Etichetă: afghanistan

TRUMP A PLANTAT SĂMÎNȚA PĂCII ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 6 mar – Cel puţin 27 de oameni au murit, printre care femei şi copii, şi 29 au fost răniţi în atacul care a avut loc vineri în timpul unei ceremonii politice la Kabul, a informat Ministerul afghan al Sănătăţii, potrivit Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

„27 de trupuri neînsufleţite şi 29 de răniţi transportaţi de ambulanţe… pînă acum”, a declarat purtătorul de cuvînt al ministerului, Wahidullah Mayar, adăugînd că numărul victimelor ar putea creşte.

Atacul a început cu o explozie, aparent o rachetă care a aterizat în zonă apoi, un bărbat înarmat a atacat participanţii la reuniunea politică ce avea loc la Kabul, la care erau prezenţi importanţi oameni politici afghani, printre care Abdullah Abdullah, care a scăpat fără a fi rănit din atac.

Talibanii au negat orice implicare în acest atac comis împotriva unei ceremonii de comemorare a lui Abdul Ali Mazari, politician din minoritatea hazara, ai cărei membri sînt majoritatea şiiţi, într-un Afghanistan preponderent sunnit.

Acest incident survine la mai puţin de o săptămînă de la semnarea unui acord, sîmbăta trecută, la Doha, între SUA şi talibani, care deschidea calea pentru o retragere completă a trupelor străine din Afghanistan în 14 luni, în schimbul unor garanţii din partea insurgenţilor.

TOT DIN CHINA

TOT DIN CHINA

Înainte de coronavirus, din China au venit rachetele. Ieftine, numai bune de tras asupra bazelor din Afghanistan. Avînd un calibru de 107 mm şi o greutate totală de 19 kg, cu o încărcătură explozivă de 1,3 kg, este considerată a avea o precizie bunicică, fiind extrem de eficientă în bombardamentul de saturaţie, după modelul Katiuşa.

ARMISTIȚIU ÎN ORAȘE ȘI PE DRUMURILE PRINCIPALE! MASACRE ÎN MEDIUL RURAL? CUM SE RETRAGE AMERICA DIN CIMITIRUL IMPERIILOR DUPĂ 18 ANI.

BMTF, 24 feb – Un armistiţiu parţial de o săptămînă a intrat în vigoare sîmbătă în Afghanistan, marcînd un posibil punct de cotitură istorică în conflictul de 18 ani între armata americană şi talibani, scrie France Presse, preluată de Agerpres.

Acest armistiţiu gradual trebuia să intre în vigoare la miezul nopţii (vineri 19:30 GMT), înainte de eventuala semnare a unui acord istoric la 29 februarie, cu condiţia ca o scădere a atacurilor să fie constatată pe întreg teritoriul afghan.

În pofida unor incidente izolate de la începutul armistiţiului, cum ar fi cele din provincia Balkh (nord), unde insurgenţii au ucis doi soldaţi afghani, potrivit unui responsabil local, generalul Scott Miller, comandantul forţelor americane şi NATO în Afghanistan, s-a declarat încrezător într-o conferinţă de presă la Kabul sîmbătă dimineaţă.

Qais Haqjo, un fierar de 23 de ani, este mai puţin optimist. „Cred că americanii sînt pe cale să fugă, deschizînd astfel calea pentru ca talibanii să se întoarcă şi să guverneze ţara ca la mijlocul anilor ’90”, a spus el în atelierul său din capitala afghană.

Acest armistiţiu sau „reducerea violenţelor” este destinat să demonstreze bunăvoinţa insurgenţilor islamişti înainte de preconizata semnare, la sfîrşitul lunii, a unui acord cu Washingtonul privind retragerea treptată a trupelor americane în schimbul unor garanţii de securitate pentru talibani.

Cele două tabere rămîn în contact prin „canalul de comunicare militară de la Doha” pentru a supraveghea situaţia pe teren şi a reacţiona la eventuale încălcări ale încetării focului, a precizat generalul american.

„Noi am suspendat operaţiunile noastre ofensive pe teren”, a adăugat generalul Miller, precizînd totodată că forţele americane rămîn pregătite pentru a riposta în caz de atac.

Ministrul afghan al apărării, Assadullah Khalid, a confirmat la rîndul său în aceeaşi conferinţă de presă că toate operaţiunile forţelor afghane au fost oprite, dar a avertizat împotriva unor provocări.

Chiar dacă talibanii au spus că insurgenţii se vor abţine să intre în zonele controlate de guvern pe durata armistiţiului, un responsabil afghan a asigurat că aceştia vor fi „bineveniţi” şi că forţele de securitate îi vor primi „cu braţele deschise”, la fel ca în timpul armistiţiului din 2018.

„Am primit ordin de la comandanţii noştri care ne cer să fim pregătiţi pentru reducerea violenţelor”, a decarat pentru AFP un taliban din districtul Maiwand, în provincia Kandahar (sud).

Un alt comandant taliban cu sediul la Kandahar, Hafiz Saeed Hedayat, a afirmat totodată că diminuarea luptelor se va aplica doar „oraşelor şi drumurilor principale”. „Aceasta poate să însemne că violenţa ar putea continua în districtele” rurale, a spus el.

„Următoarele etape ale procesului de pace vor depinde de evaluarea reducerii violenţei în săptămÎna care urmează”, a avertizat preşedintele afghan Ashraf Ghani, oficial reales pentru al doilea mandat, conform rezultatelor finale ale alegerilor date publicităţii săptămîna aceasta.

PACE CU TALIBANII?

BMTF, 18 feb – Talibanii au anunţat luni finalizarea unui acord cu SUA, după mai mult de un an de negocieri, ceea ce va permite semnarea documentului la Doha la sfîrşitul acestei luni, deschizînd astfel calea soluţionării unui îndelungat conflict armat, relatează agenţiile internaționale de presă.

Potrivit talibanilor, acest acord care va permite începerea negocierilor directe între afghani, ceea ce talibanii refuzaseră pînă în prezent, prevede nu doar retragerea eşalonată a trupelor americane, ci şi eliberarea a numeroşi talibani încarceraţi în prezent de autorităţile de la Kabul, circa 5000 din totalul de aproximativ 11.000, talibanii urmînd de asemenea să elibereze circa 1.000 de prizonieri din rîndul forţelor afghane.

Potrivit lui Abdul Salaam Hanafi, membru al biroului politic al talibanilor în Qatar, documentul ar urma să fie semnat la finele acestei luni în cadrul unei ceremonii ce se va desfăşura la Doha, iar printre invitaţi se vor mai număra statele vecine Afghanistanului, membri ai UE, ai Consiliului de Securitate al ONU şi Organizaţiei Cooperării Islamice.

Anterior şi Washingtonul a anunţat că, dacă talibanii îşi respectă promisiunea de a reduce violenţele, un acord ar putea fi semnat cu aceştia la sfîrşitul lui februarie, iar documentul ar include şi o retragere în etape a trupelor americane din Afghanistan.

