea realiza ce ne-am propus. Astfel, pentru Educație, Formare & Cercetare ne propunem:
a) Iniţierea unor cursuri de pregatire, proiecte de cercetare teoretică şi aplicată, în educație pentru „Business Intelligence” și „Competitive Intelligence”, studii de strategie şi alte studii de securitate şi intelligence, dar nerezumîndu-se doar la acestea;
b) Căutarea de soluţii în vederea dezvoltării colaborărilor pe plan local, naţional şi internaţional, între mediul academic, mediul de afaceri, mediul economic – pe de-o parte şi societatea civila – de cealalta parte;
c) Intensificarea colaborării dintre mediul academic, mediul universitar şi mediul de afaceri din România şi străinătate în vederea punerii la dispozitie de date şi instrumente viabile pentru societatea civilă, referitoare la educaţia în materie de intelligence, geopolitică şi geostrategie, al studiilor strategice şi de securitate;
d) Stabilirea modalităţilor concrete de colaborare şi a schimbului de informaţii între ASOCIAŢIE şi instituțiile cu acelaşi profil din ţară si statele în abordarea problematicii din domeniul intelligence şi securitate privată;
e) Stabilirea modalităţilor concrete de colaborare şi a schimbului de informaţii între ASOCIAŢIE şi instituțiile cu acelaşi profil din ţară şi statele comunitare în vederea creării unui instrument de lucru efficient în abordarea problematicii de interes general şi particular pentru societatea civilă;
f) Stabilirea cadrului de colaborare şi a schimbului de informaţii între ASOCIAŢIA noastră și instituțiile cu acelaşi profil din ţară şi statele comunitare în vederea abordarii cu mai mare coerenţă a problematicii legate de educaţia sanitatră, ocrotirea sănătăţii, voluntariat în materie, ocrotirea sănătăţii şi ingrijirea bolnavilor cu afecţiuni cornice, etc.;
g) Consilierea elevilor, studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor în vederea formării de specialisti, a cadrelor didactice tinere pentru dezvoltărea apetenţei şi aptitudinilor pentru a deveni specialisti/cercetatori în domeniile de interes legate de “Business Intelligence”(BI), “Competitive Intelligence” (CI), “Competitive Security” (CS), în actiuni de prevenţie şi ocrotire a sănătăţii, precum şi alte activităţi de interes general şi particular pentru societatea civilă; dar şi formarea de echipe de lucru interdisciplinare la nivel naţional şi European care să îşi propună analize şi să elaboreze proiecte strategice la nivel naţional şi european;
i) Promovarea şi diseminarea pe plan naţional şi internaţional de “know-how” in legatură cu domeniile enumerate mai sus prin organizareasi/sau participarea la conferinţe, simpozioane, dezbateri, mese rotunde, precum şi publicarea în reviste de specialitate a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice; aceste activitati pot imbraca forme precum: programe de dezbateri şi mese rotunde pe temele asumate, programe de difuzare a produselor cercetărilor şi dezbaterilor, inclusiv prin intermediul unui produs electronic dar și elaborarea de cărţi, culegeri, materiale didactice prin care Asociația să-şi aducă contribuţia la cercetarea ştiinţifică în domeniile alese prin programele stabilite.
Iar, pentru Consultanţă și consiliere pentru educație & formare ne propunem: a) Sprijinirea, abslovenților de liceu, studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor, cadrelor didactice si a altor persoane tinere interesate în ceea ce priveşte educația, formarea (prin cursuri de specializare, cercetarea – dezvoltarea – inovarea în varii domenii de activitate, incluzînd intelligence şi securitate privată, c) Organizarea unor campanii de informare cu privire la consecinţele pentru România a importanţei dezvoltarii sustenabile a domeniilor descries anterior.
Cît mai conteza Humint-ul în comparație cu cyber intelligence? Aici, sigur, aş putea dezvolta ca la un curs de Intelligence sau iniţitiere în Intelligence pe care l-am lansat deja în noiembrie 2021, şi pe care îl vom continua din februarie acest an, 2022. OSINT_ULadică pot afirma că OSINT schimbă concepţia tradiţională referitoare la intelligence: astăzi, majoritatea statelor mici şi medii vor fi în măsură să obţină informatii de la o gamă largă de sateliţi comerciali. Această dezvoltare a condus, în mod progresiv, către importanţa sectorului privat în intelligence. Revoluţia tehnologică, în general, şi OSINT în particular multiplică competiţia în furnizarea produselor de intelligence, de unde și importanța Intelligence –ului Competitiv( IC ).