După semnarea acordului, pe 10 martie vor începe la Oslo negocierile între talibani şi armata afghană, pentru pregătirea căreia US Army împreună cu țările NATO, inclusiv România, au contribuit cu instructori și miliarde de dolari.

Războiul din Afghanistan poate fi considerat și războiul contractorilor. 3800 de contractori și-au pierdut viața în cei 18 ani de lupte, în comparație cu 3400 de militari ai aliaților!

La 18 ani de la alungarea de la putere a regimului taliban, considerat criminal, președintele Trump a pregătit terenul pentru revenirea în prim-planul politicii a studenților care au ținut Afghanistanul în cel mai cumplit ev mediu.

Acum, cînd conflictul din Afghanistan se apropie de final, Monitorul Apărării și Securității a alcătuit un scurt bilanţ: proape 157.000 de morţi şi un trilion de dolari cheltuiţi în conflictul de peste 18 ani, cel mai lung din istoria SUA, conform unui studiu realizat de Universitatea americană Brawn, preluat de presa internaţională.

Cele mai multe pierderi au fost din rîndul forţelor de securitate afghane cu peste 64.000 de morţi. Pe locul doi se situează decesele în rîndul civililor, 43.000, după care cele din forţele insurgente cu 42.000.

Interesant este faptul că în Afghanistan au murit mai mulţi contractori – civili angajaţi la firme care au contract cu armata americană (3.800), decît militari aliaţi (peste 3.400, din care 2.300 americani). În acest moment, conform ultimului raport al Pentagonului, în Afghanistan sînt în jur de 22.000 de militari aliaţi şi parteneri şi peste 24.000 de contractori civili.

Un număr impresionant de victime s-a soldat în rîndul ONG-urilor, peste 400 de decese, dar au fost uciși şi 67 de jurnalişti.

Reprezentanţii talibanilor au anunţat luni finalizarea unui acord de încetare a focului cu SUA, care ar putea fi semnat la sfîrşitul acestei luni, la Doha. Şi oficiali americani de rang înalt au confirmat, vineri, că s-a ajuns la un acord cu reprezentanţii talibanilor pentru un armistiţiu în Afghanistan.

Acordul prevede reducerea violenţelor timp de şapte zile, după care ar urma 10 zile de negocieri intra-afghane pentru stabilirea viitorului acestei ţări.

Talibanii vor trebui să se delimiteze de celelalte grupuri teroriste, precum Al-Qaeda şi Statul Islamic.

Ar urma, într-un scenariu optimist, retragerea treptată a forţelor internaţionale, eliberarea prizonierilor talibani şi militari, stabilirea paşilor politici şi administrativi pentru reconciliere.

Într-un scenariu negativ s-ar întîmpla ca acum 30 de ani cînd, după retragerea trupelor sovietice din Afghanistan, a izbucnit un război civil între diferiţi combatanţi.

Pe lîngă talibani, în Afghanistan mai sînt alte peste 20 de organizaţii teroriste, fiind ţara cu cea mai mare concentraţie de terorişti şi extremişti din lume.

În medie, forţele insurgente iniţiază peste 1.000 de atacuri pe lună împotriva forţelor de securitate afghane şi internaţionale.

Armata americană are aproximativ 13.000 de militari în Afghanistan, în cadrul misiunii FREEDOM’s SENTINEL, cu misiuni anti-teroriste şi de instruire şi consiliere a forţelor de securitate afghane.

Dintre aceştia, peste 8.000 din militari fac parte din misiunea NATO RESOLUTE SUPPORT, care are 17.000 de militari.  România este a şasea ţară contributoare, cu aproximativ 800 de militari, după SUA (8.500), Germania (1.300), UK (1.100), Italia (900) şi Georgia (870).

SUA este şi ţara cu cele mai multe victime, peste 2.300 de militari pierzîndu-şi viaţa în acest conflict, din cei peste 3.400 de militari străini căzuţi la datorie pe teren afghan.

România a fost prezentă neîntrerupt în Afghanistan din anul 2002, unde s-au rotit peste 30.000 de militari. Pierderile umane ale României în Afghanistan se ridică la 29 de persoane, 27 de militari activi şi doi în rezervă, ce lucrau la momentul decesului, unul pentru ONU şi altul pentru MAE.

Ţara noastră a cheltuit sume uriaşe pentru sprijinul misiunii, aproape 400 de milioane de euro doar pentru diurnele militarilor, la care se adaugă cele logistice (transport, muniţii, mentenanţă, cazare, masă etc).

Ce va însemna o pace cu talibanii? Senzația năzuințelor risipite în Cimitirul imperiilor. Răbdarea este proverbială pentru afghani. Ocupanții vin și pleacă, ei, afghanii rămîn!

ATENTAT SINUCIGAȘ, ÎN ACEASTĂ DIMINEAȚĂ, LA KABUL. CEL PUȚIN CINCI MORȚI

BMTF, 11 februarie – Cel puțin patru militari și un civil au fost uciși și alți 12 răniți, într-un atac sinucigaș, la Kabul, în această dimineață, potrivit purtătorului de cuvînt al Ministerului de Interne.

Un atentator sinucigaș s-a detonat, la ora locală 7:00, la intrarea din fața Academiei Militare Marshal Fahim, în districtul PD5 al capitalei afghane, chiar în momentul în care angajați civili, dar și cadeți ai academiei, pătrundeau în incintă.

Stația de autobuz din fața Academiei a fost închisă și traficul restricționat.

Atentatul nu a fost încă revendicat.

Martori evocă o explozie puternică, care a făcut să se zdruncine imobilele din apropiere, rafale de automate şi ambulanţe sosite la locul atentatului.

Centrul de pregătire militară a fost vizat în mai multe rînduri de atacuri în trecut, ultimul datînd din mai 2019 şi care a fost revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic.

Acest atentat sinucigaş intervine la mai bine de două luni de calm relativ în capitala afghană, pe fondul negocierilor între talibani şi Washington cu privire la retragerea trupelor americane din Afghanistan în schimbul unor garanţii de securitate pentru insurgenţi.

Semnarea unui acord între cele două tabere, care părea iminentă la începutul lunii septembrie, a fost anulată în ultimul moment de către preşedintele american Donald Trump, după un nou atac în care fusese ucis un soldat american. Discuţiile au fost reluate de atunci la Doha, în Qatar, dar par să treneze pe fondul cererii americane privind reducerea semnificativă a violenţei din partea talibanilor.

Aceştia afirmă că au transmis SUA la mijlocul lunii ianuarie o ofertă de încetare a focului temporară, dar fără vreo reacţie oficială de partea americană.

Ultimul atentat de anvergură comis la Kabul datează din noiembrie trecut, cînd 12 persoane au fost ucise în explozia unei camionete-capcană.

Doar operaţiunile de reconstrucţie şi stabilizare în Afghanistan s-au soldat cu peste 2.200 de morţi şi 2.900 de răniţi din 2002, potrivit unui raport oficial american dat publicităţii marţi cu privire la costurile umane ale acestor misiuni civile şi umanitare, potrivit AFP.

Între debutul misiunii de reconstrucţie în Afganistan, anunţat în aprilie 2002 de fostul preşedinte american George W.Bush, şi 31 decembrie 2018, 2.214 de persoane au fost ucise, dar nu în lupte, între care 284 americani, a informat John Sopko, inspector general special pentru reconstrucţia Afghanistanului (SIGAR), la prezentarea acest raport.

Acest bilanţ este primul care se concentrează doar pe operaţiunile de reconstrucţie şi stabilizare (construcţia infrastructurilor, spitalelor şi şcolilor, restaurarea clădirilor, pregătirea militară sau civilă) şi nu pe operaţiuni de luptă împotriva talibanilor sau altor grupări jihadiste în ţară. De asemenea, nu sînt luate în considerare atacurile asupra bazelor americane sau atacurile asupra ţintelor civile, precizează Sopko, mandatat de Congres cu monitorizarea utilizării fondurilor SUA în Afghanistan.

Dintre cei 284 de americani ucişi, 216 erau militari, iar 68 civili, indică inspectorul general, adăugînd că şi-au pierdut viaţa de asemenea 100 de rezidenţi din ţările coaliţiei internaţionale angajate în Afghanistan.

Însă afghanii au suferit cele mai multe pierderi: 131 de militari şi 1.447 civili în aceste operaţiuni destinate să le vină în sprijin. Acestora li se adaugă 124 de rezidenţi ucişi din terţe ţări.

Doi FOS au fost ucişi şi cel puţin şase, răniţi

BMTF, 9 feb – Forţe afghane şi americane au fost ţinta unui violent atac, în noaptea de sîmbătă spre duminică, în estul Afghanistanului, a declarat un purtător de cuvînt al forţelor americane la faţa locului, relatează AFP. Un terorist purtînd uniformă militară afghană a deschis focul cu o mitralieră în baza în care erau cantonaţi operatorii FOS.

„O echipă de forţe speciale americane şi afghane aflată în misiune în provincia Nangarhar, districtul Sherzad, a fost ţinta unor tiruri directe la 8 februarie”, a declarat colonelul Sonny Leggett, precizînd că situaţia este „în curs de evaluare”.

Aceștia făceau parte din Grupul 7 Forțe Speciale, conform sofmag.com care-l citează pe colonelul american Sonny Leggett, purtător de cuvînt al respectivei unități militare.

Militarii americani se întâlneau cu lideri afghani din zonă (key leader engagement), iar atacatorul a fost o persoană care purta uniforma armatei afghane și a folosit o mitralieră grea de 12,7 mm. (DShK), fiind omorît.

Printre răniți sînt și militari afghani din forțele pentru operații speciale.

Cel puţin doi operatori FOS americani au fost ucişi şi alţi şase răniţi în atacul devastator din această noapte. FOS afghane au pierdut, cel puţin, şase operatori, alţi cîţiva fiind răniţi. Unii grav!

Potrivit primelor informaţii, atacul din noaptea de sîmbătă spre duminică asupra militarilor americani a fost extrem de violent, „au fost surprinși de o ploaie de foc”, a declarat Col. Sonny Leggett, reprezentant al armatei SUA.

Detaşările repetate din ultimele două decenii au afectat disciplina în cadrul forţelor speciale americane, se menţionează într-un raport intern publicat de Pentagon.

SUA are peste 12.000 de soldați în Afghanistan, dar în decembrie anul trecut, un fost oficial al armatei americane a spus jurnaliștilor NBS că administrația lui Trump a decis să retragă 4.000 dintre aceștia.

Donald Trump a militat constant pentru „oprirea războiului infinit”, iar în cadrul actualei campanii pentru un al doilea mandat de președinte al Statelor Unite, acesta a spus că plănuiește să retragă toți militarii americani din Afghanistan până la finalul actualului mandat.

Războiul din Afghanistan este cel mai lung pentru America, acesta pornind în urmă cu 18 ani.

În jur de 2.300 de militari americani și-au pierdut viața de atunci pînă în prezent în teatru de operațiuni.

BMTF, 9 feb – Forţe afghane şi americane au fost ţinta unui violent atac, în noaptea de sîmbătă spre duminică, în estul Afghanistanului, a declarat un purtător de cuvînt al forţelor americane la faţa locului, relatează AFP. Un terorist purtînd uniformă militară afghană a deschis focul cu o mitralieră în baza în care erau cantonaţi operatorii FOS.

„O echipă de forţe speciale americane şi afghane aflată în misiune în provincia Nangarhar, districtul Sherzad, a fost ţinta unor tiruri directe la 8 februarie”, a declarat colonelul Sonny Leggett, precizînd că situaţia este „în curs de evaluare”.

Cel puţin doi operatori FOS americani au fost ucişi şi alţi şase răniţi în atacul devastator din această noapte. FOS afghane au pierdut, cel puţin, şase operatori, alţi cîţiva fiind răniţi. Unii grav!

Potrivit primelor informaţii, atacul din noaptea de sîmbătă spre duminică asupra militarilor americani a fost extrem de violent, „au fost surprinși de o ploaie de foc”, a declarat Col. Sonny Leggett, reprezentant al armatei SUA.

Detaşările repetate din ultimele două decenii au afectat disciplina în cadrul forţelor speciale americane, se menţionează într-un raport intern publicat de Pentagon.

SUA are peste 12.000 de soldați în Afghanistan, dar în decembrie anul trecut, un fost oficial al armatei americane a spus jurnaliștilor NBS că administrația lui Trump a decis să retragă 4.000 dintre aceștia.

Donald Trump a militat constant pentru „oprirea războiului infinit”, iar în cadrul actualei campanii pentru un al doilea mandat de președinte al Statelor Unite, acesta a spus că plănuiește să retragă toți militarii americani din Afghanistan până la finalul actualului mandat.

Războiul din Afghanistan este cel mai lung pentru America, acesta pornind în urmă cu 18 ani.

În jur de 2.300 de militari americani și-au pierdut viața de atunci pînă în prezent în teatru de operațiuni.

CONTRACTOR RĂPIT

BMTF, 7 februarie – Reprezentantul american al unei companii de securitate a fost răpit săptămîna trecută în estul Afghanistanului, a declarat joi pentru AFP un responsabil al guvernului, confirmînd o informaţie apărută în revista Newsweek, scrie Agerpres.

„Nu este un soldat, ci un fost membru al Marinei care este în prezent un antreprenor”, a precizat acest oficial sub acoperirea anonimatului.

Răpirea a avut loc în provincia Khost, din apropiere de Pakistan, „vinerea trecută”, a adăugat el.

Potrivit Newsweek, care citează oficiali americani nenumiţi, contractorul ar fi un bărbat american de 57 de ani.

Nici o grupare nu a revendicat pînă în acest moment răpirea. „Nu am primit informaţii pe acest subiect”, a afirmat pentru AFP purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabiullah Mujahid.

Răpirea survine în contextul în care insurgenţii negociază de peste un an cu SUA un acord care vizează retragerea trupelor americane din Afghanistan, în special în schimbul unor garanţii de securitate şi a unei reduceri a violenţelor.