Mai mult, OSINT poate sa furnizeze informatii cheie mai repede şi mai eficient decît structurile clasificate, deoarece se bazează mai mult pe expertiză, care este prezentă deja în sectorul privat sau academic. Se poate căuta foarte repede în bazele de date din surse deschise pentru a se verifica dacă o informaţie există deja în circuitul public, eliminînd astfel nevoia de a declasifica informaţii care nu sînt necesare. În acest sens, sursele deschise pot oferi o importantă imagine de ansamblu din punct de vedere politic, economic şi militar pentru orientarea iniţială, în cazul unei crize anume.
Totuşi, OSINT prezintă şi anumite probleme. Aici intervine rolul HUMINT-ULUI !!!!
În unele cazuri, informaţiile din sursele deschise conţin inadvertenţe, perspective contrare, date irelevante şi chiar dezinformări. Informaţia care provine din surse deschise durează mai mult să fie produsă, cere validare şi nu reuşeşte să acopere multe aspecte cheie ale situaţiei, importante pentru decidenţi. În societăţile deschise, numeroase surse deschise vor avea disponibile date privind problemele politice, militare şi economice, pe cînd în societatile închise, este disponibilă mult mai puţină informaţie, iar media audio-vizuală este supusă controlului statului şi propagandei. De aici, marea importanță a HUMINTULui în regimurile totalitare și marele procent al OSINT-ULI, peste 70 %, în statele democrate, inclusiv în România.
4) Din experienţa pe care aţi acumulat-o în decursul anilor şi în lumina ultimelor evenimente internaţionale – derularea de aplicaţii militare de dimensiuni mari ale Rusiei la frontiera cu Ukraina, acţiunile şi declaraţiile provocatoare multiple la adresa Rusiei derulate de Ukraina, revolta din Kazahstan etc – cît de pe fază este intelligence-ul românesc în acest spaţiu şi dacă decidentul politic ţine cont de potenţialele informaţii şi analize puse la dispoziţie de structurile informative naţionale?
Avînd în veedere intelligence integrat, faptul că facem parte din Clubul de la Berna – unde se află elita statelor UE în materie de Intelligence, nu văd cum nu am fi pe fază, cum ziceti! Dar, aici intervin şi alți factori adică ce hotărîre iau beneficiarii, mai ales, și subliniez din nou, noi avem servicii de intelligence, SRI şi SIE, apoi direcții de informatii ale MAPN și MAI, şi desigur servcii de securitate a informațiilor şi persoanelor (VIP ), adică, STS şi SPP!
5) Ştim foarte bine că intelligence-ul se află şi în postura de a fabrica fake-news-uri şi de a contracara efectele acestora. După ştiinţa Dumneavoastră, există la nivelul intelligence-ului românesc o structură de luptă cu fake-news-ul? Care să întreprindă o analiză a ameninţărilor generate de fenomenul fake-news, să evalueze vulnerabilităţile societăţii la diferitele tipuri de influenţă şi să propună modele de construcţie a rezilienţei în societate?
Fabricarea de fakuri nu aparține serviciilor de informaţii democrate, sigur, manipularea pozitivă da, ca și utilizarea ei, dar în rest, în state nedemocrate sînt structuri şi echipe de trolii! Astfel, se ştie că sute de bloggeri sînt plătiţi ca să inunde forumurile şi reţelele de socializare din Rusia şi din străinătate cu mesaje impotriva Vestului şi comentarii favorabile Kremlinului. !
Da, sigur există o structură anti-fake, sigur da, în SRI! Este Centrul Cyber Intelligence. În calitatea sa de autoritate naţională în domeniul cyberintelligence, în urma desemnării de către CSAT, Serviciul Român de Informaţii, prin Centrul Național Cyber-int, pledează și acționează pentru cunoaşterea, prevenirea şi contracararea vulnerabilităţilor, riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii cibernetice a României. Principala misiune este corelarea sistemelor tehnice de apărare cu capacitățile informative pentru a identifica şi furniza beneficiarilor legali informaţiile necesare prevenirii, limitării şi/sau stopării consecințelor unei agresiuni asupra sistemelor de tehnologia informaţiei şi comunicaţii (TIC) care reprezintă infrastructuri critice.