Amrullah Saleh, fost şef al serviciilor de informaţii afghane şi fost ministru de interne, i-a acuzat pe Twitter „pe talibani şi pe susţinătorii lor pakistanezi” că se află la originea răpirii.

Un lider taliban care a refuzat să îi fie dezvăluită identitatea a declarat pentru Reuters că ei au răpit un american la Khost, dar nu a oferit alte detalii.

„Ei bine, pentru noi realizarea importantă este că americanul se află în posesia noastră. Vom oferi mai multe detalii către media mai tîrziu”, a mai spus el.

NIVEL RECORD DE VIOLENȚĂ ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 31 ian – Violenţele din Afghanistan au atins un nivel record în ultimul trimestru din 2019, indică un raport oficial american publicat vineri, luptele continuînd în ciuda unui calm relativ la Kabul, scrie AFP, preluată de Agerpres.

De peste două luni, capitala şi celelalte mari oraşe din ţară nu au fost vizate de atentate majore şi foarte sîngeroase, care le afectau în mod regulat, dar luptele nu au scăzut în intensitate în zonele rurale.

Potrivit Biroului inspectorului general special pentru reconstrucţia Afghanistanului (Sigar, care ţine de Congres), „atacurile iniţiate de inamic” au crescut puternic anul trecut, fiind înregistrate 8.204 în trimestrul al patrulea, faţă de 6.974 în aceeaşi perioadă din 2018.

În septembrie – luna desfăşurării primului tur al alegerilor prezidenţiale – a fost raportat un număr record de atacuri mortale de după 2010, an din care au început să fie contorizate aceste incidente.

Potrivit Sigar, ritmul atacurilor corespunde evoluţiei negocierilor dintre americani şi talibani. Incidentele s-au redus într-adevăr în cursul anului şi s-au intensificat din nou după întreruperea brutală a discuţiilor de către preşedintele american Donald Trump, în septembrie.

„Turbulenţele din ultimele şase luni au provocat o creştere generală a atacurilor inamice (6%) şi a atacurilor efective (care au condus la lupte, 4%) în 2019, comparativ cu nivelul deja ridicat raportat pentru 2018, relevă raportul trimestrial al Sigar.

Pentagonul a continuat totodată anul trecut să-şi intensifice ritmul operaţiunilor, cu un număr record de bombe lansate de avioanele americane în Afghanistan cel puţin în ultimii 10 ani, potrivit forţelor aeriene ale SUA.

Washingtonul şi talibanii continuă să discute un posibil acord ce ar viza retragerea trupelor americane din Afghanistan în schimbul unor garanţii de securitate din partea insurgenţilor.

SUA cer de mai multe luni insurgenţilor o reducere a violenţelor. Cele două tabere nu au vorbit decît foarte puţin despre stadiul discuţiilor din ultimele zile.

Orice acord cu talibanii ar urma să se sprijine pe doi piloni: o retragere a trupelor americane – care, în vîrful de implicare a SUA, în 2010, numărau 100.000 de militari, pentru a coborî apoi la circa 13.000 în prezent – şi angajamentul insurgenţilor de a nu oferi găzduire grupărilor jihadiste.

Refuzul talibanilor, atunci la putere în Afghanistan, de a-l preda, după atentatele din 11 septembrie 2001, pe şeful Al Qaida, Osama bin Laden, a dus la invazia americană şi căderea regimului lor, mai notează AFP, scrie Agerpres.

ATACURI TALIBANE. 19 MORȚI

BMTF, 29 ian – Cel puţin 13 membri ai forţelor de securitate afghane au fost ucişi şi alţi cîţiva au fost răniţi în luptele cu talibanii care au atacat mai multe puncte de control în provincia nordică Kunduz, transmit surse oficiale afghan, scrie Agerpres.

Opt soldaţi şi cel puţin patru poliţişti au fost răniţi în atacul din cursul nopţii, iar alţi trei au fost capturaţi de talibani, au declarat consilierii provinciali Safiullah Amiri şi Aminullah Aydin.

Insurgenţii au lansat atacul în jurul miezului nopţii, din mai multe direcţii, asupra unor puncte de securitate din districtul Dasht-e Archi.

Luptele au continuat pînă miercuri dimineaţă, a afirmat guvernatorul districtual Saduddin Sayyed. El a confirmat că talibanii au capturat arme, dar a precizat că punctele de control se află acum din nou sub controlul forţelor guvernamentale.

Nu mai devreme de marţi, cel puţin 12 poliţişti au fost ucişi şi şase au fost răniţi într-un atac al talibanilor împotriva unei secţii de poliţie din capitala provinciei Baghlan.

Kunduz este una dintre cele mai volatile provincii afghane, unde insurgenţii au o prezenţă foarte numeroasă şi întreprind cu regularitate atacuri împotriva forţelor guvernamentale.

Acest nou val de atacuri împotriva forţelor afghane intervine în timp ce emisarul special al SUA pentru reconciliere în Afghanistan, Zalmay Khalilzad, se află la Bruxelles pentru a discuta cu responsabili NATO despre negocierile cu talibanii, relansate recent.

DE ȘAPTE ORI MAI MULTE BOMBE

Ministerele Apărării Naţionale şi de Externe au lansat Campania „România – 15 ani în NATO, 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice”. Va fi relansată şi campania de informare publică „WeAreNATO”. Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentînd liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO.

BMTF, 29 ian – Forţele americane au lansat anul trecut 7.423 bombe şi alte muniţii în raidurile aeriene desfăşurate în Afghanistan, un record în ultimii zece ani, potrivit cifrelor US Air Force, consultate de AFP, scrie Agerpres.

Această cifră, în creştere în raport cu 2018 (7.362), este de şapte ori mai mare decît numărul proiectilelor lansate în Afghanistan în 2015 (947).

De asemenea este cu 80% mai mult faţă de loviturile aeriene din 2009 (4.147 de bombe), în plină ascensiune a trupelor sub Barack Obama.

Coaliţia internaţională condusă de SUA a numărat în 2010-2011 circa 130.000 de militari, între care 100.000 soldaţi americani, în condiţiile în care în prezent doar 13.000 de militari americani staţionează în Afghanistan.

Această intensificare a loviturilor aeriene americane intervine sub preşedinţia lui Donald Trump, în timp ce SUA negociază cu talibanii de peste un an un acord de retragere completă a trupelor străine din ţară, în schimbul unor garanţii de securitate pentru insurgenţi.

Atacurile aeriene ale forţelor americane şi afghane au ucis cel puţin 579 de civili în primele nouă luni ale anului 2019, au indicat Naţiunile Unite în octombrie trecut.

ONU este îngrijorată din cauza creşterii continue a pierderilor civile în operaţiunile aeriene începînd cu 2014, forţele militare internaţionale fiind responsabile pentru majoritatea pierderilor civile în acest tip de incidente din 2018.

În primul semestru al anului 2019, mai mulţi civili au fost ucişi de forţele proguvernamentale decît de grupările insurgente (717 de morţi faţă de 531), în mare parte în urma loviturilor aeriene afghane şi americane, a deplîns Misiunea de asistenţă a Naţiunilor Unite din Afghanistan (UNAMA).

Dar forţele americane în Afghanistan contestă într-un comunicat metodele şi concluziile UNAMA.

Resolute Support, misiunea NATO în Afghanistan din care face parte și România, se limitează la acordarea de asistenţă şi instruire forţelor afghane. Forţele americane, în schimb, continuă să lupte împotriva talibanilor şi combatanţilor grupării jihadiste Statul Islamic în această ţară, cel mai adesea venind în sprijinul operaţiunilor desfăşurate de forţele afghane.

BOMBARDIER AMERICAN DOBORÎT DE TALIBANI

BMTF, 28 ian – Pentagonul a confirmat luni prăbuşirea unui avion militar în Afghanistan, asigurînd că nu dispune de nici un indiciu că acesta ar fi fost doborît de un tir inamic, relatează AFP, preluată de Agerpres. Bombardierul a fost operat de o companie privată.

„Un Bombardier E-11A american s-a prăbuşit astăzi în provincia Ghazni din Afghanistan”, a transmis pe Twitter un purtător de cuvînt al forţelor americane din Afghanistan, colonelul Sonny Leggett.

Bombardier E-11 sînt aparate de sprijin pentru dronele de recunoaştere şi sînt echipate cu materiale de comunicaţii de mare valoare.

Purtătorul de cuvînt a menţionat că a fost lansată o anchetă pentru a stabili cauzele prăbuşirii.

Demnitari din SUA au indicat mai devreme pentru Reuters sub acoperirea anonimatului că aeronava prăbuşită luni în Afghanistan era un avion militar american de mici dimensiuni şi că se crede că la bordul său se aflau cel mult zece persoane.

Talibanii au anunţat anterior că au doborît luni un avion militar american în provincia Ghazni, din centrul Afghanistanului, toate persoanele aflate la bord pierzîndu-şi viaţa. Zona unde a căzut avionul se află parţial sub controlul talibanilor.

Reprezentanţi ai autorităţilor locale au declarat iniţial că un avion Boeing aparţinînd Ariana Afghan Airlines s-a prăbuşit în zona Sado Khel a districtului Deh Yak din provincia Ghazni, luni, în jurul orei locale 13:10. Unii oficiali au spus că s-ar putea să fi fost un avion militar sau un avion mic privat. Zona presupusului accident este controlată de talibani.

În imaginile postate pe social media de la locul prăbuşirii se poate vedea că epava ar aparţine unui avion Bombardier E-11A.

Prăbușirea bombardierului American survine la cîteva zile după ce un elicopter militar înregistrat pe numele unei companii din Republica Moldova a fost atacat în Afghanistan. Doi membri ai echipajului, de origine ukraineană, au fost răniți.

Eelicopterul tip MI-8, operat de compania aeriana “Aim Air” SRL, a fost atacat în localitatea Kajaki, provincia Helmand, în timp ce efectua o misiune umanitară, transportînd poduse alimentare. Potrivit informațiilor elicopterul a fost atacat cu un aruncător de grenade RPG în timp ce se afla la sol.

La bordul elicopterului se aflau trei membri ai echipajului, între care comandantul și inginerul mecanic originari din Ukraina care au fost ușor răniți, iar copilotul originar din Republica Moldova nu a avut de suferit.

Toți membrii echipajului au fost preluați de un alt elicopter, la bordul căruia se aflau cetățeni moldoveni. Aceștia au transportat la spital persoanele ușor rănite pentru îngrijiri medicale, iar ulterior au fost externați, starea lor de sănătate fiind în afara oricărui pericol.

Pe de altă parte, cel puţin 162 de centre de sănătate dintr-un total de 3.500 au fost distruse sau închise în 2019 în Afghanistan din cauza conflictului armat din ţară, a anunţat un oficial al Ministerului Sănătăţii afghan.

Purtătorul de cuvînt al ministerului, Nezamuddin Jalil, a spus că distrugerea şi închiderea de spitale – în toate zonele ţării – a afectat, potrivit estimărilor, mai mult de un milion de oameni.

În condiţiile în care serviciile de sănătate din Afghanistan se află la cel mai scăzut nivel, mii de afghani cheltuiesc milioane de dolari pe an pentru a se trata în ţările vecine Pakistan, India şi Iran.

Cel puţin 30 de centre medicale au fost nevoite să se închidă în cinci districte din estul provinciei Nangarhar din cauza lipsei de resurse şi medicamente, potrivit lui Suhrab Qaderi, consilierul în această provincie. Qaderi acuză guvernul că nu ia nici o măsură pentru a remedia situaţia.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în total 3.135 de facilităţi în domeniul sănătăţii erau funcţionale în 2018 în Afghanistan.

IED ÎN KANDAHAR

BMTF, 11 ian – Un vehicul militar american a fost lovit în această dimineaţă de un dispozitiv exploziv improvizat (IED) în Afghanistan, a comunicat misiunea NATO ”Resolute Support”, fără a preciza dacă există victime.

Talibanii au revendicat atacul, precizînd că acesta a avut loc în provincia Kandahar, din sudul ţării.

Într-un tweet, un purtător de cuvînt al talibanilor a indicat că explozia a lovit un vehicul al ”invadatorilor americani”. Acesta a fost distrus şi toţi ocupanţii au fost ucişi, a susţinut purtătorul de cuvînt.

În Kandahar, alături de militarii americani, se află dislocat şi Batalionului 495 Protecţia Forţei ”Vulturii Negri” al Armatei României, care utilizează acelaşi tip de tehnică precum partenerii americani.

Anul trecut, 20 de militari americani au murit în Afghanistan în incidente de luptă.

SUA mai au staţionaţi în Afghanistan în jur de 12.000 de militari, faţă de circa 100.000 în 2011.

Dintre cei rămaşi, aproape 8.000 participă la misiunea NATO de instruire şi asistenţă.

Mullah Nangyalay a fost ucis în Provincia Herat

BMTF, 10 ian – Peste 60 de civili au fost uciși sau răniți miercuri, într-un atac cu dronă americană care îl viza pe liderul talibanilor din Provincia Vestică Herat, au declarat oficialii locali, joi.

Comandantul taliban, Mullah Nangyalay, a fost ucis în districtul Shindand, aproape de granița cu Iranul, a declarat joi, purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei Herat, Jailani Farhad.

„Potrivit martorilor, peste 60 de civili au fost uciși și răniți în operațiune”, a declarat pentru TOLO News, Toryalai Tahiri, șeful adjunct al Consiliului provincial Herat.

Mullah Nangyalay s-a despărțit de ramura principală a talibanilor după moartea fondatorului Mullah Omar, în 2013, și s-a alăturat unei facțiuni mai mici, conduse de un comandant cunoscut sub numele de Mullah Rasool.

Resolute Support, misiunea NATO în Afghanistan, a declarat agenției de știri AFP că a lansat „un atac aerian defensiv în sprijinul forțelor afghane”, iar un purtător de cuvînt a confirmat participarea SUA la operațiune.