Principalele forme de manifestare a amenințărilor cibernetice la adresa securității naționale a României sînt reprezentate de agresiunile cibernetice derulate de patru categorii de agresori cibernetici – state, grupări de criminalitate cibernetică, grupări extremiste (hacktiviste) şi grupări teroriste.
De altfel, principalele categorii de actori care generează amenințări în spațiul cibernetic sînt prezentate și în Strategia de Securitate Cibernetică a României, care se referă în acest context la:
- persoane sau grupări de criminalitate organizată care exploatează vulnerabilitățile spațiului cibernetic în scopul obținerii de avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale;
- teroriști sau extremiști care utilizează spațiul cibernetic pentru desfășurarea și coordonarea unor atacuri teroriste, activități de comunicare, propagandă, recrutare și instruire, colectare de fonduri, etc., în scopuri teroriste;
- state sau actori non-statali care inițiază sau derulează operațiuni în spațiul cibernetic, în scopul culegerii de informații din domeniile guvernamental, militar, economic ori al materializării altor amenințări la adresa securității naționale”.
În prezent oricine poate fi ținta unui atac cibernetic, iar cele mai importante instituții ale statului sînt de regulă și primele vizate. Veriga slabă rămîne factorul uman, persoana din fața ecranului şi tastaturii. Nu trebuie să devenim cu toții experți, trebuie doar să fim informați cu privire la necesitatea și modul de protejare a sistemelor informatice folosite. Începînd cu luna iulie 2020, Centrul Național Cyberint îndeplinește rolul de CERT pentru Serviciul Român de Informații. https://www.sri.ro/cyberint, iar ca structură civilă este actualul Directorat Naţional de Securitate Cibernetică ( vezi https://www.facebook.com/DNSC.RO).
E nevoie de o noua lege de informatii /conrainformatii, adică de siguranţă/securitate?
Da, desigur şi repede pentru că vorbim de securitate naţională și pachetul de legi există!
6) În final: cum evaluaţi că va fi anul 2022 din punct de vedere social, economic, pandemic şi al securităţii (interne şi externe)?
Şi anul 2022 va sta sub spectrul Pandemiei. Încă este prea devreme de estimat pagubele pe care le-ar putea produce acum și varianta Omicron, dar este cert că se răspîndeşte foarte repede! Mai mult, nu sîntem la adăpost de apariţia altor variante ale coronavirusului SARS-CoV-2, poate mai virulente, ceea ce ar putea forţa continuarea restricţiilor de sănătate, chiar mai dure pe alocuri.
A doua problema este: ce mai poate genera în continuare Pandemia? Criză economică şi sigur, inflaţie! Favorizată mai ales de creşterea preţurilor la energie, inflaţia este în creştere de cîteva luni şi nu dă nici un semn că ar slăbi. Asistăm la creștera preţurilor în întreaga UE și de aici, o criză socială, poate şi alimentară. Nu credem în scenariul optimist de creștere a economiei! Da, infrastructura poate fi în pericol şi lanţul de aprovizionare este foarte expus atacurilor informatice, un risc ce s-ar putea amplifica în 2022.
În plan extern, toti sîntem foarte îngrijoraţi de tensiunile cu Rusia şi aliaţii occidentali ai Ucrainei care continuă să escaladeze şi nu sînt de bun augur pentru scăderea preţurilor la gazele ruseşti, esenţiale pentru Europa în timpul iernii. Posibil un conflict în Ucraina!
Şi China comportă, de asemenea, riscuri mai ales din cauza Pandemiei. Îngrijoarează foarte mult şi relațiile China-SUA. Există marea rivalitate geopolitică SUA-China care va continua probabil în acelaşi ritm, cu cele două mari puteri rămînînd pe poziţii. Administraţia Biden şi-a anunţat clar intenţia de a miza pe parteneriate şi alianţe în jurul Chinei, inclusiv cu proiecte mari de infrastructură, în timp ce Xi Jinping va căuta şi mai mult să se erijeze în contrapondere de model economic, politic şi ideologic, iar Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing (4-20 februarie), la care liderul autoritar chinez se va afişa alături de omologul său rus Vladimir Putin, i-ar putea oferi o tribună oficială potrivită.
Economic, şi alte ţări trebuie urmărite cu atenţie; Turcia, unde moneda naţională este în cădere liberă, după o devalorizare de 40% în 2021, şi Brazilia, unde alegerile ridică temeri în legătură cu o tentativă de lovitură de stat a preşedintelui în exerciţiu Jair Bolsonaro.