Principala facțiune talibană negociază cu Washingtonul de mai bine de un an pentru retragerea trupelor americane din Afghanistan, în schimbul garanțiilor de securitate din partea insurgenților.

TALIBANII ATACĂ ÎN SEZONUL DE IARNĂ

BMTF, 2 ian – Cel puţin 23 de membri ai forţelor de securitate afghane au fost ucişi în ultimele 24 de ore în cursul a trei atacuri distincte ale talibanilor în provincii din nordul Afghanistanului, informează France Presse, preluată de Agerpres.

Această ofensivă, în plină iarnă – sezon marcat cîndva de o pauză în conflict – are loc în timp ce mişcarea talibană a dezminţit luni orice planuri de încetare a focului în cazul unui acord cu SUA privind retragerea forţelor americane.

În provincia Balkh (nord), insurgenţii au ucis şapte poliţişti în timpul unui atac asupra postului lor, potrivit şefului poliţiei din această provincie, Ajmal Fayez. Un membru al consiliului provinciei a oferit un bilanţ de nouă poliţişti şi patru daţi dispăruţi. Postul se află pe ruta care leagă Balkh de provincia vecină Jowzjan.

Mai la est, în provincia Kunduz (nord), talibanii au ucis nouă membri ai forţelor de securitate la un post de control la miezul nopţii, în districtul Dashte-Archi, potrivit purtătorului de cuvînt al administraţiei provinciei, Esmatullah Muradi.

Încă mai la est, insurgenţii au ucis alţi şapte membri ai forţelor de securitate la un punct de control în districtul Darqad, în apropiere de frontiera cu Tadjikistanul, conform unui purtător de cuvînt al provinciei Takhar (nord).

Talibanii şi-au intensificat recent atacurile împotriva forţelor guvernamentale în nordul ţării. Luni, ei au ucis 13 membri ai acestor forţe în provincia Jowyjan.

Negocierile între talibani şi SUA asupra retragerii forţelor americane sînt în impas. În cazul unui acord, ei prevăd între altele o „reducere a violenţei”.

ATAC TALIBAN LA SANGIN

BMTF, 30 dec – Zece soldaţi afghani au fost ucişi sîmbătă într-un atac al talibanilor asupra unei baze militare din provincia sudică Helmand, informează AFP, preluată de Agerpres.

Atacatorii au pătruns în bază printr-un tunel pe care l-au săpat pe dedesubt şi l-au aruncat în aer, a precizat un purtător de cuvînt militar.

Acesta a menţionat că la baza de la Sangin se aflau în acel moment 18 soldaţi care asigurau securitatea populaţiei din zonă, dintre care alţi patru au fost răniţi şi patru au reuşit să „respingă cu curaj atacul talibanilor”.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor din Afganistan, Zabibullah Mudjahid, a revendicat atacul în numele mişcării.

Atacul survine în contextul unui impas în discuţiile dintre SUA şi talibani privind un proiect de retragere a forţelor americane din Afghanistan care prevede o reducere a violenţelor.

Tratativele au fost suspendate după un atac al talibanilor asupra bazei militare american de la Bagram.

Marţi, şapte soldaţi afghani au fost ucişi într-o operaţiune a talibanilor în provincia nordică Balkh.

100.000 în 10 ani

BMTF, 27 dec – Numărul victimelor din rîndul civililor înregistrate în Afghanistan din 2009 şi pînă în prezent a depăşit recent 100.000, a informat într-o declaraţie de presă şeful Misiunii ONU de asistenţă în Afghanistan, Tadamichi Yamamoto, transmite Agerpres. Inclusiv în această dimineață, cinci civili au fost răniți în explozia unei mine, în sud-estul provinciei Khost.

Potrivit sursei citate, aceşti oameni au fost răniţi sau ucişi începînd cu anul 2009, cînd agenţia a început să contabilizeze sistematic numărul victimelor din rîndul civililor din Afghanistan.

ONU a făcut apel la părţile implicate în conflictul din Afghanistan să caute modalităţi de reducere a violenţei în această ţară.

Talibanii, principalul grup insurgent, au refuzat până în prezent să se implice în negocieri directe cu guvernul de la Kabul.

Totuşi, convorbirile dintre SUA şi talibani s-au apropiat de „o etapă importantă”, potrivit principalului negociator american cu talibanii, Zalmay Khalilzad.

Negocierile dintre SUA şi talibani au fost reluate la începutul lunii decembrie, după ce preşedintele american Donald Trump le suspendase în septembrie.

Statistica este data publicității la cinci ani de la încheierea misiunii de luptă a NATO, ISAF, în Afghanistan. Misiunea Internaţională de Asistenţă pentru Securitate din Afghanistan (ISAF) a fost una dintre cele mai importante şi complexe misiuni ale Alianţei Nord-Atlantice desfăşurată în afara spaţiului euro-atlantic, respectiv într-un teritoriu măcinat de război şi terorism. Prin complexitatea desfăşurării şi a numărului consistent de forţe implicate, respectiv circa 130.000 de soldaţi din 51 de state membre şi partenere, între care și România, a fost una dintre cele mai provocatoare misiuni desfăşurate de NATO după 1990.

ISAF a beneficiat de un contingent limitat și a derulat aceleași tipuri de misiuni, precum Armata a 40–a a URSS, care au fost criticate de Occident după retragerea trupelor sovietice.

Proiectată iniţial pentru asigurarea securităţii în interiorul şi în jurul capitalei Kabul, aria de acţiune a misiunii ISAF a fost extinsă ajungînd să acopere aproape întreg teritoriul Afghanistanului în a doua jumătate a anului 2006, potrivit www.nato.int.

Mandatul misiunii ISAF a început în 2001 şi a fost implementat în baza unei cereri de asistenţă adresate de autorităţile afgane în baza unui mandat al Consiliului de Securitate al ONU, stipulat într-un set de rezoluţii.

Alianţa Nord-Atlantică a preluat comanda misiunii ISAF, în 11 august 2003, la cererea expresă a guvernului Republicii Islamice Afghanistan şi a Naţiunilor Unite.

ISAF a fost o forţă internaţională, desfăşurată sub mandat ONU, în baza prevederilor celor 18 rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU. Pentru buna desfăşurare a operaţiunilor a fost semnat un Acord Tehnic Militar între comandantul ISAF şi Autoritatea Transnaţională Afghană, în ianuarie 2002, care a fost permanent actualizat în funcţie de evoluţia situaţiei de securitate locale.

Principalul obiectiv al misiunii ISAF a fost destinat furnizării unei securităţi eficiente pe teritoriul Afghanistanului şi contribuirii la dezvoltarea noilor forţe de securitate afghane care să poată acţiona pentru asigurarea unui climat sigur de securitate la nivelul statului afghan şi să împiedice transformarea teritoriului naţional într-un loc prielnic pentru terorism.

Pe măsură ce misiunea s-a extins în sudul şi în estul statului afghan, implicarea forţelor ISAF a crescut exponenţial, în anii 2007-2008, inclusiv prin angajarea în misiuni de luptă într-un format nou, cel al luptei specifice contrainsurgenţei, o sarcină nouă pentru Alianţa Nord-Atlantică a cărei principală misiune este apărarea colectivă. Drept pentru urmare, în 2009, a fost lansată o forţă dedicată de contrainsurgenţă de circa 40.000 de militari.

Sporirea capacităţii şi a capabilităţilor forţelor afghane a reprezentat de asemenea o prioritate pentru ISAF, mai ales din 2011 până la încheierea misiunii în 2014.

Această forţă multinaţională, cea mai importantă acţiune comună pentru asistenţa de securitate şi stabilizare într-o zonă post-conflict după 11 Septembrie 2001, a contribuit la crearea spaţiului şi stabilirii fundaţiilor pentru îmbunătăţirea guvernanţei şi a dezvoltării socio-economice pentru o stabilitate sustenabilă, indică www.nato.int.

Pe măsură ce misiunea ISAF avansa în atingerea sarcinilor asumate, în 2011 a început transferul progresiv privind responsabilitatea securităţii către forţele afghane naţionale, definitivat în 2014. Aceste negocieri s-au purtat între autorităţile afghane şi liderii statelor membre NATO cu prilejul summit-urilor Alianţei de la Lisabona (2010), de la Chicago (2012) şi din Ţara Galilor (2014).

Încheierea misiunii ISAF sub comanda NATO la 24 decembrie 2014 nu a însemnat retragerea sprijinului Alianţei Nord-Atlantice pentru Afghanistan. La 1 ianuarie 2015 a intrat în vigoare mandatul Misiunii Resolute Support condusă de NATO avînd ca obiectiv pregătirea, consilierea şi sprijinirea Armatei Naţionale Afghane şi a Forţelor de Securitate pentru dezvoltarea capacităţii de apărare a Afghanistanului şi de protejare a cetăţenilor afghani într-un mod credibil. În prezent, misiunea include 17.000 de persoane din 39 de state membre NATO, inclusive România, şi partenere contributoare.

SITUAȚIE COMPLICATĂ ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 23 dec – Un militar american a fost ucis luni în timp ce se afla ”în acţiune” în Afghanistan, au anunţat forţele armate ale SUA, fără a face alte precizări privind identitatea acestuia.

Acest deces intervine în timp ce Washingtonul şi talibanii încearcă să ajungă la un acord asupra retragerii forţelor americane din Afghanistan, scrie Agerpres.  Preşedintele american Donald Trump a întrerupt la începutul lui septembrie acest dialog, după un atentat revendicat de insurgenţi la Kabul, soldat cu 12 morţi, printre care un soldat american.

Talibanii au revendicat luni atacul în care a fost ucis un militar american, afirmînd că insurgenţii au rănit de asemenea mai mulţi militari americani şi afghani.

Într-un comunicat transmis AFP pe mesageria WhatsApp, purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a afirmat că talibanii „au aruncat în aer un vehicul american în districtul Char Dara din Kunduz”, în noaptea de duminică spre luni.

Potrivit Agerpres, de la începutul lui 2019, în Afghanistan au murit 20 de militari americani, în incidente armate.

În prezent, în această ţară sînt desfăşuraţi în jur de 12.000 de soldaţi americani.

Cu o săptămînă în urmă, zece membri ai unei familii au fost ucişi după ce maşina lor a sărit în aer în timp ce se îndreptau spre o înmormîntare în estul Afghanistanului, au declarat oficiali locali citaţi de AFP. „Victimele sînt cinci bărbaţi, două femei şi trei copii din aceeaşi familie”, a precizat Talib Mangal, purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei Khost, pentru AFP.

Purtătorul de cuvînt al poliţiei provinciei, Adil Haidar, a confirmat incidentul şi bilanţul, iar un reprezentant al Ministerului de Interne a arătat că bomba a fost plasată la marginea drumului de către talibani.

Situaţia din Afghanistan continuă să se deterioreze în timp ce Statele Unite şi talibanii discută despre o retragere a trupelor americane din Afghanistan în schimbul unor garanţii de securitate din partea insurgenţilor.

Weekendul trecut, presa americană a relevat că Washingtonul îşi va anunţa săptămîna aceasta intenţia de a retrage 4.000 de militari americani din Afghanistan, dintr-un total de aproximativ 13.000 câţi se află în prezent în această ţară.

AFGHANISTAN – RĂZBOIUL CONTINUĂ

BMTF, 16 dec – La 40 de ani de la intrarea trupelor sovietice în Afghanistan și la aproape 18 ani de invazia Coaliției Multinaționale condusă de SUA – soldată cu plecarea talibanilor de la putere – situația de Securitate din țară rămîne aproape neschimbată.

Cel puţin 23 de soldaţi afghani au fost ucişi sîmbătă de un grup de talibani infiltraţi într-o bază militară din districtul Qarabagh, în provincia sud-estică Ghazni, scrie Agerpres.

Un alt soldat a fost rănit, dar a supravieţuit pentru că s-a prefăcut că este mort. Talibanii au revendicat atacul, susţinînd că au ucis 32 de soldaţi, număr neconfirmat de autorităţi.

În provincia Ghazni au loc frecvent astfel de atacuri, de obicei executate de talibani. Zeci de membrii ai forţelor de securitate afghane au fost ucişi în ultimii ani în atacuri de acest fel comise în diferite districte ale acestei provincii, unde personalul militar este insuficient, iar noii soldaţi recrutaţi adesea nu sînt verificaţi corespunzător.

Teritoriul cu relief predominant muntos – lanţul Hindukush -, ceva cîmpii aride şi podiş, locuit în văile verzi şi fertile de pe lîngă unele oraşe, nu a prea cunoscut pacea. Plasarea strategică a ţării a fost motiv de ocupaţie pentru Darius cel Mare, Alexandru Macedon, apoi pentru arabii care au adus Islamul; au urmat mongolii cei aprigi, Ginghis Han şi Timur Lenk, împărţirea teritoriului cu Iranul.

Statul afghan paştun – populaţia majoritară – este constituit în anul 1747, sub conducerea lui Ahmad Shah Durrani, iar secolul al XIX-lea este marcat în istoria afghanilor de războaiele cu Marea Britanie, dornică să-şi sporească portofoliul de supuşi; parţial i-a reuşit, dar în 1919, după cel de-al treilea război afghano-englez, Afghanistanului îi este recunoscută independenţa.

Pînă în 1929 se fac unele reforme, conducătorii se tot schimbă unii pe alţii şi astfel ajungem în 1973, cînd vărul regelui Mohammad Zahir Shah îi ia acestuia locul şi se proclamă preşedinte. Afghanistanul devine din monarhie republică.

Apoi, la 27 aprilie 1978, puterea se schimbă din nou, conducerea fiind preluată de Partidul Democrat al Poporului, cu doctrină comunistă. Şi de această dată apar neînţelegeri care au drept rezultat două facţiuni şi conflict intern care escaladează spre război civil, în ciuda reformelor sociale (alfabetizarea populaţiei, drepturi politice pentru femei, etc.) şi agrare.

Intrarea trupelor sovietice în Afghanistan, la 24 decembrie 1979, la cererea expresă a conducerii legitime afghane, are loc tocmai pe fondul acestui climat belicos, profund instabil, ca suport pentru restaurarea echilibrului politic intern. Conducerea este preluată de către şeful celeilalte tabere din Partidul Democrat, Babrak Karmal; problema este că şi opoziţia se organizează, ceea ce sugerează prelungirea conflictului deja în plină exprimare.

Prin urmare, se disting două tabere – Partidul Democrat Popular din Afghanistan, aflat la putere, şi mujahedinii, rebelii islamişti, cărora li se alătură Al-Qaida, organizaţie fondată în 1988, special pentru a întări rezistenţa anti-sovietică în Afghanistan, şi, mai tîrziu, talibanii, derivaţi din mujahedini, după 1993. Fireşte, toată opoziţia este finanţată şi înarmată copios de către SUA, Marea Britanie, Egipt, Pakistan, Arabia Saudită (Osama era saudit, plin de bani şi în relaţii excelente cu CIA). De exemplu, armele ajungeau la mujahedini de la CIA, via serviciile secrete pakistaneze.

La 4 mai 1986, Karmal este înlăturat şi la putere ajunge Mohammad Najibullah, ultimul conducător comunist. El va demisiona în anul 1992, nu înainte de a asista la retragerea trupelor sovietice din Afghanistan, după Acordul de la Geneva, la 15 mai 1988 şi la 15 februarie 1989.

Războiul civil din această ţară, început în 1978, continuă şi în ziua de astăzi, după ce talibanii au cîştigat puterea în 1996, instituind un regim dur, bazat pe Sharia (legea islamică). Este drept că unii combatanţi s-au schimbat; talibanii au fost susţinuţi de SUA cît timp au acţionat antisovietic. Ulterior, Afghanistanul a devenit o veritabilă pepinieră pentru teroriştii fundamentalişti, iar americanii s-au trezit cu “bomba teroristă” în braţe!

Că luptătorii Armatei a 40-a Sovietice (cei aproximativ 642.000 de soldaţi detaşaţi) nu au avut viaţă uşoară în acest conflict este deja bine ştiut. Ce se ştie foarte puţin (oare de ce?) este ajutorul concret dat populaţiei şi statului afghan de către Uniunea Sovietică atît înainte, cît şi în timpul conflictului cu opoziţia afghană – drumurile, podurile, spitalele şi şcolile construite, permanenta asistenţă pe toate planurile! Prezenţa militarilor sovietici în Afghanistan a costat URSS aproximativ 50 de miliarde de dolari USA (adică 15 milioane de dolari pe zi).

Cei 9 ani de confruntare sovieto-mujahedină au însemnat morţi în ambele tabere (14.000 de militari sovietici şi circa 1 milion de combatanţi afghani), precum și peste cinci milioane de civili afghani refugiaţi în Iran şi Pakistan, pierderi materiale importante. Ceea ce iniţial părea a fi o intervenţie rapidă (la cerere), de restabilire a ordinii într-o ţară vecină şi prietenă, s-a transformat într-un război de gherilă.

Mujahedinii, sprijiniţi de SUA, Marea Britanie, Egipt şi Arabia Saudită cu arme, bani, consilieri militari şi instrucţie în tabere speciale de antrenament, au întreţinut conflictul armat, organizîndu-se în grupuri care au hărţuit fără încetare unităţile armate sovietice.

Cînd implicarea URSS nu a mai fost considerată oportună de către conducătorii săi, armata sovietică a fost retrasă (15 februarie 1989). Ulterior, după demisia lui Najibullah în 1992, Afghanistanul a intrat pe mâna “aliaţilor” săi. Războiul continuă!

JAPONEZ RĂNIT LA JALALABAD

BMTF. 4dec – Cinci afgani au fost ucişi miercuri în atacul asupra vehiculului unui medic japonez, responsabilul unui ONG în estul Afghanistanului, care la rîndul său a fost rănit, informează France Presse preluată der Agerpres.

Atacul ce a avut loc „în această dimineaţă la Jalalabad a vizat vehiculul care îl transporta pe doctorul Nakamura, şeful ONG-ului japonez PMS”, a declarat purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei Nangarhar, Attaullah Khogyani.

Talibanii au negat orice responsabilitate pentru atac în această provincie unde sînt prezenţi combatanţi talibani dar şi elemente ale grupării Stat Islamic.

Doctorul Tetsu Nakamura „a fost rănit, iar cele trei gărzi de corp ale sale, un şofer şi un alt coleg au fost ucişi”, a spus Khogyani. Purtătorul de cuvînt al serviciilor de sănătate ale provinciei, Zahir Adil, a declarat că cele cinci corpuri au fost transferate la un spital din Nangarhar.

Fotografii arată un pickup, aparent neprotejat, în mijlocul unui drum cu geamurile laterale sparte şi trei urme de gloanţe pe parbriz.

Organizaţia doctorului Nakamura, Peace Medical Service, activează în estul Afghanistanului de la deschiderea unei clinici în 1991, potrivit website-ului său. De atunci, ea s-a concentrat pe proiecte pentru agricultură şi irigaţii, în cooperare cu FAO, Organizaţia ONU pentru alimentaţie şi agricultură.

Atacurile împotriva ONG-urilor sînt destul de rare. Dar cel împotriva lui Nakamura urmează celui contra unui vehicul al ONU la Kabul pe 29 noiembrie, care a ucis un american ce lucra pentru Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

VICTIME CIVILE ÎN KUNDUZ

BMTF, 28 nov – O mină care a explodat la trecerea unui vehicul în localitatea Imam-Sahib, în nordul Afghanistanului, a ucis miercuri 15 civili afghani, între care şase femei şi opt copii, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului afghan de Interne, citat de AFP, scrie Agerpres.

„În jurul orei locale 17:00, o mină instalată de teroriştii talibani a explodat la trecerea unui vehicul civil în piaţa Imamuddin din Imam-Sahib, provincia Kunduz, ucigînd 15 civili”, a declarat Nasrat Rahimi.

Victimele sînt şase femei, opt copii şi un bărbat, a precizat el.

Imam-sahib este o localitate foarte apropiată de frontiera tadjikă. Provincia Kunduz este scena unor confruntări regulate între talibani şi forţele guvernamentale, sprijinite de americani.

Capitala cu acelaşi nume al provinciei a fost obiectul unui asalt al insurgenţilor, care a eşuat la începutul lunii septembrie. Talibanii au cucerit pentru scurt timp oraşul în septembrie 2015.

Provincia adăposteşte de asemenea elemente ale grupării jihadiste Statul Islamic. După un atentat în 6 noiembrie în Tadjikistan, şeful Serviciului de Securitate din Rusia (FSB), Aleksandr Bortnikov, semnalase o activitate crescută a unităţilor Statului Islamic în Afghanistan.